ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 131 din 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2016, cu privire la inculpatul A., s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. în infracțiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 327 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 - 39 C. pen. și a art. 5 C. pen.

În temeiul art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 48 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals.

În temeiul art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În temeiul art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la participație improprie la fals intelectual.

În temeiul art. 48 C. pen. raportat la art. 327 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals privind identitatea.

În temeiul art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu, de 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 66 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă a cărei executare va începe conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC "B." SRL și au fost obligați inculpații C., D., E., F., G., H., A., I. și J. în solidar, la plata sumei de 2.821.786,03 RON, către partea civilă, reprezentând daune materiale.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă K. și au fost obligați inculpații C., D., E., F., G., H., A., I. și J. în solidar, la plata sumei de 20.000 euro, în echivalent RON la data plății efective, către partea civilă, reprezentând daune materiale.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. și au fost obligați inculpații C., D., E., F., G., H., A., I. și J. în solidar, la plata sumei de 500.000 euro, în echivalent RON la data plății efective, către partea civilă, reprezentând daune materiale.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă M. și au fost obligați inculpații N., C. Și A. în solidar, la plata sumei de 600.000 euro, în echivalent RON la data plății efective, către partea civilă, reprezentând daune materiale.

Împotriva Sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de apelanții inculpați A., O., P., Q., D., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., J., AA., BB., CC., DD., H., EE., F., FF., GG., C., precum și de apelanta parte responsabilă civilmente Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București.

Prin Decizia penală nr. 294/A din 09 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de apelanții inculpați A., O., P., Q., D., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., J., AA., BB., CC., DD., H., EE., F., FF., GG., C., precum și de apelanta parte responsabilă civilmente Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București împotriva Sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost desființată, în parte, sentința apelată în ceea ce îl privește pe apelantul inculpat A. cu privire la greșita calculare a sporului de pedeapsă, greșita obligare la plata despăgubirilor civile către partea civilă L., greșita obligare la plata despăgubirilor civile către partea civilă K., greșita obligare la plata despăgubirilor civile către partea civilă M. și s-a dispus:

Cu privire la inculpatul A., s-a dispus descontopirea pedepsei rezultante în pedepsele aplicate pe care le-a repus în individualitatea lor, respectiv:

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 5.1)

- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 (pct. 5.2)

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals prevăzută de art. art. 48 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 5.3)

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 5.4)

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la participație improprie la fals intelectual prevăzută de art. 48 raportat la art. 52 alin. (2) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen.. (pct. 5.5).

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals privind identitatea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 327 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (pct. 5.6) și

- a înlăturat sporul de pedeapsă.

În temeiul art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu, de 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv 1 an și 8 luni închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare.

Au fost menținute pedepsele complementare și accesorii.

Împotriva Deciziei penale nr. 294/A din 09 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, din Dosarul nr. x/2016, la data de 15.10.2019, contestatorul A., prin apărător ales a formulat contestație în anulare, invocând ca motiv de contestație în anulare cazul prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. a) teza I C. proc. pen., "când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți".

În esență, prin contestația în anulare formulată în cauză, contestatorul, prin apărător, a susținut că prin cererea de apel a indicat noul său domiciliu din străinătate în Regatul Unit al Marii Britanii și a arătat că nu a primit vreun act de procedură la adresa indicată, sens în care s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 426 alin. (1) lit. a) teza I C. proc. pen., având în vedere că la judecarea cauzei în apel procedura de citare cu acesta nu a fost legal îndeplinită.

Astfel, a precizat că la data judecării apelului avea domiciliul în Marea Britanie, astfel cum a fost indicat în cererea de apel, că nu a avut cunoștință de procesul penal desfășurat împotriva sa și nici de data soluționării apelului, nefiind îndeplinită procedura citării cu apelantul inculpat A. și prin urmare, a arătat că i-au fost încălcate dreptul la apărare, dreptul de a propune probe și dreptul de a participa personal la dezbateri, totodată fiind încălcate principiile contradictorialității și al egalității armelor în procesul penal.

A solicitat admiterea în principiu a contestației în anulare, suspendarea executării pedepsei dispuse prin Decizia penală nr. 294/A din 09 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016 și desființarea deciziei penale atacate cu consecința rejudecării apelului.

Cererea de contestație în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15.10.2019 sub nr. x/2019.

Prin încheierea de ședință din data de 31 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, constatând că sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 294/A din 09 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016.

Totodată, a fost admisă cererea de suspendare a executării hotărârii a cărei anulare s-a cerut, formulată de contestatorul condamnat.

S-a dispus suspendarea executării pedepsei dispusă prin Sentința penală nr. 131 din 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția penală, definitivă prin Decizia penală nr. 294/A din 09 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016.

Astfel, s-a fixat termen pentru judecarea pe fond a contestației în anulare la data de 28.02.2020, pentru când s-a dispus citarea părților.

Prin Decizia penală nr. 63/A din data de 28 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte, secția penală, s-a dispus, în baza art. 432 alin. (1) rap. la art. 426 lit. a) din C. proc. pen., admiterea contestației în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 294/A din 09 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016.

