ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1848/2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (CNFPPP-ANOFM), SC A. SRL, în calitate de Partener 1 și B., în calitate de Partener 2, în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și Organismul Intermediar POSDRU- Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, au solicitat:

- 141.640,00 RON reprezentând cheltuieli cu personalul Partenerului 1 A. SRL, implicat în implementarea proiectului, compusă din:

a. Suma de 135.642,00 RON, reprezentând diferența dintre suma solicitată și suma validată atât pentru veniturile nete, cât și pentru contribuțiile aferente salariilor experților implicați în implementarea proiectului în perioada 1 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015, deoarece în stabilirea drepturilor salariale nu au fost corelate tarifele orare prevăzute în contractele individuale de muncă cu cele din bugetul detaliat al proiectului, anexă la contractul de finanțare.

b. Suma de 5.998,00 RON, reprezentând cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administrație pentru partenerul SC A. SRL, deoarece tariful orar pentru personalul administrativ depășește tariful orar prevăzut în Ghidul Solicitantului 2013.

- 11.689,00 RON, reprezentând cheltuieli cu personalul Partenerului 2 - B., implicat în implementarea proiectului, compusă din:

a) Suma de 10.254,00 RON, reprezentând diferența dintre suma solicitată și suma validată atât pentru veniturile nete, cât și pentru contribuțiile aferente salariilor experților implicați în implementarea proiectului, deoarece în stabilirea drepturilor salariale nu au fost corelate tarifele orare prevăzute în contractele individuale de muncă cu cele din bugetul detaliat al proiectului, anexă la contractul de finanțare.

b) Suma de 1.435,00 RON, reprezentând cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administrație pentru partenerul B. reprezentând diferența dintre suma solicitată și suma validată atât pentru veniturile nete, cât și pentru contribuțiile aferente salariilor personalului administrativ, deoarece în stabilirea drepturilor salariale nu au fost respectate tarifele orare pentru prevăzute în Ghidul Solicitantului 2013.

6 .Obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale aferente sumei de 153.329,00 RON, calculată de la data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x din 25 septembrie 2015 și până la data plății efective a sumelor reprezentând cheltuieli eligibile refuzate în mod nelegal la rambursare.

În cauză, prevalându-se de dispozițiile art. 61 din C. proc. civ., SC C. Spania a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, ce a fost comunicată părților și care după ascultarea acestora a fost admisă în principiu, intervenienta devenind astfel parte în proces, preluând procedura în starea în care se afla la momentul admiterii intervenției.

Prin cererea de intervenție formulată în contradictoriu cu Organismul Intermediar POSDRU- Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane intervenienta a solicitat anularea în parte a Scrisorii standard de informare cu nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 emisă de pârâta OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă Cererii de rambursare nr. x din 10 august 2015, în ceea ce privește suma de 80.950,72 RON reprezentând cheltuieli salariale cu personalul Partenerului nr. 3 implicat în implementarea proiectului, anularea Adresei cu nr. x din 30 octombrie 2015 emisă de aceeași pârâtă și a procesului-verbal de soluționare a contestației formulată împotriva Scrisorii standard de informare menționată mai sus, întocmit de Grupul de soluționare a contestației constituit la nivelul OI POSDRU, constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor solicitate la rambursare de Beneficiar prin Cererea de rambursare nr. x din 10 august 2015, constând în cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților partenerilor implicați în proiect, obligarea pârâților la rambursarea și plata către liderul de parteneriat a sumei de 80.950,72 RON la care se va adăuga dobânda legală aferentă calculată începând cu data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x din 25 septembrie 2015 și până la data plății efective a debitului datorat.

Prin Sentința nr. 102 din 23 iunie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiuni, a lipsei calității procesuale pasive și a lipsei calității procesual active invocate de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene; s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Societatea Comercială A. SRL și B. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin Ministerul Finanțelor Publice și Organismul Intermediar POSDRU - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și, în consecință:

S-a dispus anularea în parte a Scrisorii standard de informare cu nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă Cererii de rambursare nr. x din 10 august 2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a sumei de 153.329 RON, reprezentând cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților Partenerilor 1 și 2 implicați în Proiectul POSDRU 124/4.2/S/129837.

S-a dispus anularea adresei emisă de OIPOSDRU MMFPSPV cu nr. 2541/RI din 30 octombrie 2015 și a procesului-verbal de soluționare a contestației încheiat la data de 30 octombrie 2015 sub nr. x emis de Grupul de soluționare a contestației înregistrată sub nr. x din 1 octombrie 2015, Grup constituit la nivelul OIPOSDRU.

