ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 648/2019

După deliberare, asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 30 ianuarie 2017 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București, reprezentată prin Primarul General, restituirea în natură a imobilului situat în București, str. x, liber de orice sarcini, obligarea pârâtei la plata sumei de 500 RON pe zi, reprezentând daune pentru lipsa de folosință a imobilului, de la data înregistrării cererii până la punerea efectivă în posesie și acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001 și Decizia nr. 20 din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la aplicarea prevederilor art. 26 alin. (3) din actul normativ menționat.

La 12 septembrie 2017, petenta B. a formulat cerere de intervenție, prin care a solicitat: 1) respingerea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A.; admiterea cererii de intervenție și obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București să soluționeze notificarea nr. x din 16 martie 2001, formulată în Dosarul nr. x; notificarea nr. x din 15 martie 2001, care formează Dosarul nr. x, promovate în baza Legii nr. 10/2001, precum și emiterea deciziei privind restituirea în natură a imobilului situat în municipiul București, str. x, compus din teren în suprafață de 800 mp și construcția existentă pe acesta; 2) obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București la restituirea în natură a imobilului menționat.

În drept, cererea de intervenție a fost întemeiată pe dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție principală formulată de B., în contradictoriu cu reclamantul A. și pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București.

La termenul de judecată din 16 ianuarie 2018, petenta B. a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de apel formulate împotriva încheierii din 28 noiembrie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă în Dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul mai sus menționat, în temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., Tribunalul București, secția a III-a civilă, a suspendat judecata cauzei până la soluționarea Dosarului nr. x/2017 al Curții de Apel București, având ca obiect cererea de apel formulată de apelanta B. împotriva încheierii din 28 noiembrie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă în Dosarul nr. x/2017

La 26 martie 2018, reclamantul A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, arătând că motivul care a stat la baza suspendării judecării acesteia a încetat, întrucât Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta B. împotriva încheierii din 28 noiembrie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Prin rezoluția din 24 aprilie 2018, Tribunalul București a stabilit termen de judecată la 12 iunie 2018, cu citarea părților, în vederea punerii în dezbatere a cererii de repunere pe rol formulate de reclamantul A.

La 7 mai 2018, petenta B. a exercitat calea de atac a apelului împotriva încheierii de repunere pe rol și acordare a termenului de judecată la 12 iunie 2018 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2017. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la 14 mai 2018, sub nr. x/2017/a2.

Prin cererea formulată verbal în ședința publică de la 30 mai 2018, apelanta B. a înțeles să îl recuze pe președintele de complet C., susținând că acesta i-a încălcat dreptul la apărare. Ulterior, apelanta a depus motivele de recuzare în scris, arătând că nu i-a fost acordat cuvântul asupra fondului cauzei, iar, în ceea ce îl privește pe judecătorul recuzat, sunt incidente prevederile art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Prin încheierea din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins,ca neîntemeiată, cererea de recuzare a domnului judecător C.

Prin Decizia nr. 673/A din 6 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelanta B. împotriva încheierii de repunere pe rol și acordare a termenului de judecată la 12 iunie 2018, în Dosarul nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018 și a Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017 a formulat recurs recurenta B. la 11 iunie 2018. Cererile de recurs au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 19 iulie 2018, sub nr. x/2017/a2, fiind repartizate aleatoriu, spre soluționare, Completului de filtru nr. 4.

Prin rezoluția completului din 11 septembrie 2018 s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, ulterior efectuării procedurii de comunicare prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.. Totodată, s-a dispus înștiințarea recurentei, prin adresă, că are obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON pentru soluționarea recursului declarat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2017, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării căii de atac exercitate.

La 26 septembrie 2018, recurenta a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea din camera de consiliu din 3 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017.2, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de petenta B.

La 5 octombrie 2018, intimatul A. a formulat întâmpinare, în termenul legal, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active/pasive a recurentei B., solicitând, în principal respingerea recursului declarat împotriva Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală pasivă în Dosarul nr. x/2017, iar, în subsidiar, respingerea recursurilor, ca nefondate.

Intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București, reprezentată prin Primarul General, nu a formulat întâmpinare.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor, întocmit la 13 noiembrie 2018, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., s-a reținut, cu privire la recursul formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, că este admisibil în principiu, față de dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ.