A desființat decizia penală contestată numai în ceea ce îl privește pe contestatorul A..

A dispus rejudecarea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, numai în ceea ce îl privește pe inculpatul A..

Totodată, a anulat formele de executare dispuse în baza Sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală sus - menționată, în ceea ce îl privește pe condamnatul inculpat A..

A menținut celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.

Pentru a se pronunța în acest sens, Înalta Curte a reținut că prin cererea de apel formulată împotriva Sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, inculpatul A. a indicat că domiciliul acestuia se află în Marea Britanie.

În apel, pentru primul termen de judecată din data de 20.10.2017, s-a dispus citarea inculpatului, atât la domiciliul din Londra, cât și la celelalte adrese cunoscute, respectiv la adresa din Șoseaua x, București și la adresa din Calea x, București.

Procedura de citare nu a fost îndeplinită cu inculpatul A. la adresa din Marea Britanie întrucât la dosarul cauzei nu a fost returnată nicio dovadă a îndeplinirii procedurii de citare, iar în ceea ce privește adresa din Șoseaua x, București, din dovada îndeplinirii procedurii de citare a reieșit că destinatarul nu mai locuiește la adresă.

În ceea ce privește adresa din Calea x, București din dovada îndeplinirii procedurii de citare a reieșit că destinatarul este absent, citația fiind afișată la adresă.

Fiind reiterată procedura de citare pentru termenul din 17.11.2017, la adresa din Calea x, București, din dovada îndeplinirii procedurii de citare a reieșit că destinatarul nu mai locuiește la adresă.

De asemenea, Înalta Curte a reținut că instanța de apel a dispus efectuarea de verificări în Baza de Date pentru Evidența Persoanelor (DEPABD), din referatul transmis la dosarul cauzei reieșind că ultima adresă de domiciliu a inculpatului A. este cea din Șoseaua x, București.

În consecință, apelantul inculpat A. a fost citat și prin afișare la sediul instanței pentru termenul din 23.01.2018.

În continuare, pentru termenul din 27.02.2018, apelantul inculpat a fost citat la ambele adrese cunoscute din București, precum și prin afișare la ușa instanței, din dovezile de citare aflate la dosar reieșind aceeași situație ca în precedent, respectiv la Șoseaua x, București - faptul că destinatarul nu mai locuiește la adresă și la Calea x, București - faptul că destinatarul este absent, fiind afișată înștiințarea la adresă.

Totodată, fiind reiterată procedura de citare cu inculpatul A. pentru termenul de judecată din 15.03.2018, atât prin afișare la sediul instanței, cât și la adresele din Calea x, București și Șoseaua x, București, prin încheierea de ședință de la termenul din data de 15.03.2018, s-a constatat că a fost îndeplinită procedura de citare cu inculpatul la adresa din Calea x, București, având în vedere că pe dovada îndeplinirii procedurii de citarea fost menționat numele A., semnătura, seria și numărul cărții de identitate (T.M. nr. x), fără a fi menționată calitatea persoanei căreia i-a fost înmânată citația și a semnat de primirea acesteia.

În consecință, având în vedere îndeplinirea procedurii de citare, conform dovezii aflate la fila x, la termenele ulterioare de judecată acesta a primit termen în cunoștință (TC).

Față de cele reținute, pentru a stabili dacă inculpatul a fost legal citat, Înalta Curte a dispus efectuarea de verificări în Baza de Date pentru Evidența Persoanelor, cu privire la numitul A., pentru a se observa seria actului de identitate al acestuia în raport de înscrisul aflat la fila x din vol. VI din dosarul de apel.

Din verificările efectuate în Baza de Date pentru Evidența Persoanelor cu privire la numitul A. a rezultat că acesta a avut ca ultim domiciliu adresa din Șoseaua x, București, iar cartea sa de identitate valabilă în perioada 29 septembrie 2009 - 27 iulie 2019 avea seria x și numărul x,.

Comparând aceste date cu cele aflate la fila x din vol. VI al dosarului de apel, Înalta Curte a constatat că datele înscrise pe dovada îndeplinirii procedurii de citare nu coincid, iar în faza apelului în raport cu datele înscrise pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare, din eroare i s-a dat termen în cunoștință inculpatului A., astfel încât acesta nu a fost legal citat.

Procedând la rejudecarea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 131 din data de 27 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, numai în ceea ce îl privește pe inculpatul A., Înalta Curte va avea în vedere atât motivele de apel susținute de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de inculpatul A. prin cererea de apel ce a format obiectul Dosarului nr. x/2016, dar și cele formulate de apărătorul ales al inculpatului în cauza pendinte.

I. Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, referitor la inculpatul A., a invocat calculul greșit al sporului în cazul concursului de infracțiuni și stabilirea greșită a pedepsei rezultante.

S-a arătat că, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează:

"(...) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte stabilite."