S-a constatat caracterul eligibil al sumei solicitate la rambursare de către reclamanți prin Cererea de rambursare nr. x din 10 august 2015 și au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 153.329 RON, din care 141.640 RON cheltuieli eligibile aferente salariului net, impozitului și contribuțiilor salariale pentru experții Partenerului nr. 1 și 11.689 RON cheltuieli aferente salariului net, impozitului și contribuțiilor salariale pentru experții Partenerului nr. 2.

S-a respins cererea de obligare a pârâților la plata dobânzii aferente sumei de 153.329 RON.

S-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta C. Spania în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management pentru programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin Ministerul Finanțelor Publice și Organismul Intermediar POSDRU - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și, în consecință:

S-a dispus anularea în parte a Scrisorii standard de informare cu nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă Cererii de rambursare nr. x din 10 august 2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a sumei de 80.950,72 RON, reprezentând cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților săi implicați în Proiectul POSDRU 124/4.2/S/129837.

S-a dispus anularea adresei emisă de OIPOSDRU MMFPSPV cu nr. 2541/RI din 30 octombrie 2015 și a procesului-verbal de soluționare a contestației încheiat la data de 30 octombrie 2015 sub nr. x emis de Grupul de soluționare a contestației înregistrată sub nr. x din 1 octombrie 2015, Grup constituit la nivelul OIPOSDRU.

S-a constatat caracterului eligibil al sumei solicitate la rambursare de către intervenientă prin Cererea de rambursare nr. x din 10 august 2015 și au fost obligați pârâții la plata către aceasta a sumei de 80.950,72 RON.

S-a respins cererea de obligare a pârâților la plata dobânzii aferente sumei de 80.950,72 RON.

Totodată, au fost obligați pârâții în solidar la plata către reclamanta Societatea Comercială A. SRL a sumei de 470 RON, reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.

Împotriva Sentinței nr. 102 din 23 iunie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

3.1. Pârâta Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin recursul declarat, a solicitat casarea hotărârii atacate și în rejudecare, respingerea acțiunii reclamanților și a cererii de intervenție formulată de C. ca fiind neîntemeiate.

În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, a formulat următoarele critici:

Faptul că reclamantul Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul ANOFM a încheiat un acord de parteneriat cu SC A. SRL și B., are semnificație exclusiv în privința părților acestui acord, acești parteneri nedobândind calitatea de semnatar al contractului de finanțare, acesta fiind apt să stabilească raporturi juridice directe între parteneri și AMPOSDRU, nu și între beneficiar și AMPOSDRU.

În acest context, este eronat considerentul reținut, în sensul că: "potrivit dispozițiilor art. 6 din contractul de finanțare, parteneriatul, consfințit în Acordul de parteneriat, răspunde în solidar pentru implementarea proiectului, (...) considerent față de care apreciază că societățile reclamante au calitate procesuală activă (...)."

Mai mult, intervenientul a susținut cererea sa de intervenție prin înscrisuri ce nu au fost conformate cu originalul, astfel cum dispune în mod imperativ C. proc. civ. În consecință, ar trebui să se procedeze la respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de partenerul 3 - C.

- "Grupul de rezolvare a contestației, constituit la nivel OIPOSDRU, a analizat Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 (...). S-a concluzionat că (...) trebuie furnizate suficiente informații cu privire la natura, componentele și sumele aferente cheltuielilor. Nu există nici o prevedere legală care să interzică detalierea bugetului pentru a ușura identificarea costurilor, respectiv a veniturilor, aferente proiectului."

Însă, grupul de soluționare a contestației, constituit la nivelul Organismului Intermediar, a răspuns beneficiarului, prin Adresa 2541IRII din 30 octombrie 2015, cu totul diferit de ceea ce instanța a reținut, de exemplu:

"Funcție de tariful orar din buget și a numărului de ore efectiv lucrate, coroborat cu raportul de activitate și fișa lunară de pontaj pentru fiecare lună, a fost stabilită valoarea eligibilă a salariului net și a contribuțiilor aferente acestuia"

- "în urma verificărilor efectuate, grupul de rezolvare a contestației a constatat că, nu au fost respectate următoarele prevederi legale (...)"

- "Prin urmare în măsura în care se constată erori în cererea de rambursare, acestea vor face obiectul unei sesizări de neregulă/suspiciune de neregulă, urmată de întocmirea unui proces-verbal de stabilire a creanței".

