ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 230/2021

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 3 din data de 04 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii penale nr. 91 din 11 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, s-a constatat că prin Încheierea penală nr. 91 din 11 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 268 din 13 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul A. să plătească statului suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această încheiere, s-a reținut că, prin Încheierea nr. 268 din 13 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 27 februarie 2020 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la plata către stat a sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin încheierea din 27 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 341 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen., s-a trimis plângerea formulată de petentul A. împotriva soluțiilor procurorului, spre competentă soluționare, prim procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin cererea formulată la 03 februarie 2020 și înregistrată sub nr. x/2020, petentul A. a formulat plângere împotriva soluției de clasare a cauzei dispusă prin ordonanța din 17 ianuarie 2020 în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, direct la instanță, situație care atrage incidența art. 341 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen.

Împotriva acestei încheieri, la data de 06 martie 2020, petentul A. a formulat contestație.

Prin Încheierea nr. 268 din 13 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de condamnatul contestator A., împotriva încheierii penale din 27 februarie 2020 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în Dosarul nr. x/2020.

Constatând culpa procesuală a contestatorului, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei încheieri, la data de 17 iulie 2020 a declarat contestație A..

Prin Încheierea nr. 91 din 11 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva Încheierii nr. 268 din 13 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, reținându-se că aceasta a fost declarată împotriva unei încheieri pronunțate tot în contestație, deci împotriva unei hotărâri definitive.

Constatându-se culpa procesuală a contestatorului, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat la plata către stat a sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva soluțiilor pronunțate în Dosarul nr. x/2020, a formulat cerere de revizuire petentul A..

La termenul de judecată din data de 14 octombrie 2020, s-a dispus emiterea unei adrese către A., pentru a preciza împotriva cărei hotărâri judecătorești a formulat cererea de revizuire, iar la termenul de judecată din data de 13 noiembrie 2020, s-a dispus revenirea cu adresă către acesta, fără însă a primi vreun răspuns. În atare condiții, instanța a apreciat că petentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva Încheierii nr. 91 din 11 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Procedând, în conformitate cu disp. art. 459 C. proc. pen., la analiza admisibilității în principiu a cererii de revizuire formulată, s-a apreciat că cererea de revizuire este inadmisibilă, motivat de faptul că a fost formulată împotriva unei hotărâri, însă prin care nu s-a soluționat fondul cauzei.

În acest sens, s-a avut în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 109 din 25 februarie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen., publicată în Monitorul Oficial nr. 358 din 5 mai 2020.

Împotriva Încheierii nr. 3 din data de 04 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, revizuentul A. a exercitat calea de atac a plângerii.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a căii de atac formulate de A., precizând că, încheierea atacată este definitivă și nu poate fi declarată cale de atac împotriva acestei hotărâri.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Așadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.

Din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.

Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (7) din C. proc. pen., sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

În cauză, se constată că revizuentul A. a exercitat calea de atac împotriva Încheierii nr. 3 din data de 04 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care, în procedura admisibilității în principiu, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva încheierii penale nr. 91 din 11 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

În cauză, hotărârea la care se referă revizuirea este Încheierea penală nr. 91 din 11 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 268 din 13 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, hotărâre care este definitivă.

Se constată, așadar, că acesta a învestit Înalta Curte cu soluționarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude. De altfel, căile de atac sunt strict și limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum și a condițiilor, cazurilor și termenelor în care pot fi exercitate.

Față de considerentele precizate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 3 din data de 04 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 3 din data de 04 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2021.

GGC - GV