A apreciat că, în aplicarea dispozițiilor legale menționate instanța de fond a comis erori de calcul, atât în ceea ce privește determinarea sporului aplicabil, cât și în privința totalului obținut din adiționarea acestuia la pedeapsa cea mai grea.

Astfel, în cazul inculpatului A., sporul de 1/3 din restul pedepselor aplicate, respectiv de 2 ani închisoare, a fost calculat greșit întrucât față de acesta s-au aplicat, alături de pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, pedepse de 1 an și 6 luni, 6 luni, 1 an, 1 an și respectiv 1 an închisoare, rezultând un total de 5 ani închisoare. Prin urmare, sporul aplicabil este de 1 an și 8 luni (1/3 din 5 ani) și nu de 2 ani, motiv pentru care și pedeapsa rezultantă este stabilită greșit, aceasta fiind de 4 ani și 2 luni și nu de 4 ani și 6 luni.

II. Prin motivele de apel formulate, inculpatul A. a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în esență, următoarele:

S-a arătat că în sentință nu sunt analizate faptele și probele în raport de fiecare inculpat în parte și nu sunt prezentate apărările acestora.

În opinia inculpatului, prima instanță nu a motivat soluția pronunțată, ci s-a rezumat la a reproduce ad litteram, în multe paragrafe din motivare, conținutul rechizitoriului, fără a prezenta niciun considerent din care să rezulte modul în care a apreciat că se impune adoptată soluția pronunțată în cauză.

A arătat că instanța de fond a analizat extrem de succint la pagina 103 din hotărâre toate infracțiunile deduse judecății cu privire la toți inculpații și a concluzionat că acestea "există, sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați cu forma de vinovăție prevăzută de lege".

De asemenea, a precizat că în mai puțin de o pagină, judecătorul fondului a făcut referire la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților și la elementele constitutive, fără însă a arăta în concret, pentru fiecare dintre inculpați, fapta, încadrarea juridică, forma și gradul de vinovăție, poziția procesuală a acestora, probele care conduc judecătorul la înlăturarea apărărilor formulate și la stabilirea pedepsei aplicate.

Cu referire la infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat, a susținut că din probele dosarului nu rezultă că inculpatul a cunoscut că exista un grup special constituit pentru comiterea de infracțiuni, mai mult, niciunul dintre coinculpați nu a avut un rol bine determinat și prestabilit în cadrul grupului, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

A precizat că potrivit Noului C. pen. termenul prescripției speciale prevăzut de art. 155 alin. (4) raportat la art. 154 alin. (1) lit. c) pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, este de 10 ani.

Ultima infracțiune a fost săvârșită de inculpatul A. la data de 09.07.2010, atunci când a fost încheiat contractul de ipotecă autentificat în baza încheierii cu nr. x din 09.07.2010 a BNP HH., acesta fiind ultimul act cu privire la toate infracțiunile deduse judecății, astfel că termenul de prescripție specială s-a împlinit la data de 09.07.2020.

Referitor la apariția Decretelor nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgență până la data de 15.05.2020 termenele de prescripție au fost suspendate, însă, chiar și în acest caz, termenul de prescripție specială a intervenit la data de 09.09.2020 (se scad cele două luni cât a existat starea de urgență în cazul în care s-ar considera că suspendarea are efect inclusiv asupra prescripției speciale).

De asemenea, a mai invocat că Noul C. pen. este legea penală mai favorabilă inculpatului, având în vedere limitele mult mai mici de pedeapsă, precum și faptul că inculpatul este trimis în judecată și pentru o faptă ce constituie infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave cu o pedeapsă cuprinsă între 10 și 20 de ani.

Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, a arătat că acesta provine dintr-o familie stabilă și foarte bine conturată și că era pe deplin integrat în societate înainte de comiterea infracțiunilor, ca de altfel și în prezent.

Mai mult, acesta își câștigă existența în mod onest și de la data săvârșirii faptelor din prezenta cauză a trecut un termen îndelungat (pentru unele mai mult de 12 ani) astfel că inculpatul și-a revizuit comportamentul față de ceilalți semeni, nu a mai săvârșit nicio infracțiune și încearcă pe cât posibil să își îndrepte greșelile din trecut.

Pe parcursul judecării apelurilor, după admiterea contestației în anulare formulată de inculpatul A., instanța de apel a încuviințat proba cu înscrisuri în circumstanțiere și proba testimonială, fiind audiați martorii: C., II., JJ..

Cu privire la martorul N., la termenul din data de 25 septembrie 2020, având în vedere ansamblul probator administrat în cauză, precum și probele administrate în această etapă procesuală, Înalta Curte a considerat că sunt suficiente, sens în care a revenit asupra dispoziției de încuviințare a martorului.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte reține următoarele:

Sub un prim aspect, referitor la motivul de apel vizând lipsa motivării hotărârii atacate, Înalta Curte reține că acesta nu este fondat, sentința pronunțată de prima instanță cuprinzând elementele de fapt și de drept care au stat la baza soluției pronunțate. Astfel, din cuprinsul hotărârii rezultă că instanța de fond a administrat un amplu probatoriu și în baza propriei analize, a reținut ca fiind dovedită baza factuală care a condus la aprecierea în sensul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. și întrunirea condițiilor angajării răspunderii penale.