Față de aspectele relevate, consideră că prima instanță a confundat motivele de neeligibilitate a cheltuielilor precizate în actele administrative contestate cu aspectele din apărarea formulată pe fondul cauzei de OI.

- "Organismul Intermediar analizând Cererea de rambursare nr. x din 10 august 2015 a stabilit neeligibilitatea cheltuielilor în baza unor prevederi existente la nivelul anului 2013, (...) susținând că deși reclamanții respectă punctele 1.1 și 1.2 din cuprinsul acestuia, consideră însă în mod eronat că nu le sunt aplicabile cele menționate la punctul 1.3, deși ar fi avut posibilitatea să fi solicitat un punct de vedere oficial al instituției pârâte OIPOSDRU ANOFM cu privire la orice aspect ivit în implementarea Proiectului

Nici aceste aspecte nu sunt din Scrisoarea standard de informare a beneficiarului și nu corespund analizei efectuate asupra Cererii de rambursare nr. x/2015, fiind de fapt extrase din contextul apărărilor formulate OI MMFPSPV pe fondul cauzei.

O astfel de motivare face dovada că instanța nu a analizat efectiv Scrisoare standard de informare a beneficiarului și nici nu a stăruit prin toate mijloacele legale în vederea lămuririi împrejurărilor de fapt și de drept specifice, ceea ce înseamnă că actele deduse judecății nu au fost supuse unei examinări efective.

La pagina 15 din sentință, instanța reține că:

"Dispozitivul normei invocată de către pârâți este ca decontarea să se determine în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, nereferindu-se la situația în care de la momentul la care s-au încheiat contractele individuale de muncă a fost determinată durata timpului de lucru ca fiind parțial." Astfel, instanța admite că textul punctului 1.3 din Ghid se referă doar la o decontare determinată în baza unei retribuții echivalente pe oră, pornind de la o normă întreagă.

În cuprinsul aceleiași sentințe, cu privire la același text din Ghidul Solicitantului 2013, instanța este de acord că legiuitorul nu face distincție între tipul contractului individual de muncă, cu normă întreagă sau parțială, atunci când stabilește ca decontarea să se determine pornind de la un tarif orar:

"acele activități efectuate, ca fracție de normă, respectiv mai puțin de o normă întreagă de 8 ore, de către experți, caz în care retribuția expertului se va determina pornind de la calculul unui tarif pe oră."

Cu toate acestea, în mod contradictoriu și fără a justifica, instanța apreciază că textul punctului 1.3 nu are în vedere situația contractelor individuale de muncă la care "a fost determinata durata timpului de lucru ca fiind parțială".

Instanța de fond reține din acțiunea reclamanților o serie de elemente anterioare și care nu au stat la baza emiterii actelor administrativ contestate, și anume:, la momentul contractării nu exista posibilitatea completării în buget a numărului de ore, (...) după cum nu exista nicio prevedere care să-l oblige pe beneficiar la o detaliere în acest sens a bugetului, încât pârâții și-au reconsiderat opinia la 11 luni de la începerea proiectului în baza unor dispoziții neaplicabile cazului dedus judecății."

Însă, prima instanță nu are în vedere verificările și activitățile pe care le presupune procesul de contractare, conform Procedurii Operaționale Contractare, pentru Organismul Intermediar,

În temeiul art. 11 alin. (5) din Contractul de Finanțare, beneficiarul avea posibilitatea de a iniția un Act Adițional cu justificarea necesității măsurii de modificare a cererii de finanțare, respectiv a bugetului proiectului sintetic și detaliat.

De asemenea, posibilitatea de detaliere a bugetului a fost indicată prin Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 99/2014 privind reglementarea și clarificarea modalității de interpretare a bugetului detaliat, anexă la contractul de finanțare.astfel că, contrar celor reținute de instanță, reclamanții au cunoscut posibilitatea de a opera modificări ale bugetului detaliat, anexă la contractul de finanțare aferent proiectului

Consideră, contrar celor reținute consideră că punctul 1.3 din Ghid are în vedere doar un timp de lucru parțial, indiferent de tipul contractului individual de muncă, fie el cu normă întreagă sau parțială, respectiv o normă mai mică de 8 ore, pentru care se dispune o decontare prin "raportare la ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună".

În concluzie, apreciază că sentința recurată este nemotivată, cu privire la acest aspect.

