ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2834/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (CNFPPP-ANOFM), SC A. SRL și B. (Spania) au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și Organismul Intermediar POSDRU- Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice:

(i) anularea în parte a actului administrativ reprezentat de Scrisoarea standard de informare a Beneficiarului nr. 2540/R/10.11.2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă cererii de rambursare nr. x/02.10.2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a sumei în cuantum de 140.035,58 RON, constând în cheltuieli cu personalul Partenerului 1 implicat în implementarea proiectului și cheltuieli cu personalul Partenerului 3 implicat de asemenea în implementarea proiectului, (ii) anularea în tot a adresei emisă de OIPOSDRU MMFPSPV sub nr. x/15.12.2015 privind soluționarea Contestației nr. 3729/16.11.2015 înregistrată la OIPOSDRU MMFPSPV sub nr. x/16.11.2015, formulată fiind de Beneficiar împotriva Scrisorii standard de informare a Beneficiarului nr. x/10.11.2015, (iii) anularea procesului-verbal de soluționare a contestației nr. x/RI/15.12.2015 emis de Grupul de soluționare a contestației nr. 3729/2965/16.11.2015 constituit la nivelul OIPOSDRU, (iv) constatarea caracterului eligibil al tuturor cheltuielilor solicitate la rambursare prin cererea de rambursare nr. x/02.10.2015, reprezentând cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților Partenerilor 1 și 3 implicați în Proiect, (v) obligarea pârâtelor la rambursarea și plata către Beneficiar a sumei totale de 140.035,58 RON din care 33.895,00 cheltuieli eligibile efectuate în cadrul Proiectului x - Formare profesională continuă-calitate în SPO, aferente plăților efectuate pentru experții Partenerului 1 și 106.140,58 RON cheltuieli eligibile operate în cadrul aceluiași proiect pentru plățile efectuate pentru experții Partenerului 3 și personalului administrativ implicați în activitățile Proiectului, (vi) obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumei de 140.035,58 RON calculată începând cu data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x/10.11.2015 și până la data plății efective a sumelor reprezentând cheltuieli eligibile refuzate în mod nelegal la rambursare.

Prin Sentința nr. 101 din 23 iunie 2016, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Societatea Comercială A. SRL și B. Spania și în consecință, a dispus anularea în parte a Scrisorii standard de informare cu nr. x/10.11.2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă cererii de rambursare nr. x/02.10.2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a sumei de 140.035,58 RON, reprezentând cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților Partenerilor 1 și 3 implicați în Proiectul POSDRU 124/4.2/S/129837.

A dispus anularea adresei emisă de OIPOSDRU MMFPSPV cu nr. x/15.12.2015 și a procesului-verbal de soluționare a contestației încheiat la data de 15.12.2015 sub nr. x emis de Grupul de soluționare a contestației înregistrată sub nr. x/16.11.2015, Grup constituit la nivelul OIPOSDRU.

A constatat caracterul eligibil al sumei solicitate la rambursare de către reclamanți prin cererea de rambursare nr. x/02.10.2015 și a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de 140.035,58 RON din care 33.895 RON cheltuieli eligibile aferente salariului net, impozitului și contribuțiilor salariale pentru experții Partenerului nr. 1 și 106.140,58 RON cheltuieli aferente salariului net, impozitului și contribuțiilor salariale pentru experții Partenerului nr. 3.

A respins cererea de obligare a pârâților la plata dobânzii aferente sumei de 140.035,58 RON.

Împotriva Sentinței nr. 101 din 23 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs pârâții Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

MMFPSPV a invocat ca temei în drept al recursului dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., același temei al casării soluției instanței de fond fiind indicat și de către MFP.

II. Analiza cererilor de recurs

Criticile pârâtei MMFPSPV se subsumează atât prevederilor pct. 6 cât și pct. 8 din art. 488 alin. (1) C. proc. civ. fără a defalca argumente care să se refere la fiecare motiv pretins a fi incident.

În ceea ce privește temeiul indicat al pct. 6 din art. 488 alin. (1) C. proc. civ. se pretinde că:

- în mod eronat s-a admis calitatea procesuală pasivă a reclamantelor SC A. SRL și B. (Spania)

- că s-au reținut aspecte străine față de cele susținute de pârâta Organismul Intermediar

- că s-a realizat o greșită interpretare a Ghidului Solicitantului

- că s-a pronunțat asupra eligibilității întregii sume calculate prin cererea de rambursare nr. x.

Cât privește incidența motivelor prevăzute de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ. se face trimitere la încălcarea prevederilor din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, pct. 1.3, cât și a prevederilor art. 22 alin. (4) din O.U.G. nr. 64/2009.

De asemenea a reiterat aspecte invocate prin apărări în fața instanței de fond.

Recursul MFP structurat doar pe motive vizând fondul sentinței o critică atât din perspectiva motivelor greșite pe care se întemeiază [pct. 6 art. 488 alin. (1) C. proc. civ.], cât și aplicarea greșită a prevederilor Ghidului Solicitantului Ediția 2013 [pct. 8 art. 488 alin. (1) C. proc. civ.].