Dispozițiile legale în materia conținutului și întinderii motivării nu impun și o anumită amploare a expunerii ori un anumit stil de redactare, ci numai evocarea clară a raționamentului pe baza sumei argumentelor și nu se opun unei prezentări esențializate, dacă aceasta cuprinde toate argumentele care au condus la soluția instanței. Câtă vreme, judecătorul de fond a arătat explicit starea de fapt, probele analizate în dovedirea acesteia, iar faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor sesizate și atrag răspunderea penală a persoanei acuzate, nu se poate reține că hotărârea nu este motivată.

Or, în cauza de față, considerentele expuse prin sentința atacată sunt de natură să permită inculpatului să cunoască motivele pe care s-a întemeiat instanța de fond pentru a pronunța hotărârea de condamnare, iar instanța de apel dispune de elemente suficiente pentru a exercita controlul judiciar în cadrul unei căi de atac devolutive.

În ceea ce privește situația de fapt reținută de prima instanță, Înalta Curte constată că prima instanță a procedat la o analiză și interpretare judicioase a materialului probator administrat în cauză, reținând în mod corect în sarcina inculpatului A. comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Astfel, în ceea ce privește comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, Înalta Curte reține că prin Sentința penală nr. 131/27.06.2017 a Curții de Apel București, definitivă prin Decizia penală nr. 294/A/09.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că în perioada 2005-2009, inculpații D., P. și E. au pus bazele nucleului unui grup infracțional organizat și coordonau activitatea desfășurată de toți membrii palierului de execuție evitând pe cât era posibil implicarea lor directă în relațiile cu persoanele/părțile vătămate/martori care, potențial audiate, ar fi condus la identificarea lor, iar cei din palierul de execuție duceau la îndeplinire în mod efectiv rezoluția infracțională. În perioada menționată, la grupul respectiv au aderat ori a fost sprijinit, după caz, de 73 de inculpați/învinuiți/făptuitori rămași neidentificați care urmăreau inducerea în eroare, prin mijloace frauduloase, a persoanelor care intenționau să achiziționeze imobile (loturi de teren cu/fără construcție) sau a reprezentanților unor societăți comerciale care aveau ca obiect de activitate creditarea (instituții bancare) ori comercializarea de combustibil, după caz, fără ca proprietarii imobilelor să aibă cunoștință despre tranzacțiile realizate constând, fie în înstrăinarea acestora către persoane fizice, fie în ipotecarea lor în favoarea unor persoane juridice, pentru a garanta astfel restituirea împrumutului acordat ori respectarea contractelor comerciale încheiate. În aceste condiții, inculpații au efectuat tranzacții frauduloase cu un număr de 18 imobile și au încercat să ducă la îndeplinire rezoluții infracționale identice în cazul a altor 11 imobile, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 5.000.000 euro.

Prin Sentința penală nr. 74/F/22.04.2015, pronunțată de Curtea de Apel București, definitivă prin Decizia penală nr. 447/A/03.12.2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost condamnați, pentru comiterea mai multor infracțiuni, printre care și cea de constituire a unui grup infracțional organizat, inculpații KK., LL., MM., E., C., NN., Z., V., OO., EE., PP., QQ. și RR..

În cauza disjunsă rămasă pe rolul primei instanțe, prin Sentința penală nr. 100/F/23.05.2016 a Curții de Apel București au fost condamnați, pentru comiterea mai multor infracțiuni, printre care și cea de constituire a unui grup infracțional organizat, inculpații SS., AA. și CC.. De asemenea, în baza art. 46 C. proc. pen., s-a disjuns cauza referitor la inculpații TT., UU., VV., WW., N., A., XX., O., P., Q., D., R., S., U., T., YY., W., X., Y., J., BB., DD., H., I., ZZ., AAA. (Decedată), G., BBB., CCC., DDD., F., EEE., FFF., GGG., FF. și GG., privind latura penală și latura civilă a cauzei.

În consecință, subsecvent disjungerii, în cauza înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel București a fost examinată situația juridică a inculpatului A., fiind pronunțată Sentința penală nr. 131/27.06.2017, hotărâre care formează obiectul apelurilor examinate în prezent.