Consideră că acceptarea unei astfel de opinii ar conduce la eludarea punctului 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, care se referă doar la o decontare determinată în baza unei retribuții pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.

Procedând la o altă interpretare, rolul instanței în aflarea adevărului este diminuat, întrucât aceasta nu ține cont și de faptul că AMPOSDRU a dispus respectarea întocmai a Ghidului Solicitantului, punctul 1.3, prin Adresa nr. x din 4 noiembrie 2014, menționând că: "(...) în cazul unui Contract Individual de muncă (CIM) cu timp parțial, costul orar rezultat prin împărțirea sumei prevăzute în bugetul detaliat la 168 de ore/lună, va fi înmulțit cu norma de lucru prevăzută (în) CIM."

Un alt aspect, pentru care s-a procedat la o aplicare greșită a Ghidului este acela prin care instanța a apreciat că: "(...) evaluarea muncii expertului nu se face raportat la orele prestate zilnic, ci acestuia i se cuvine o sumă globală pentru realizarea normei lunare."

Însă, Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 este cel care pune accentul pe timpul efectiv lucrat de respectivul expertul, aspect evidențiat printr-o precizare din același ghid, prin care se reține că:

"Pentru persoanele angajate (raporturi de muncă sau raporturi de serviciu) sunt eligibile inclusiv cheltuielile cu concediul de odihnă al salariaților implicați, corespunzător timpului efectiv lucrat pentru angajator în implementarea proiectului cu respectarea prevederilor Codului Muncii și a legislației naționale aplicabile."

Interpretarea instanței conduce la încălcarea prevederilor Ordinului nr. 1069/2013, prin care a fost aprobat Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, normă juridică edictată de legiuitor tocmai pentru a proteja bugetul Uniunii Europene, în considerarea căreia:

- pentru experții din echipa de implementare, pentru care s-a prevăzut în bugetul detaliat al proiectului norma de lucru, trebuie corelate prevederile din bugetul detaliat al proiectului (norma specificată în Anexa 2, partea integrantă a cererii de finanțare), cu cele din contractul individual de muncă (durata muncii) și cu cele din Ghidul Solicitantului. Condiții Generale 2013 (niveluri maximale ale remunerării).

- pentru experții care fac parte din echipa de implementare, pentru care nu a fost precizată norma de lucru în bugetul detaliat al proiectului, trebuie corelate prevederile din cererea de finanțare (respectiv se ține cont de norma indicată de 2h-4h-6h/zi/21 zile), cu cele din contractul individual de muncă (durata muncii) și cu cele din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale 2013 (niveluri maximale ale remunerării).

Astfel, doar încălcând prevederile Ordinului nr. 1069/2013, instanța a putut admite acțiunea, justificând că "(...) evaluarea muncii expertului nu se face raportat la orele prestate zilnic, ci acestuia i se cuvine o sumă globală pentru realizarea normei lunare."

Nu în ultimul rând, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 este cel în cuprinsul căruia legiuitorul se referă, strict doar:

- la o "activitate zilnică efectuată parțial", fără a se face distincție între un contract individual de muncă cu timp parțial și un contract individual de muncă cu normă întreagă;

- că decontarea acestei activități parțiale de pe parcursul unei zile implică calcularea unei "retribuții echivalente pe oră", respectiv un tarif orar;

Se poate constata că în cuprinsul unui contract individual de muncă, fie el cu timp parțial, sau cu normă întreagă, nu este indicat un tarif orar.

- că acest tarif orar trebuie calculat "luând ca punct de referință ziua de lucru de -opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună"

Prin urmare, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, este cel care menționează expres, ca în cazul unei activități ca fracție de normă, decontarea să fie stabilită tot prin raportare la o normă întreagă de lucru (8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună), dispoziții legale care au fost nesocotite prin hotărârea primei instanțe.

Prin sentința civilă, instanța s-a limitat la a stabili "intenția legiuitorului de a clarifica" anumite dispoziții din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013. Astfel, fără a lua în considerare că abaterea constatată de Organismul Intermediar este de natură a prejudicia bugetul Uniunii Europene, a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata unor cheltuieli care nu corespund prevederilor legale, naționale și comunitare.

În concret, prin Adresa nr. x din 30 octombrie 2015. Organismul Intermediar a luat în calcul la stabilirea drepturilor salariale una din Regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor menționată la secțiunea 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor din Ordinul nr. 1069/2013, conform căreia o cheltuială trebuie să fie în conformitate cu: "principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost-eficientă"'.