Referitor la recursul declarat împotriva Deciziei nr. 673/A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-a soluționat apelul declarat împotriva unei măsuri de administrare judiciară, s-a constatat că nu este admisibil, raportat la art. 465 C. proc. civ.. În subsidiar, s-a considerat că recursul este inadmisibil și față de împrejurarea că vizează o decizie pronunțată în apel, într-o cauză având ca obiect contestație întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, supusă numai apelului, conform art. 26 alin. (3) din acest act normativ, modificat prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, coroborat cu art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Cât privește excepția lipsei calității procesuale active/pasive a recurentei B., invocată de intimatul-pârât A. prin întâmpinare, s-a apreciat că va fi avută în vedere prin raportare la ordinea de soluționare a excepțiilor, raportat la considerentele expuse cu privire la admisibilitatea recursului declarat împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Prin raport, s-a reținut, de asemenea, că recurenta datorează, pentru soluționarea recursului formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2017, o taxă judiciară de timbru de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrate.

Prin rezoluția din 20 noiembrie 2018, Completul de filtru nr. 4 a luat act de conținutul raportului și a dispus comunicarea acestuia părților pentru a depune, în scris, punct de vedere, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Acestea nu și-au exprimat poziția procesuală cu privire la constatările raportorului.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar, raportul a fost comunicat părților la 29 noiembrie 2018, respectiv la 3 decembrie 2018.

Prin rezoluția din 1 februarie 2019, s-a stabilit termen de judecată a recursurilor la 21 martie 2019, conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursurilor, față de care constată următoarele:

În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Conform prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, "pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013 stipulează că cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces pentru care se solicită recuzarea, este de 100 RON.

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția completului din 11 septembrie 2018, s-a dispus înștiințarea recurentei B., prin adresă, că are obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON pentru soluționarea recursului declarat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2017, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării căii de atac exercitate.

Adresa emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la 19 septembrie 2018 a fost comunicată recurentei la data de 24 septembrie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.

La 26 septembrie 2018, recurenta a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă prin încheierea din camera de consiliu din 3 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Încheierea a fost comunicată petentei la 23 octombrie 2018, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosar.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, s-a reținut că recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorată conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, pentru soluționarea recursului, sub sancțiunea anulării căii de atac exercitate.

Raportul a fost comunicat recurentei la 29 noiembrie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.

Față de constatările raportorului din cuprinsul raportului, prin rezoluția din 1 februarie 2019, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursurilor la 21 martie 2019, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat recurenta nu a făcut dovada achitării judiciare de timbru aferente recursului formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de recurenta B. împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Cât privește recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia mai sus menționată, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelanta B. împotriva încheierii de repunere pe rol și acordare a termenului de judecată la 12 iunie 2018, în Dosarul nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. și intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București, reprezentată prin Primarul General.

Motivul pentru care Curtea a adoptat această soluție a fost determinat de împrejurarea că a constatat că Tribunalul București nu a dispus, în condițiile prevăzute de art. 415 C. proc. civ., redeschiderea judecății suspendate prin încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunțate în Dosarul nr. x/2017, ci a luat măsura administrativă privind acordarea unui termen în vederea punerii în dezbatere a cererii de repunere pe rol formulate de reclamantul A., prin rezoluția de la Dosarul nr. x/2017 al acestei instanțe, astfel încât nu se pune problema existenței unei încheieri de repunere pe rol.

În acest context, a reținut că ceea ce a atacat apelanta nu era o încheiere, ci o măsură de administrare judiciară în înțelesul art. 465 C. proc. civ., care stipulează în sensul că "Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul niciunei căi de atac."

Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva Deciziei nr. 673/A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-a soluționat apelul declarat împotriva unei măsuri de administrare judiciară nu este admisibil, raportat la art. 465 C. proc. civ.

Astfel, de vreme ce măsura de stabilire a unui termen de judecată reprezintă o măsură de administrare judiciară, nesusceptibilă de căi de atac, conform textului de lege menționat, nici decizia pronunțată în apel, prin care s-a reținut caracterul inadmisibil al căii de atac declarate cu încălcarea art. 465 C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac, în consecință, nici recursului.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

În raport de soluția care urmează a fi adoptată cu privire la recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673A din 6 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, respectiv de constatare a inadmisibilității acestuia, Înalta Curte constată că nu se impune examinarea excepției lipsei calității procesuale active/pasive a recurentei B., invocată de intimatul-pârât A. prin întâmpinare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de recurenta B. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 5 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 673 A din 6 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2019.

Procesat de GGC - GV