Fără a relua în detaliu situația de fapt expusă de prima instanță și ținând seama de autoritatea de lucru judecat de care se bucură hotărârile pronunțate anterior în cauză, Înalta Curte reține că din probele administrate în cauză a rezultat că în vara anului 2009 inculpatul C. împreună cu inculpații A. și J. s-au constituit într-un grup infracțional organizat la care au aderat pe parcurs, inculpații D., E., F. și G.. Existența grupului infracțional organizat și participarea efectivă a inculpatului A. au rezultat din declarațiile date de inculpații C. și E. (față de care a fost pronunțată anterior Sentința penală nr. 74/F/22.04.2015 a Curții de Apel București, definitivă prin Decizia penală nr. 447/A/03.12.2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație). Inculpații menționați au arătat că activitatea comercială a SC "HHH." SRL Bacău (transformată pe parcurs în SC "III." SRL Olt) era controlată de către membrii grupului infracțional prin intermediul inculpatului A. care, fără a avea vreo calitate în cadrul acestei societăți, îl coordona în tot ce presupunea activitatea societății respective pe administratorul acesteia, în persoana inculpatului F., care a fost astfel cooptat în cadrul grupului infracțional organizat de către inculpat. În acest context, scopul asumat de inculpați în cadrul grupului infracțional organizat a fost acela de a induce în eroare potențialii parteneri de afaceri dispuși să intre în relații comerciale cu SC "HHH." SRL transformată ulterior în SC "III." SRL, respectiv executarea obligațiilor asumate contractual de către societatea respectivă în raporturile cu terții urma să fie garantată cu instituirea de ipoteci asupra unor imobile-terenuri fără ca proprietarii acestora să aibă cunoștință despre actele de dispoziție realizate relativ la acestea.

Astfel, între SC B. SRL și SC "HHH." SRL Bacău s-a încheiat contractul nr. x din data de 26.02.2010 având ca obiect comercializarea de produse petroliere în valoare de aproximativ 3.000.000 RON, pentru plata sumei fiind angajat un credit de la JJJ. SA, garantat prin instituirea la data de 09.11.2009 a unei ipoteci asupra terenului în suprafață de 42.826 m.p., situat în comuna Vidra, sat X., tarlaua x, nr. cadastral x, județul Ilfov, proprietatea părții civile L., fără ca aceasta din urmă să aibă cunoștință despre acest fapt.

În concret, din declarațiile date de inculpatul J. a rezultat că inițial membrii grupului infracțional organizat au intenționat să achiziționeze de la partea civilă L. terenul situat în comuna Vidra, sat X., tarlaua x, nr. cadastral x, județul Ilfov, în suprafață de 42.826 m.p., înregistrat în cartea funciară cu nr. x a comunei Vidra, județ Ilfov, sens în care atât partea civilă L., precum și avocatul său, în persoana martorului KKK., au fost contactați în mod repetat de către inculpații J., LLL. și inculpatul C., însă demersul acestora de achiziție a terenului la prețul dorit a rămas fără rezultatul scontat.

În consecință, pentru a obține terenul menționat, membrii grupului, printre care și inculpatul A. au procedat la falsificarea titlurilor de proprietate prin contrafacerea înscrisului de o așa manieră încât să semene cu înscrisul real și să emane o puternică aparență de realitate (tehnoredactarea înscrisului, aplicarea de ștampile/sigiliu "timbru sec") și respectiv, a actelor de identitate aparent aparținând părții civile L., pe care le-au încredințat spre folosire inculpatei G..

La data de 09.11.2009, în baza încheierii cu nr. x din 09.11.2009 a BNP HH., a fost autentificat contractul de partaj voluntar dintre partea civilă L. și martorii MMM. și NNN., ocazie cu care sus-numiții s-au pus de acord cu ieșirea din indiviziune în sensul că, în schimbul unei sulte în sumă de 30.000 euro, martorii MMM. și NNN. au fost de acord ca partea civilă L. să devină proprietară asupra întregii suprafețe de teren.

În aceeași zi, respectiv la data de 09.11.2009, la BNP HH. a fost întocmită procura autentificată în baza încheierii cu nr. x din 09.11.2009 din conținutul căruia rezultă că partea civilă L. îl împuternicea pe inculpatul A. să facă acte de dispoziție asupra terenului respectiv. Tot în aceeași zi, respectiv la data de 09.11.2009, a fost încheiat contractul de ipotecă autentificat în baza încheierii cu nr. x a BNP HH. potrivit căruia partea civilă L. garanta prin instituirea unei ipoteci asupra terenului în suprafață de 42.826 m.p., situat în comuna Vidra, sat X., tarlaua x, nr. cadastral x, județul Ilfov, executarea obligațiilor de plată ce decurgeau din contractul de credit nr. x din 29.05.2008 (modificat prin actele adiționale nr. x din 01.06.2009, nr. 2 din 15.06.2009, nr. 3 din 15.07.2009, nr. 4 din 28.08.2009 și nr. 5 din 29.09.2009) în conformitate cu care SC "B." SRL împrumută suma de 4.149.000 RON de la JJJ. SA.

La toate aceste tranzacții partea civilă L. a fost substituită de inculpata G., ocazie cu care aceasta din urmă, asumându-și datele de stare civilă ale persoanei în drept să facă acte de dispoziție asupra imobilului respectiv, sens în care a prezentat o carte de identitate falsificată cu datele de stare civilă ale părții civile și fotografia care o înfățișa, a solicitat notarului public întocmirea actului autentic, aplicând și o semnătură ce reprezenta o imitație servilă a semnăturii persoanei substituite. În acest context, apare ca fiind evidentă participarea inculpatului A. la comiterea acestor infracțiuni, în condițiile în care acesta a beneficiat de o împuternicire și a încheiat contractul de ipotecă asupra terenului, cunoscând că adevăratul proprietar fusese substituit de către inculpata G., aceasta din urmă recunoscând în fața primei instanțe acuzațiile aduse prin actul de trimitere în judecată.