Nu s-a avut în vedere că respectivul Ghid al Solicitantului Condiții Generale 2013 este emis de pârâtul AMPOSDRU, în prezent structură în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

La momentul aprobării Ordinului nr. 1069/2013, în temeiul art. 2, lit. d) și art. 3 din H.G. nr. 10/2013, structura reprezentată de Direcția AMPOSDRU (Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane) era organizată în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Prin același Ordin, la art. 31 stă menționat că: "Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin."

Prima instanță clarifică tocmai pârâtului AMPOSDRU, în prezent direcție în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, respectiv celui care a elaborat acest document și care este în măsură a interpreta și cunoaște, cel mai corect, sensul prevederilor din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale 2013.

Instanța de judecată, trebuia să analizeze legalitatea eligibilității/neeligibilității sumelor aferente cererii de rambursare nr. x, ținând cont de cadrul legal și limitele investirii, ținând cont de dispozițiile Ordinului nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013" și a prevederilor actelor adiționale la aceste acorduri, potrivit cărora Direcția OI din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice are competența și atribuțiile de a se pronunța cu privire la eligibilitatea cheltuielilor aferente proiectelor gestionate.

În temeiul H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale cu modificările și completările ulterioare, aspectul constatării caracterului eligibil ai cheltuielilor aferente implementării unui proiect reprezintă atributul exclusiv al autorității de management/respective a organismului intermediar, aspect dispus de legiuitor în mod expres la art. 13 alin. (3) și (4) din actul normativ.

De asemenea, în temeiul art. 22, alin. (4) din O.U.G. nr. 64/2009 "(4) Autoritățile de management/Organismele intermediare au obligația de a exclude de la rambursare acele cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari pentru care în procesul de verificare a cheltuielilor se constată nerespectarea regulilor de eligibilitate stabilite la nivel național și comunitar."

Prin urmare, această competență nu poate fi cedată de Organismul Intermediar, după cum în aceeași măsură, această competență nu poate fi exercitată de către o altă autoritate.

Potrivit dispozițiilor Secțiunii 1.5 - Contribuția solicitantului, pagina 7 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, precum și ale art. 5 lit. D). Rambursarea cheltuielilor, alin. (17) din contractul de finanțare, cheltuielile considerate neeligibile la verificarea cererii de rambursare pe parcursul implementării proiectului vor fi suportate exclusiv de către Beneficiar și/sau Partenerii acestuia."

Pentru a fi considerate eligibile, costurile solicitate de beneficiar la rambursare trebuie să fie prevăzute în bugetul proiectului, respectiv trebuie furnizate suficiente informații cu privire la componentele sumelor aferente cheltuielilor.

Costurile care nu sunt prevăzute sau care nu sunt suficient detaliate în buget conduc spre situația de a fi respinse. Nu există nici o prevedere legală care să interzică reclamanților detalierea bugetului.

Respectarea Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2013 este dispusă de însăși contractul de finanțare, care la art. 4-Eligibilitatea cheltuielilor prevede astfel:

"Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: Hotărârea de Guvern nr. 759/2007 (...); Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 1117/2170/2010 (...); Ghidul Solicitantului - Condiții Generale și Specifice: Prezentul contract de finanțare; Legislația națională și comunitară în vigoare; Instrucțiunile și deciziile AMPOSDRU; alte dispoziții legale aplicabile".

Ordinul nr. 1.069/2013, respectiv Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2013, stau la baza decontării cheltuielilor efectuate pe parcursul implementării proiectelor și impune respectarea principiului cheltuielilor eligibile.

În cuprinsul Ghidului stă menționat, pentru ca o cheltuială să fie eligibilă și să poată fi decontată, că trebuie să îndeplinească în mod cumulativ condițiile prevăzute de Ghidul Solicitantului Condiții Generale, ediția 2013, Secțiunea 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor, Subsecțiunea Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor, paginile 20. În consecință, întrucât cheltuielile efectuate de reclamanți nu au fost în conformitate cu prevederile contractului de finanțare și ale Ordinului nr. 1069/2013, acestea nu pot fi apreciate ca și cheltuieli eligibile.

Prin Adresa AMPOSDRU nr. x din 4 noiembrie 2014, pentru aplicarea unitară, la nivelul tuturor Organismelor Intermediare a Ordinului nr. 1069/2013 - Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, s-a menționat cu privire la implementarea proiectelor, că: "Vă menționăm faptul că pentru toate cererile de rambursare/plată aferente cererilor de propuneri de proiecte mai sus menționate veți întreprinde toate măsurile necesare pentru ca procesul de verificare administrativă a cererilor de rambursare/plată să respecte inclusiv prevederile din Anexa 1."

