ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 869/2019

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 3/AEPF din 26 martie 2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins cererea formulată de petenta A. care a avut ca obiect constatarea discriminării existente în legislația română în ceea ce privește încălcarea egalității de șanse și îngrădirea dreptului unui candidat independent de a participa la viața politică din Uniunea Europeană și cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta A.. Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la 15 aprilie 2019, sub nr. x/2019.

Prin încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea, constatând că apelanta A. nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și nici nu a solicitat judecata cauzei în lipsă, Autoritatea Electorală Permanentă sau Biroul Electoral Central nefiind părți în etapa soluționării cauzei în primă instanță, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de apel formulate împotriva Sentinței nr. 3/AEPF/26.03.2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta A., la 16 aprilie 2019, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate pentru încălcarea regulilor de procedură și trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanței de apel pentru continuarea judecății.

În motivare, recurenta a susținut, în esență, că cererea dedusă judecății a fost soluționată de instanța de fond fără citarea părților.

A menționat că împotriva Sentinței nr. 3/AEPF din 26 martie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a declarat apel, în termenul legal.

Având în vedere că din verificările pe care le-a efectuat pe portalul instanțelor de judecată a rezultat că cererea de apel nu era menționată la Tribunalul București, iar pe rolul Curții de Apel București nu figura înregistrată calea de atac, a considerat că, în condițiile în care obiectul cererii se încadrează în procedura legii electorale, care se încheia la 15 aprilie 2019, orele 24:00 (16 aprilie 2019, ora 00:00), conform art. 41 din H.G. nr. 81/2019 privind programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare membrilor la alegerile parlamentare 2019, pentru a evita vătămarea procesuală, a transmis cererea de apel la instanța de fond în vederea luării cu celeritate a măsurilor legale.

În același timp, ignorând dispozițiile art. 471 alin. (1) din C. proc. civ., a transmis cererea de apel și Curții de Apel București, care i-a expediat pe adresa de e-mail o citație emisă într-un alt dosar.

Deși recurenta a sesizat curtea de apel cu privire la această eroare, instanța nu a transmis o nouă citație care să cuprindă data și ora stabilită pentru judecarea cauzei.

Astfel, a susținut că suspendarea judecării cauzei a fost dispusă de instanța de apel în mod greșit, întrucât la termenul de judecată când a adoptat această măsură recurenta nu a fost legal citată.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 23 aprilie 2019, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 10 noul C. proc. civ.

Prin rezoluția completului din 24 aprilie 2019, s-a acordat termen de judecată la 8 mai 2019, pentru soluționarea cererii de recurs.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției lipsei de interes a recurentei în promovarea recursului declarat împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2019, invocate din oficiu.

Asupra excepției lipsei de interes, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Această cerință vizează faptul că interesul trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, independent de forma concretă de manifestare a acesteia.

Art. 33 din același act normativ prevede că "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara."

În cauză, la 16 aprilie 2019, recurenta A. a declarat recurs împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, prin care, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a fost suspendată judecata apelului pe care aceasta l-a declarat împotriva Sentinței nr. 3/AEPF din 26 martie 2019 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă.

Cererea de recurs a fost depusă de recurentă la Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, la 16 aprilie 2019, fiind ulterior înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție pe rolul căreia a fost înregistrată la 24 aprilie 2019.

Ulterior formulării cererii de recurs împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, apelanta A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

La termenul de judecată din 16 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a încuviințat cererea de repunere pe rol a cauzei, reținând că apelanta și-a manifestat intenția de a continua soluționarea procesului, formulând cerere de redeschidere a judecării acestuia.

Prin Decizia nr. 607A din 16 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de petenta A., a anulat în tot Sentința nr. 3/AEPF din 26 martie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, și a reținut cauza spre rejudecare. În rejudecare, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) teza I din Legea nr. 33/2007, ca inadmisibilă și a respins cererea introductivă, ca inadmisibilă.

Față de aceste considerente, se constată că, la termenul stabilit pentru soluționarea recursului formulat împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, respectiv 8 mai 2019, fusese soluționat apelul declarat de aceasta împotriva Sentinței nr. 3/AEPF din 26 martie 2019 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 607A din 16 aprilie 2019.

Or, activitatea judiciară nu poate fi inițiată în lipsa justificării unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală de exercitare a dreptului la acțiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Astfel, Înalta Curte constată că recurenta nu are interes în soluționarea căii de atac pendinte, având în vedere că apelul a cărui judecată a fost suspendată prin încheierea recurată a fost soluționat la data judecării recursului.

În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes invocată din oficiu și va respinge recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 mai 2019.

GGC - OB