ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2113/2019

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 ianuarie 2015, sub nr. x/2015, pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, petentul A. a solicitat anularea titlului executoriu nr. x/22 decembrie 2014 și somației nr. x/22 decembrie 2014, emise în dosarul de executare nr. 526/2014 al intimatei Comuna Belin și cheltuieli de judecată. Prin Sentința civilă nr. 1009 din 2 iunie 2015, Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins excepția de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție nr. x/14 noiembrie 2011 al Direcției Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Covasna; a admis, în parte, contestația la executare formulată de către petentul A., împotriva titlului executoriu nr. x/22 decembrie 2014 și somației nr. x/22 decembrie 2014, emise în dosarul de executare nr. x/2014 al intimatei Comuna Belin, și, în consecință, s-au anulat actele de executare mai sus amintite în sensul că s-a înlăturat din debitul ce se execută suma de 335 de RON, reprezentând dobânda; a fost obligat intimatul să plătească contestatorului suma de 1500 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată. Prin Încheierea de ședință din 18 iunie 2015, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis cererea formulată de petenta comuna Berlin și, în consecință, a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul Sentinței civile nr. 1009 din 2 iunie 2015 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în sensul că a obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 1500 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată. Prin Decizia civilă nr. 414 A din 6 octombrie 2015, Tribunalul Covasna, secția civilă a admis excepția tardivității formulării apelului invocată de instanță din oficiu; a respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de apelantul - petent A. împotriva Sentinței civile nr. 1009 din 2 iunie 2015 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe. Prin Decizia civilă nr. 548 A din 2 octombrie 2018, Tribunalul Covasna, secția civilă a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 414 din 6 octombrie 2015, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. x/2015; a obligat contestatorul la plata sumei de 3.000 RON către intimată cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin Decizia civilă nr. 217 A din 26 februarie 2019, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a admis excepția inadmisibilității apelului și, în consecință, a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 548/A din 2 octombrie 2018 pronunțate de Tribunalul Covasna, secția civilă. S-au respins, ca inadmisibile, pretențiile formulate de intimata comuna Belin prin primar; a obligat apelantul-contestator A. să plătească intimatei comuna Belin prin primar suma de 2000 RON cheltuieli de judecată parțiale.

Hotărârea recurată Prin Decizia civilă nr. 684 Ap din 22 mai 2019, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins cererea de revizuire formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 217/2019 a Curții de Apel Brașov.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Deciziei civile nr. 684 Ap din 22 mai 2019 a Curții de Apel Brașov, secția civilă a declarat calea de atac intitulată "apel" revizuentul A.. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 6 august 2019, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 6.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, s-a reținut cu privire la cererea intitulată "apel" că, potrivit art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă numai recursuri, neavând competență materială în soluționarea apelurilor, așa încât la examinarea condițiilor de fond și de formă ale exercitării căii de atac declarate în cauză s-au avut în vedere dispozițiile care reglementează calea extraordinară de atac a recursului, reținându-se, în opinia raportorului, că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin formularea în scris a unui punct de vedere la raport. Părțile au depus puncte de vedere la raport, arătându-se în ceea ce privește recurentul-revizuent că au fost încălcate dispozițiile art. 22 alin. (1), (4) C. proc. civ. cu privire la calificarea căii de atac din apel în recurs în condițiile în care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea deciziei atacate, cu consecința trimiterii cauzei, spre rejudecare, iar intimata și-a susținut acordul cu privire la raportul întocmit în cauză, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 14 noiembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează sa analizeze cu prioritate admisibilitatea recursului, fața de care constată următoarele: În prealabil, față de susținerile recurentului-revizuent, prin punctul de vedere formulat la raport, în sensul calificării căii de atac ca recurs, iar nu ca apel, se reține că potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursuri precum și orice alte cereri date prin lege în competența sa. În această materie, art. 21 din Legea nr. 304/2004 republicată, privind organizarea judiciară prevede că "Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel". Coroborând dispozițiile legale incidente, menționate anterior și aplicând cu prioritate normele imperative ce guvernează materia competenței materiale, se reține că Înaltei Curți de Casație și Justiție nu i-a fost atribuită competența de a judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului, legile procesuale și de organizare judiciară nemenționând o astfel de posibilitate. Pentru a judeca, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., orice alte cereri date prin lege în competență, este necesar ca aceste cereri să fie expres atribuite de lege în sarcina Înaltei Curți de Casație și Justiție; or, de lege lata nu există o prevedere care să confere expres acestei instanțe prerogativa de a soluționa apeluri în materie civilă. În speță, a fost declarat recurs împotriva Deciziei civile nr. 684 Ap din 22 mai 2019 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire. Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită". Hotărârea atacată cu revizuire, respectiv Decizia civilă nr. 217 Ap din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Brașov, este o hotărâre definitivă, pronunțată în soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect contestație la executare, hotărâre ce nu este supusă recursului, conform dispozițiilor art. 718 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., pot fi recurate hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege. Art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului. Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii. Prin urmare, Decizia civilă nr. 684 Ap din 22 mai 2019 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, ce face obiectul căii extraordinare de atac exercitate în cauză, nu este supusă recursului, întrucât nici decizia atacată cu revizuire nu este susceptibilă de recurs. În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 684 Ap din 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosarul nr. x/2019.