Totodată, în cuprinsul respectivei adrese, același AMPOSDRU a precizat fiecărui Organism Intermediar faptul că: "(...) în cazul neimplementării constatărilor și a neverificările reverificării cererilor de rambursare/plată în conformitate cu prevederile din Anexa 1, AM POSDRU, în calitate de gestionar al POSDRU 2007 - 2013, își rezervă dreptul, în conformitate cu prevederile Regulamentelor Europene și a Acordurilor de delegare de funcții, de o retrage temporar sau definitiv funcțiile delegate organismului pe care îl coordonați."

Reclamanții nu au solicitat un punct de vedere cu privire la Ordinul nr. 1.069 din 2013 - Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 și au procedat la efectuarea unor cheltuieli pentru care rambursarea nu este posibilă, chiar dacă prin art. 6 Drepturile și obligațiile părților, lit. A) Drepturile și obligațiile Beneficiarului, alin. (2) din contractul de finanțare, era stabilită ca obligație în sarcina Beneficiarului: "de a solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OI POSDRU ANOFM cu privire la orice aspect survenit în implementarea Proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum și în orice situație în care apar neclarități cu privire la clauzele prezentului contract."

Întrucât reclamanții au cunoscut prevederile punctului 1.3 Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 și nu au solicitat un punct de vedere de la Organismul Intermediar, așa cum prevede contractul de finanțare, acesta reprezintă un alt motiv pentru care nu se poate proceda la admiterea acțiunii.

Prin urmare, deoarece instanța nu a analizat probele care au fost administrate, nu a stabilit împrejurările de fapt esențiale în cauză, nu s-a raportat la normele substanțiale aplicabile în sentința recurată poate fi apreciată ca nesusținută și pur formală.

3.2. Prin recursul formulat, pârâta Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., și în dezvoltarea acestora a formulat următoarele critici:

În mod greșit instanța de fond nu a ținut seama de dispozițiile exprese art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul cărora doar reclamanta Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu (CNFPPP) -Râșnov din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. x putea pretinde anularea Scrisorii standard de informare a Beneficiarului nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 emisă de pârâtul OI POSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Deși această excepție a fost invocată în mod expres în legătură cu cele două reclamante, cu toate acestea instanța de fond a evaluat excepția invocată prin raportare la calitatea procesuală activă a reclamantei Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu - Râșnov din cadrul ANOFN, care, fiind "lider de parteneriat pentru implementarea proiectului", ar fi formulat cererea de rambursare nr. x și în numele celor două reclamante, deși nu există o mențiune expresă (legală sau contractuală) în acest sens, pe baza căreia să se sprijine această prezumție.

Or, așa cum s-a arătat în motivarea excepției, raporturile juridice ce pot fi analizate în cadrul unei acțiuni formulate în temeiul 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu pot fi decât cele generate de emiterea actului administrativ contestat, existente între autoritatea/instituția emitentă și persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim prin actul administrativ emis, în speță, scrisoarea standard de informare a Beneficiarului nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 aferentă Cererii de rambursare nr. x din 10 august 2015.

Instanța nu a analizat și nu a ținut seama nici de raporturile juridice create în mod exclusiv între reclamanta CNFPP - Râșnov din cadrul ANOFM și pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă rezultate din:

- contractului de finanțare x, potrivit căruia părți ale contractului sunt Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu - Râșnov din cadrul ANOFM, în calitate de beneficiar, iar în cadrul acestui contract nu se menționează că cele două reclamante sunt părți contractuale, reprezentate de CNFPPP - Râșnov;

În concluzie, în mod greșit, instanța de fond a reținut că reclamantele SC A. SRL și B. au calitate procesuală activă, în condițiile în care aceste două entități nu sunt parte a contractului de finanțare x și nu sunt vizate de Cererea de rambursare nr. x din 10 august 2015 pentru proiectul cu titlul "Formare profesională continuă - CALITATE ÎN SPO", respectiv de scrisoarea standard de informare a Beneficiarului nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 aferentă acestei cereri de rambursare.

