ÎCCJ, Secția penală

Asupra contestațiilor în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 293/A din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2015, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 23 decembrie 2019, au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți, contestațiile în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 293/A din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2015.

I. Prin decizia contestată, au fost admise apelurile declarate de inculpații A., C., D., E., B., F., G., H., I., partea civilă J. S.R.L. și persoana vătămată K. S.R.L. împotriva Sentinței penale nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Prin aceeași decizie, a fost admis apelul declarat de inculpatul B. împotriva Sentinței penale nr. 111 din data de 27 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Călărași în Dosarul nr. x/2017.

A fost desființată, în parte, Sentința penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Călărași în Dosarul nr. x/2017 și Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, și rejudecând:

Au fost descontopite pedepsele aplicate inculpaților A., C., D., E., B. și F. prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, și repuse în individualitatea lor pedepsele componente.

a. A fost descontopită pedeapsa aplicată inculpatului B. prin Sentința penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Călărași în Dosarul nr. x/2017 și repuse în individualitatea lor pedepsele componente.

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte (1/3 din 25 de ani), respectiv 8 ani și 4 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 17 ani și 4 luni închisoare.

b. S-a constatat că actele materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. pentru care a fost condamnat inculpatul B. la 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Călărași, în Dosarul nr. x/2017, se regăsesc în conținutul infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, la pedeapsa de 3 ani închisoare, alcătuind o infracțiune unică de constituirea unui grup infracțional organizat.

S-a înlăturat condamnarea la pedeapsa 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. aplicată prin Sentința penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Călărași, în Dosarul nr. x/2017, precum și pedepsele complementare și accesorii aplicate pe lângă aceasta.

A fost menținută pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

S-a constatat că actele materiale care intră în conținutul infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an închisoare prin Sentința penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Călărași, în Dosarul nr. x/2017, sunt absorbite în conținutul infracțiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a înlăturat condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Călărași și la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. aplicată prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

A fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.

Au fost menținute celelalte pedepse principale aplicate inculpatului B. prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, respectiv:

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. (persoană vătămată N.);

- pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de obținere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005, art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.

Au fost menținute pedepsele complementare și accesorii aplicate inculpatului B. prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte (1/3 din 17 de ani), respectiv 5 ani și 8 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 14 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2) și (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) dreptul de fi administrator al unei societăți comerciale - C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (5) rap. la alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b), g) C. pen. - dreptul de fi administrator al unei societăți comerciale.

II. Ca temei de drept, contestatorii A. și B. au invocat cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. d) teza I din C. proc. pen.

Prin cererea scrisă și susținută oral prin apărători, au susținut că motivele pe care se sprijină contestația în anulare constau în:

• nelegala compunere a completului de judecată care a soluționat calea de atac a apelului, în raport de faptul că a fost constituit prin desemnare administrativă de către Președintele secției penale, iar nu prin desemnarea aleatorie a judecătorilor care compun completul, fiind astfel încălcate principiile imparțialității și obiectivității activității de judecată, astfel cum se reține și în Decizia nr. 685/2018 a Curții Constituționale.

Referitor la componența completurilor de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a susținut că aceasta ar trebui stabilită prin lege, iar nu prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție ori prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești.

O altă critică a vizat soluția legislativă prevăzută de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 care contravine normelor de tehnică legislativă, respectiv nu ar asigura reglementarea constituirii completurilor de 3 judecători și ar delega acest atribut Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Contestatorii au solicitat desființarea deciziei penale contestate și rejudecarea apelului de către un complet legal constituit.

Examinând căile de atac cu care a fost investită, prin raportare la motivele invocate în scris și la dispozițiile legale, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Calea extraordinară de atac a contestației în anulare este un mijloc procesual prin care se cere instanței care a pronunțat hotărârea definitivă, să efectueze un autocontrol judecătoresc, care poate duce la o rejudecare a cauzei de către aceeași instanță, cu eventuala consecință a retractării hotărârii în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Din interpretarea dispozițiilor art. 426 C. proc. pen., rezultă că această cale extraordinară de atac, a contestației în anulare, se referă la vicii sau nulități de procedură ivite în fața instanței de apel, rațiunea legiuitorului fiind de a da posibilitatea părților, care nu mai pot exercita o altă cale de atac, de a invoca încălcări procedurale care, în fața instanței de apel, ar duce la desființarea sentinței și rejudecarea cauzei de către prima instanță, conform art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că în cuprinsul cererilor scrise și susținute oral, referitor la cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. d) teza I din C. proc. pen., respectiv situația în care "instanța nu a fost compusă potrivit legii", s-a invocat incidența deciziilor Curții Constituționale cu privire la imparțialitatea judecătorului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, prevăd că la începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora.

În ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, a vizat exclusiv situația completelor de 5 judecători de la instanța supremă și nu are incidență în ceea ce privește celelalte complete colegiale constituite la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al celorlalte instanțe judecătorești, care nu au făcut obiectul analizei Curții Constituționale.

Astfel, compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la celelalte instanțe, altele decât completele de 5 judecători, este reglementată prin alte dispoziții legale din cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu prevăd desemnarea membrilor completului prin procedura tragerii la sorți.

Totodată, inexistența unei dispoziții într-o lege organică privind modul de desemnare al completului de 3 judecători și stabilirea acestuia prin act administrativ (Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești) nu este de natură să afecteze cerința de independență și imparțialitate obiectivă a completului de judecată, componentă a dreptului părților la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. Tragerea la sorți a membrilor completului nu este singura modalitate de desemnare în mod transparent a acestora, existând și alte modalități de desemnare, cum este aceea a aprobării de către colegiul de conducere a compunerii completurilor de trei judecători, la propunerea președintelui de secție.

Drept urmare, nu este incidentă decizia instanței de contencios constituțional invocată.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinse, ca nefondate, contestațiile în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 293/A din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2015.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorii la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 5 alin. (1) lit. e) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților (…), onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii A. și B. și pentru intimații inculpați C., D., E., T., I., F., U., H., V., W. și X., în sumă de câte 627 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestațiile în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 293/A din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2015.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 5 alin. (1) lit. e) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților (…), onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii A. și B. și pentru intimații inculpați C., D., E., T., I., F., U., H., V., W. și X., în sumă de câte 627 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 septembrie 2020.

GGC - NN