Într-un mod similar au procedat membrii grupului infracțional organizat și cu privire la terenul situat în București, str. x, sect. 1, în suprafață de 6.675 m.p., comiterea infracțiunilor de către inculpatul A. rezultând din declarațiile celorlalți inculpați și fiind evidentă în raport cu împrejurarea că a participat efectiv la încheierea contractelor referitoare la imobil, deși cunoștea că o altă persoană decât adevăratul proprietar era cocontractant.

Terenul menționat aparținea în coproprietate numitelor OOO., PPP. (pusă sub interdicție și având ca tutore pe inculpatul H.) și QQQ., iar ultima nu îi cunoștea pe primii doi coproprietari.

Din declarațiile inculpaților E. și ale martorei QQQ. a rezultat că inițial, inculpații C. și J. au încercat să cumpere terenul de la martora QQQ., ultimul spunându-i acesteia că este mandatarul familiei K. și PPP.. Întrucât propunerea de vânzare nu a fost acceptată, martorei i s-a propus ieșirea din indiviziune și în urma acordului acesteia a fost convenită data prezentării la un notar.

În vederea obținerii dreptului de proprietate asupra terenului, inculpații au falsificat actele de identitate ale numitei PPP. și le-au încredințat spre folosire inculpatei I., care s-a prezentat cu această identitate în fața notarului public.

Astfel, la data de 22.06.2009 la BNP RRR. a fost autentificată în baza încheierii nr. 972 din 22.06.2009 procura prin care numita OOO. îl împuternicea pe inculpatul H. să facă acte de dispoziție asupra cotei părți indivize ce îi revenea din terenul în suprafață de 8900 m.p. situat în București, tarlaua x, parcela x, identificat ulterior ca fiind terenul situat în București, str. x, sect. 1.

La data de 30.06.2009 la BNP HH., în baza încheierii de autentificare cu nr. x, a fost autentificat antecontractul de vânzare-cumpărare a terenului situat în București, str. x, sect. 1, în suprafață de 8.900 m.p., din mențiunile căruia rezultă că numita OOO., prin mandatar H., și numita PPP., în realitate substituită de inculpata I. - ambele în calitate de promitenți vânzători, se obligă să vândă inculpatului A. - în calitate de promitent cumpărător, cotele de 2/4 (OOO.), respectiv 1/4 (PPP.) din întreaga suprafață de teren. Inculpatul A., prezent la încheierea contractului cunoștea că numita PPP. era substituită de inculpata I..

Restul suprafeței de teren, în cotă de 1/4, aparținea coproprietarei QQQ. astfel că, pentru a ieși din indiviziune, la data de 16.07.2009, la BNP HH., în baza încheierii de autentificare cu nr. x, a fost autentificat actul de dezmembrare din conținutul căruia rezultă că terenul în suprafață totală de 8900 mp aflat în proprietatea indiviză a numiților OOO. (2/4), PPP. (1/4) și QQQ. (1/4) a fost împărțit în două loturi, primul, în suprafață de 6.675 m.p. și cel de-al doilea, în suprafață de 2.225 m.p. În aceeași zi, la același birou notarial și în baza încheierii de autentificare nr. 1111 primul lot a fost atribuit numiților OOO., prin mandatar H., și PPP., în realitate substituită de inculpata I., iar cel de-al doilea lot a fost atribuit numitei QQQ..

La data de 17.07.2009 la BNP HH. a fost autentificat în baza încheierii de autentificare cu nr. x, contractul de vânzare-cumpărare a terenului situat în București, str. x, sect. 1, în suprafață de 6.675 m.p. din mențiunile căruia rezultă că numita OOO., prin mandatar H., și numita PPP., în realitate substituită de inculpata I. - ambele în calitate de vânzători, înstrăinează către inculpatul A. - în calitate de cumpărător, suprafața de 6.675 m.p., inculpatul A., prezent la încheierea contractului cunoștea că numita PPP. era substituită de inculpata I..

La cele trei tranzacții, ocazie cu care au fost întocmite înscrisuri autentificate notarial din conținutul cărora rezultă că a participat partea vătămată PPP., aceasta a fost substituită de către inculpata I., care și-a asumat datele de stare civilă ale persoanei în drept să facă acte de dispoziție asupra imobilului respectiv, sens în care a prezentat o carte de identitate provizorie falsificată cu datele de stare civilă ale numitei PPP. și fotografia care o înfățișa, a solicitat notarului public întocmirea actului autentic, aplicând și o semnătură ce reprezenta o imitație servilă a semnăturii persoanei substituite.