În egală măsură, și excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile față de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene a fost respinsă în mod greșit de către instanță, în condițiile în care, la data sesizării instanței de contencios administrativ, reclamanții nu au îndeplinit procedura plângerii prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, față de acest pârât fiind astfel irelevant dacă reclamantul CNFPPP a formulat contestație împotriva Scrisorii standard de informare cu nr. 2085 din 25 septembrie 2015, situația care nu poate fi asimilată și în cazul celorlalți reclamanți - SC A. SRL și B.

În prezenta cauză, excepția lipsei calității procesuale pasive a fost invocată și susținută în raport de dispozițiile legale care au guvernat raportul juridic dedus judecății la momentul înregistrării acțiunii pe rolul instanței de judecată.

La data declarării prezentului recurs, cadrul legal incident cauzei a fost completat prin Ordonanța de urgență nr. 23/2016, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 460 din 21 iunie 2016, potrivit căreia Ministerul Fondurilor Europene a preluat în subordine. în condițiile legii, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice activitatea, structura și personalul celor 8 organisme intermediare regionale pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și pentru Programul operațional Capital uman, organizate ca instituții cu personalitate juridică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 23/2016, "la data încheierii protocolului prevăzut la art. 3 alin. (2), Ministerul Fondurilor Europene preia toate drepturile și se subrogă în toate obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile. înțelegerile, protocoalele, memorandumurile și acordurile în care Ministerul Muncii. Familiei. Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin organismele intermediare pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și pentru Programul operațional capital uman. este parte, inclusiv în litigiile aferente activității desfășurate de acesta în calitate de organism intermediar".

Pe cale de consecință, în mod greșit, instanța de fond a apreciat că prin Scrisoarea standard de informare cu nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV "s-a ajuns la o sancționare fără drept a beneficiarului...", respectiv că au fost interpretate extensiv dispoziții din Ghidul Solicitantului - ediția 2013.

În speță, așa cum s-a constatat ca urmare a soluționării contestației formulate împotriva Scrisorii standard de informare cu nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015, nu au fost respectate prevederile din bugetul detaliat al proiectului, anexă la contractul de finanțare, cu privire la tariful orar, întrucât în contractul individual de muncă al experților a fost stabilit un tarif pe oră mai mare decât tariful orar obținut din buget.

Astfel, în funcție de tariful orar din buget și a numărului de ore efectiv lucrate, coroborat cu raportul de activitate și fișa lunară de pontaj pentru fiecare lună, a fost stabilită valoarea eligibilă a salariului net și a contribuțiilor aferente acestuia. Prin urmare, în mod greșit, instanța nu a reținut că au fost încălcate dispozițiile cuprinse în subcapitolul 3.1.4 din Ghidul solicitantului Condiții Generale 2013, art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, art. 4 din Contractul de finanțare.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului formulat.

4.1. Intimatul pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin întâmpinarea formulată față de recursul Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a solicitat admiterea acestuia, arătând în motivare că își însușește criticile formulate de acesta.

4.2. Intimata reclamantă A. SRL formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor formulate de recurenții pârâți Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (MFE-AMPOSDRU) și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (MMFPSPV-OIPOSDRU).

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 18 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 3 aprilie 2019.

Instanța de contencios administrativ a fost sesizată de către reclamanții Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (CNFPPP-ANOFM), SC A. SRL, în calitate de Partener 1 și B., în calitate de Partener 2, cu acțiunea în anulare a Scrisorii standard de informare, emisă de pârâta OIPOSDRU MMFPSPV, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a sumelor aferente Cererii de rambursare nr. x din 10 august 2015, a Adresei nr. x din 30 octombrie 2015 privind soluționarea, precum și a Procesului-verbal de soluționare a contestației nr. x din 30 octombrie 2015, cu consecința constatării caracterului eligibil al tuturor cheltuielilor solicitate la rambursare reprezentând cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților Partenerului 1 și Partenerului 2 implicați în Proiect și obligarea pârâtelor la rambursarea și plata către Beneficiar a sumei totale de 153.329,00 RON.

În cauză, prevalându-se de dispozițiile art. 61 din C. proc. civ., SC C. Spania a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, ce a fost comunicată părților și care după ascultarea acestora a fost admisă în principiu, intervenienta devenind astfel parte în proces, preluând procedura în starea în care se afla la momentul admiterii intervenției.