Excepția lipsei calității procesuale active nu a fost invocată în fond prin întâmpinare iar cadrul procesual, în lipsa vreunei solicitări în fața primei instanței, nu poate fi modificat în recurs cu atât mai mult cu cât între prima reclamantă și celelalte s-au încheiat contracte de parteneriat vizând însuși contractul de finanțare.

Astfel, o atare excepție nu poate fi primită.

Cât privește fondul Sentinței atacate, critica se sprijină în principal pe interpretarea ce se dă prevederilor din ghidul Solicitantului.

Or, ghidul Solicitantului ediția 2013 prevede la Capitolul 3.1.4, pct. 1.3 că în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună".

Instanța de fond a interpretat aceste prevederi în sensul că ipoteza avută în vedere de textul legal este aceea a unui expert angajat cu normă întreagă (8 ore pe zi/21 de zile pe lună), care efectuează numai parțial activitatea zilnică, remunerația ce i se cuvine fiind calculată proporțional cu timpul lucrat."

A accepta o astfel de opinie ar conduce la eludarea punctului 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, care se referă doar la o decontare determinată în baza unei retribuții pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.

O astfel de interpretare nu poate fi însă reținută de către instanța de recurs norma impusă prin Ghid (respectiv măsura) fiind de generală aplicare.

Ghidul face referiri în ansamblul capitalului la timpul efectiv lucrat de către expert, aspect evidențiat printr-o precizare din același ghid. prin care se reține că:

Pentru persoanele angajate (raporturi de muncă sau raporturi de serviciu) sunt eligibile inclusiv cheltuielile cu concediul de odihnă al salariaților implicați, corespunzător timpului efectiv lucrat pentru angajator în implementarea proiectului cu respectarea prevederilor Codului Muncii și a legislației naționale aplicabile."

Interpretarea instanței conduce la încălcarea prevederilor Ordinului nr. x, prin care a fost aprobat Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, normă juridică edictată de legiuitor tocmai pentru a proteja bugetul Uniunii Europene, întrucât: pentru experții din echipa de implementare, pentru care s-a prevăzut în bugetul detaliat al proiectului norma de lucru, trebuie corelate prevederile din bugetul detaliat al proiectului (norma specificată în Anexa 2, partea integrantă a cererii de finanțare), cu cele din contractul individual de munca (durata muncii) și cu cele din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale 2013 (niveluri maximale ale remunerării).

- pentru experții care fac parte din echipa de implementare, pentru care nu a fost precizată norma de lucru în bugetul detaliat al proiectului, trebuie corelate prevederile din cererea de finanțare (respectiv se ține cont de norma indicată de 2h-4h-6h/zi/21 zile), cu cele din contractul individual de muncă (durata muncii) și cu cele din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale 2013 (niveluri maximale ale remunerării).

Totodată, instanța de recurs apreciază ca valabilă interpretarea dată pct. 1.3 din Ghid de autorii săi, totodată părți în dosar conform căruia acesta se referea strict la o "activitate zilnică efectuată parțial", fără a se face distincție între un contract individual de muncă cu timp parțial și un contract individual de muncă cu normă întreagă;

- că decontarea acestei activități parțiale de pe parcursul unei zile implică calcularea unei "retribuții echivalente pe oră", respectiv un tarif orar;

Se poate constata că în cuprinsul unui contract individual de muncă, fie el cu timp parțial, sau cu normă întreagă, nu este indicat un tarif orar.

- că acest tarif orar trebuie calculat "luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună"

Prin urmare, pct. 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, este cel care menționează expres, ca în cazul unei activități ca fracție de normă, decontarea să fie stabilită tot prin raportare la o normă întreagă de lucru (8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună).

În aceste condiții câtă vreme interpretarea normei vădindu-se diferită de cea pretinsă de reclamanți și îmbrățișată de către instanța de fond, nu se poate susține nici restul raționamentului logico-juridic reținut prin Sentință.

Concret, reclamanții aveau la dispoziție și alte modalități de a modifica bugetul, la care însă nu au apelat.

Toate acestea vădesc faptul că actele administrative atacate, respectiv scrisoarea standard de informare, adresa și procesul-verbal de soluționare a contestațiilor au fost din perspectiva criticilor, legal emise.

Cum în raport de motivele invocate, recursurile întemeiate atât de MMFPSPV cât și de MFP pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. apar ca întemeiate, Înalta Curte urmează a le admite, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 să caseze în parte sentința și rejudecând să respingă acțiunea.

Totodată, în raport de necontestarea soluției dată excepțiilor analizate de către instanța de fond, acestea vor fi menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței nr. 101 din 23 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și, rejudecând cauza, respinge acțiunea formulată de reclamantele Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Societatea Comercială A. SRL și B. Spania, ca neîntemeiată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, referitoare la soluționarea excepțiilor procesuale.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 mai 2019.

GGC - GV