Subsecvent dobândirii în modul descris anterior a dreptului de proprietate asupra terenului de către inculpatul A., la data de 09.11.2009, la BNP HH. a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x din 09.11.2009 dintre inculpatul A., pe de o parte, în calitate de vânzător, și partea civilă L., pe de altă parte, în calitate de cumpărător, având ca obiect terenul situat în București, str. x, sect. 1 în suprafață de 6.675 m.p. Ulterior, la data de 23.12.2009 în baza încheierii de autentificare cu nr. x a BNP HH., a fost autentificat contractul de vânzare-cumpărare a terenului situat în București, str. x, sect. 1, în suprafață de 6.675 m.p. din conținutul căruia rezultă că partea civilă L. vinde inculpatului F. (administrator al SC "HHH." SRL Bacău) imobilul respectiv.

La ambele tranzacții, a avut loc substituirea părții civile cu inculpata G., moment în care aceasta din urmă, asumându-și datele de stare civilă ale persoanei în drept să facă acte de dispoziție asupra imobilului respectiv, sens în care a prezentat o carte de identitate falsificată cu datele de stare civilă ale părții civile L. și fotografia care o înfățișa, a solicitat notarului public întocmirea actului autentic, aplicând și o semnătură ce reprezenta o imitație servilă a semnăturii persoanei substituite.

La data de 09.07.2010 terenul respectiv a fost ipotecat în favoarea SC "B." SRL, iar la data de 21.02.2011 martorul SSS., în calitate de director general al SC "B." SRL, după ce a luat act despre întreaga situație de fapt constatată, a formulat plângere penală solicitând tragerea la răspunderea penală a persoanelor implicate în inducerea în eroare a reprezentanților acestei societăți cu ocazia încheierii contractului având ca obiect furnizarea de produse petroliere din data de 26.02.2010.

Referitor la terenul în suprafață de 12.137 m.p. proprietatea părții civile M., situat în extravilanul comunei Balotești, județul Ilfov, din probele administrate în cauză a rezultat că în vederea dobândirii dreptului de proprietate, membrii grupului infracțional organizat au procedat la falsificarea actului de identitate al părții civile M., pe care l-au încredințat spre folosire inculpatului N., precum și a titlului de proprietate asupra imobilului, care era falsificat de o așa manieră încât să prezinte aparența unui titlu real, iar în ceea ce privește certificatul fiscal, din adresa cu nr. x din 11.06.2010 a Primăriei Comunei Balotești rezultă că numărul de înregistrare nu corespunde realității întrucât înscrisul căruia i-a fost atribuit numărul de înregistrare x din 12.11.2008 se referă la o cerere formulată de numitul TTT., nicidecum la certificatul fiscal prezentat cu ocazia autentificării tranzacției notariale. Cu ocazia studierii mențiunilor titlurilor de proprietate a rezultat că, în ceea ce privește titlul de proprietate al părții civile M., reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii cu nr. x din 04.11.2005 al BNP UUU., în acesta este menționat faptul că terenul respectiv este situat în extravilanul comunei Balotești, iar în ceea ce privește titlul de proprietate prezentat notarului la momentul cumpărării de către inculpatul A., în acesta este menționat faptul că terenul respectiv este situat în intravilanul comunei Balotești, cu precizarea că "terenul a trecut din extravilan în intravilanul comunei Balotești, județul Ilfov conform Deciziei nr. 50/2007 eliberată de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Ilfov", iar din mențiunile extrasului de carte funciară pentru autentificare cu nr. x din 11.11.2008 rezultă că terenul era situat în extravilanul comunei Balotești, județul Ilfov.

În acest context, la data de 14.11.2008, în baza încheierii cu nr. x din 14.11.2008 a BNP VVV., prin Notar Public WWW., a fost autentificat contractul de vânzare-cumpărare dintre partea civilă M., în realitate substituit de inculpatul N. în calitate de vânzător și inculpatul A., în calitate de cumpărător, asupra imobilului-teren în suprafață de 12.137 m.p. situat în com. Balotești, jud. Ilfov. Inculpatul N. s-a prezentat la sediul notarului public, s-a legitimat cu o carte de identitate falsificată cu datele de stare civilă ale părții civile M. și fotografia care îl înfățișa pe inculpat solicitând notarului să ia act de intenția sa de a înstrăina terenul respectiv către inculpatul A., sens în care a prezentat atât titlul de proprietate asupra imobilului, precum și certificatul fiscal x din 12.11.2008.

Subsecvent, în aceeași zi și la același birou notarial, în baza încheierii cu nr. x din 14.11.2008 a fost autentificat contractul de ipotecă încheiat între inculpatul A., în calitate de garant ipotecar, și martorul XXX., reprezentant al SC "B." SRL, în calitate de creditor ipotecar, pentru garantarea executării integrale și la termen a obligațiilor de plată asumate de către SC "YYY." SRL, în calitate de debitor, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 18.02.2008 încheiat cu SC "B." SRL, în calitate de creditor.