De asemenea, prin cererea de intervenție admisă în principiu, formulată în contradictoriu cu Organismul Intermediar POSDRU - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane intervenienta a solicitat anularea în parte a Scrisorii standard de informare cu nr. 2085/RI din 25 septembrie 2015 emisă de pârâta OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă Cererii de rambursare nr. x din 10 august 2015, în ceea ce privește suma de 80.950,72 RON reprezentând cheltuieli salariale cu personalul Partenerului nr. 3 implicat în implementarea proiectului, anularea Adresei cu nr. x din 30 octombrie 2015 emisă de aceeași pârâtă și a procesului-verbal de soluționare a contestației formulată împotriva Scrisorii standard de informare menționată mai sus, întocmit de Grupul de soluționare a contestației constituit la nivelul OI POSDRU, constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor solicitate la rambursare de Beneficiar prin Cererea de rambursare nr. x din 10 august 2015, constând în cheltuieli efectuate în legătură cu salariile experților partenerilor implicați în proiect, obligarea pârâților la rambursarea și plata către liderul de parteneriat a sumei de 80.950,72 RON la care se va adăuga dobânda legală aferentă calculată începând cu data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x din 25 septembrie 2015 și până la data plății efective a debitului datorat.

Prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a anulat actele administrative atacate, reținând următoarele considerente:

Ministerul Fondurilor Europene participă în calitate de pârât, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, în baza mandatului legal stabilit prin art. II alin. (4) din O.U.G, nr. 6/2013, potrivit completărilor aduse prin Legea nr. 195/2013 și, respectiv, prin O.U.G. nr. 107/2013, ceea ce-i justifică practic calitatea de parte în litigiul dedus judecății.

Cu privire la excepția inadmisibilității, respinsă de prima instanță, a fost avută în vedere transmiterea calității procesuale pasive, generată de faptul că Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" nu mai face parte din structura organizatorică a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, ci este actualmente o structură fără personalitate juridică din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, iar calitatea lui procesuală a acestei autorități rezidă în rolul de Autoritate de Management conferită de O.U.G. nr. 9/2014 acestui minister pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, având responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile.

Reclamantul CNFPPP a exercitat recursul grațios, prin urmare nu poate fi sancționat pentru lipsa plângerii prealabile către Ministerul Fondurilor Europene, întrucât în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței, s-a adresat cu contestație împotriva Scrisorii standard de informare a sa cu nr. 2085 din 25 septembrie 2015 către emitentul acestui act, cerând reexaminarea lui, conformându-se astfel prescripțiilor legale, după cum atacă prin prezenta acțiune și procesul-verbal încheiat cu prilejul soluționării contestației formulată pe cale administrativă.

Totodată, CNFPPP din cadrul ANOFM a acționat în calitate de lider de parteneriat pentru implementarea proiectului, depunând în numele Asocierii cereri de rambursare, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de remunerare a experților asigurați de cei 3 parteneri, iar potrivit dispozițiilor art. 6 din contractul de finanțare, parteneriatul, consfințit în Acordul de parteneriat, răspunde în solidar pentru implementarea proiectului, pentru acțiunile sau inacțiunile Beneficiarului sau ale fiecăruia dintre parteneri, considerent față de care instanța apreciază că societățile reclamante au calitate procesuală activă cu atât mai mult cu cât CNFPPP a formulat cererea de rambursare nr. x în calitatea sa de lider de parteneriat, deci și în numele celor două reclamante.

Așa fiind, pentru proiectele implementate în parteneriat, termenul beneficiar semnifică parteneriatul compus din două sau mai multe entități cu personalitate juridică înregistrate în România și/sau în statele membre ale Uniunii Europene, încât demararea procesului de implementare prin semnarea documentelor de către Beneficiar, în calitate de lider de parteneriat, înseamnă demararea activității de implementare inclusiv în numele și de către partenerii de implementare.

În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a apreciat că nu poate constitui temei, pentru a considera neeligibile cheltuielile cu experții, prevederile de la punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului - Condiții Generale și Specifice 2013 potrivit cărora "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună". Situația de la punctul 1.3 se referă la acele activități efectuate, ca fracție de normă, respectiv mai puțin de o normă întreagă de 8 ore, de către experți, caz în care retribuția expertului se va determina pornind de la calculul unui tarif pe oră. Or, în cazul de față, experții au beneficiat de contracte individuale de muncă încheiate pentru o fracție de normă și nu cu normă întreagă.

Ipoteza avută în vedere de textul legal este aceea a unui expert angajat cu normă întreagă (8 ore pe zi/21 zile pe lună), care efectuează numai parțial activitatea zilnică, remunerația ce i se cuvine fiind calculată pro