ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față;

Din actele dosarului constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019.

Prin aceeași încheiere, s-a disjuns cererea formulată de către revizuentul A., privind revizuirea încheierii din 16 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2019 și s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, căreia i s-a trimis cauza, spre competentă soluționare.

S-au reținut următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 49 din data de 27 mai 2019 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 43 din 28 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

A fost obligat contestatorul A. la plata cheltuielilor judiciare către stat din prezenta cale de atac în sumă de 100 RON.

Împotriva acestei încheieri, a formulat cerere de revizuire revizuentul A., pentru motivele invocate în scris . De asemenea, revizuentul A. a arătat că solicită și revizuirea Dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.

Procedând la analiza admisibilității în principiu a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori au constatat că aceasta este inadmisibilă.

S-a reținut că revizuirea este o cale de atac extraordinară, care derogă de la procedura obișnuită de judecată, tinzând prin efectele sale să aducă atingere autorității de lucru judecat.

Potrivit dispozițiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen., "hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă", pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. a) - f) C. proc. pen.

Din dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) - f) C. proc. pen., rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul judiciar. Din aceleași dispoziții, rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârii în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt.

În condițiile în care este o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 453 alin. (1) C. proc. pen., și numai pentru cazurile prevăzute în mod expres prin același articol, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.

În acord cu doctrina și jurisprudența în materie, pot fi atacate pe calea revizuirii exclusiv hotărârile definitive prin care s-a soluționat fondul unei cauze penale (după caz, prin condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal).

Așadar, o cerere prin care se solicită revizuirea unei hotărâri, chiar dacă definitivă, însă prin care nu s-a soluționat fondul cauzei, este inadmisibilă.

Inadmisibilitatea ca sancțiune procesual-penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat și epuizat anterior. Aceasta operează, automat și inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, această regulă având valoare de principiu constituțional. Astfel, dispozițiile art. 129 din legea fundamentală stipulează că mijloacele procesuale de atac a unei hotărâri judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Conferind în același timp eficiență principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din Constituția României, dar și exigențelor art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în C. proc. pen. legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, astfel că recunoașterea unei atare posibilități de atacare a unei hotărâri în alte situații decât cele aici stipulate reprezintă o încălcare a principiului legalității, aspect inadmisibil în ordinea de drept.

Având în vedere că prin Încheierea penală nr. 49 din 27 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019 nu s-a soluționat fondul cauzei, s-a reținut că cererea de revizuire a acesteia apare ca fiind inadmisibilă, motiv pentru care a fost respinsă ca atare.

Având în vedere această soluție, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori nu au mai efectuat o analiză pe fond a motivelor invocate de revizuentul A. în susținerea cererii de revizuire formulate împotriva Încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, neexistând cadrul procesual legal pentru a proceda altfel.

În ceea ce privește cererea de revizuire a Dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei, formulată de revizuentul A., judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori au constatat următoarele:

Cauza ce formează obiectul dosarului sus-menționat a fost soluționată prin încheierea din 16 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în Dosarul nr. x/2019, împrejurare față de care rezultă că judecătorii de cameră preliminară din cadrul prezentei instanțe - Curtea de Apel Suceava - nu au competența materială de a soluționa cererea de revizuire a încheierii sus-menționate.

Astfel, având în vedere că art. 458 C. proc. pen. prevede:

"competentă să soluționeze cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță ...", s-a reținut că Judecătoria Vatra Dornei este competentă să soluționeze cererea privind revizuirea încheierii din 16 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2019.

Prin urmare, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori au constatat că se impune disjungerea cererii de revizuire a încheierii sus-menționate și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, revizuentul A. a exercitat calea de atac a apelului, solicitând desființarea hotărârii și, în rejudecare, admiterea cererii de revizuire. În motivele de apel, revizuentul a menționat că această cale de atac vizează și soluția de declinare a competenței de soluționare a cererii de revizuire formulată împotriva încheierii din 16 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, căreia i s-a trimis cauza.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public din oficiu inadmisibilitatea căii de atac a apelului exercitată de revizuent.

Examinând excepția inadmisibilității căii de atac declarate, se rețin următoarele:

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Așadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.

Din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.

Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. Potrivit alin. (2) al aceluiași text, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 459 alin. (7) din C. proc. pen., sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

În cauză, se constată că revizuentul A. a exercitat calea de atac a apelului împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, prin care, în procedura admisibilității în principiu, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva încheierii penale nr. 49 din 27 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Prioritar, se reține că hotărârea prin care instanța constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) al art. 459 din C. proc. pen. și dispune respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, este o sentință, conform alienatului 5 al aceluiași text de lege.

Se constată că în cauză, prima instanță a dispus respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, prin încheiere, iar nu printr-o sentință, această eroare materială nefiind de natură a afecta drepturile procesuale ale revizuentului.

În cauză, hotărârea la care se referă revizuirea este Încheierea penală nr. 49 din data de 27 mai 2019 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 43 din 28 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea apelată, s-a dispus și disjungerea cererii formulate de către revizuentul A., privind revizuirea Încheierii din 16 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2019 și s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, căreia i s-a trimis cauza, spre competentă soluționare.

Or, și din această perspectivă, încheierea apelată nu este supusă vreunei căi de atac, dat fiind că, potrivit art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., hotărârea de reglare a competenței materiale a instanței nu este supusă căilor de atac.

Prin urmare, revizuentul a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri nesusceptibile de a fi atacată cu apel, cu privire la ambele dispoziții cuprinse în dispozitivul încheierii atacate.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced, constatând că, în cauză, revizuentul a declarat apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, urmează a fi respins, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul revizuent la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Încheierii nr. 79 din data de 12 august 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 noiembrie 2020.

Procesat de GGC - LM