În raport cu situația de fapt expusă, cu referire la motivele de apel invocate de apelantul inculpat A., Înalta Curte reține că din probele administrate în cauză a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă angrenarea acestuia în grupul infracțional organizat constituit de inculpații E., J. și C., relevante în acest sens fiind declarațiile acestora coroborate cu cele ale inculpaților care s-au substituit adevăraților proprietari ai imobilelor. În plus, Înalta Curte reține ca fiind certă participarea inculpatului A. la comiterea infracțiunilor și că a cunoscut scopul constituirii grupului infracțional organizat în raport cu împrejurările concrete și modalitatea în care s-a procedat la obținerea dreptului de proprietate asupra imobilelor, respectiv prin încercarea inițială de a cumpăra terenurile, urmată de falsificarea titlurilor de proprietate și a actelor de identitate ale adevăraților proprietari și încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu persoane care se substituiau acestora, totul în scopul constituirii unor ipoteci menite să garanteze obligații de plată a unor sume consistente asumate de către societatea comercială controlată în fapt de către inculpat. Chiar dacă inculpatul A. a susținut că nu a cunoscut nici membrii grupului infracțional organizat și nici persoanele care au substituit pe adevărații proprietari ai imobilelor, Înalta Curte reține că afirmațiile acestuia sunt contrazise prin declarațiile inculpatului C. și ale inculpaților G., N. și I., care au arătat că inculpatul A. a cunoscut împrejurările încheierii contractelor, respectiv că tranzacțiile se realizau prin falsificarea actelor de identitate și a actelor de proprietate asupra imobilelor, scopul final fiind acela de a constitui garanții ipotecare în folosul SC HHH. SRL Bacău, societate cu privire la care din probe a rezultat că era controlată de inculpat, prin intermediul lui F..

În acord cu argumentele expuse de prima instanță, Înalta Curte reține că în raport cu data comiterii faptelor și succesiunea actelor normative intrate în vigoare ulterior, având în vedere și Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, Noul C. pen. este legea penală mai favorabilă în considerarea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, în această materie fiind operate reduceri semnificative ale pedepselor față de reglementarea anterioară, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. fiind întemeiată.

În situația în care după comiterea faptei de către inculpat intră în vigoare o altă lege care incriminează aceeași faptă, dar modifică tratamentul sancționator, de principiu legislațiile penale moderne, în cadrul cărora se înscrie și cea românească, admit aplicarea legii care îi este mai favorabilă inculpatului.

Stabilirea legii penale mai favorabile impune a se raporta și a se determina, pe de o parte dacă și cum anume sunt încadrate juridic acuzațiile și faptele inculpatului în legea veche și apoi compararea sancțiunilor prevăzute de legile speciale și Noul C. pen. pentru aceste infracțiuni și dacă acestea se circumscriu unor limite mai reduse în raport de reglementarea inițială.

Din această perspectivă, realizând o corespondență juridică pe marginea dispozițiilor normelor de incriminare incidente în cauză, Înalta Curte constată că în raport cu situația de fapt expusă, în mod corect prima instanță a reținut că:

- fapta inculpatului A., constând în aceea că în perioada 2009 - 2010, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpații C., J. și F., în scopul dobândirii în mod fraudulos a dreptului de proprietate asupra unor imobile pe care ulterior le foloseau în vederea inducerii în eroare a reprezentanților societății comerciale SC B. SRL, prin instituirea unor ipoteci care să garanteze plata debitelor asumate, grup la care au aderat și inculpații G., H. și I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- faptele inculpatului A., constând în aceea că în perioada menționată, împreună cu inculpații C., F., G., H., N. și I. a indus în eroare reprezentanții SC B. SRL, prin constituirea unor garanții asupra unor imobile deși nu deținea vreun drept real, în scopul dobândirii unor produse petroliere și cauzând un prejudiciu în cuantum de 2.821.786,03 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen.

- faptele inculpatului A., constând în aceea că în perioada menționată, în mai multe împrejurări distincte, a depus la registratura unor birouri notariale înscrisuri oficiale falsificate care atestau în mod nereal dreptul de proprietate asupra unor imobile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- faptele inculpatului A., constând în aceea că în perioada menționată, în mai multe împrejurări distincte, a înlesnit prezentarea de către alte persoane în fața notarului public a unor înscrisuri oficiale falsificate care atestau în mod nereal dreptul de proprietate asupra unor imobile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- faptele inculpatului A., constând în aceea că în perioada menționată, în mai multe împrejurări distincte, a ajutat alte persoane să se prezinte în fața notarilor publici sub o identitate aparținând altei persoane și folosind acte de identitate falsificate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals privind identitatea, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 327 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- faptele inculpatului A., constând în aceea că în perioada menționată, în mai multe împrejurări distincte, având cunoștință de substituirea adevăraților proprietari de către alte persoane și de folosirea unor înscrisuri oficiale falsificate, a înlesnit întocmirea, fără vinovăție de către notarii publici, a unor acte autentificate false întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la participație improprie la fal