ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 298/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 298/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra contestației de față;
Din actele dosarului constată următoarele:
I. Prin Sentința penală nr. 2 data de 07 ianuarie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 76 pronunțată de Curtea de Apel Suceava la data de 8.12.2015 în Dosarul nr. x/2015.
S-au reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr. x/2019 la Judecătoria Iași la data de 8.03.2019, contestatorul A. a formulat contestație la executare privind pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 76 din 8.12.2015 pronunțată în Dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Suceava invocând dispozițiile art. 598 lit. c) C. proc. pen.
Prin Sentința penală nr. 1243 pronunțată de Judecătoria Iași la data de 09.05.2019 în Dosarul nr. x/2019 s-a dispus în baza art. 47 și 50 C. proc. pen. cu referire la dispozițiile art. 36 C. proc. pen., declinarea competenței de soluționare a contestației la executare formulată de către contestatorul A. în favoarea Tribunalului Iași.
Ca urmare a sentinței de declinare a competenței de soluționare, contestația la executare formulată de contestatorul A. a fost înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. x/2019 la data de 20.05.2019.
Prin Sentința penală nr. 1579 pronunțată de Tribunalul Iași la data de 23.12.2019 în Dosarul nr. x/2019 a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de persoana condamnată A. aflat în Penitenciarul Iași, în executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 76 din 08.12.2015 a Curții de Apel Suceava.
Prin Decizia nr. 21/CJ/2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași la data de 20.03.2020 în Dosarul nr. x/2019 în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., s-a admis contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 1579/23.12.2019 pronunțată de Tribunalul Iași pe care a desființat-o în integralitate și a trimis cauza spre rejudecare.
S-a reținut în motivarea deciziei că prin memoriul depus, contestatorul a invocat dispozițiile legale privind recunoașterea hotărârilor făcând referire la necesitatea solicitării unei hotărâri de la Curtea Coroanei Harrow, instanța de fond urmând a lămuri dacă este competentă să soluționeze cauza prin raportare la motivele de fapt invocate de contestator și la înscrisurile depuse de acesta.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Iași sub nr. x/2019* la data de 7.04.2020.
Prin Sentința penală nr. 448 pronunțată de Tribunalul Iași la data de 23.06.2020 în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Iași invocată din oficiu și în baza art. 50 C. proc. pen. s-a trimis cauza la Curtea de Apel Suceava, având ca obiect recunoaștere act judiciar străin și contestație la executare.
Examinând cererea formulată de contestatorul A. pe calea contestației la executare, Curtea de apel a reținut următoarele:
Prin Sentința penală nr. 76 pronunțată la data de 8.12.2015 de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2015, s-au dispus următoarele:
A fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu privire la transferul persoanei condamnate A., condamnat de către autoritățile judiciare din Marea Britanie la pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. T20147356 din 10.04.2015 pronunțată de Curtea Coroanei Harrow - Marea Britanie, în a cărei executare se află.
În temeiul art. 154 alin. (6) lit. a) raportat la art. 155 din Legea nr. 302/2004 s-a procedat la recunoașterea și punerea în executare a Sentinței penale nr. T20147356 din 10.04.2015 pronunțată de Curtea Coroanei Harrow - Marea Britanie, definitivă la data de 10.04.2015, prin care persoana transferabilă A. a fost condamnată la pedeapsa de 15 ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- trafic de persoane, prev. de secțiunea 57 alin. (1) din Legea împotriva infracțiunilor de natură sexuală din 2003 care își găsește corespondent în legislația română în infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (art. 210 C. pen.) cu apl. art. 5 C. pen.
- trafic de persoane, prev. în secțiunea 58 alin. (1) din aceeași lege care își găsesc corespondent în legislația română în infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (art. 210 C. pen.) cu apl. art. 5 C. pen.
- organizare a activităților de prostituție, în scopul obținerii de foloase pentru sine, prev. în secțiunea 53 alin. (1) din aceeași lege care își găsește corespondent în legislația română în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 vechiul C. pen. (art. 213 C. pen.) cu apl. art. 5 C. pen.
- 5 infracțiuni de viol, prev. în secțiunea 1 alin. (1) din Legea infracțiunilor sexuale din 2003 care își găsește corespondent în legislația română în infracțiunea de viol, prev. de art. 197 alin. (1) vechiul C. pen. (art. 218 C. pen.) cu apl. art. 5 C. pen.
- deținere a unui document de identitate fals cu intenții necurate, prev. în secțiunea 4 din Legea actelor de identitate din 2010 care își găsește corespondent în legislația română în infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 291 vechiul C. pen. (art. 323 C. pen.) cu apl. art. 5 C. pen.
În temeiul art. 154 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004, au fost adaptate cele cinci pedepse a câte 12 ani închisoare stabilite persoanei transferabile A. de către autoritățile judiciare din Marea Britanie pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de viol, prev. în secțiunea 1 alin. (1) din Legea infracțiunilor sexuale din 2003, în sensul reducerii fiecăreia dintre ele la câte 10 ani închisoare, reprezentând limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracțiunea de viol, prev. de art. 197 alin. (1) vechiul C. pen. cu apl. art. 5 C. pen.
S-a dispus transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei rezultante aplicate de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. T20147356 din 10.04.2015 pronunțată de Curtea Coroanei Harrow - Marea Britanie, definitivă la data de 10.04.2015.
S-a dedus din pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare perioada executată de către persoana transferabilă A., de la data de 10.04.2015 la zi.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii pe numele persoanei transferabile A., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Prin Decizia nr. 293/A pronunțată la data de 1.07.2016 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins ca tardiv apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva Sentinței penale nr. 76 din 8.12.2015 a Curții de Apel Suceava.
Din conținutul dosarelor atașate la dosarul cauzei s-a constatat că prin Sentința penală nr. 932 pronunțată de Tribunalul Iași, secția penală, la data de 23.06.2017 în Dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin necontestare la data de 5.07.2017, s-au dispus următoarele:
În baza disp. art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A., cu privire la Sentința penală nr. 76 din 08.12.2015 a Curții de Apel Suceava, definitivă prin neapelare, la data de 2 februarie 2016, prin care s-a recunoscut Sentința penală nr. T20147356 din 10.04.2015 pronunțată de Harrow Crown Court din Marea Britanie, definitivă la data de 10 aprilie 2015.
S-a dedus din pedeapsa de executat de 15 ani închisoare și perioada arestării preventive cuprinsă între 22 august 2014 și 10 aprilie 2015, astfel cum a rezultat din răspunsul la cererea de asistență judiciară internațională.
S-a constatat că motivele invocate în cererea formulată de contestatorul A., ce face obiectul cauzei de față, se circumscriu cazurilor prevăzute de art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Analizând actele și lucrările dosarelor atașate la dosarul cauzei, s-a constatat că în Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Iași, filele x se află notele întocmite de către Penitenciarul Rye Hill din Marea Britanie la data de 14.07.2015 și respectiv, 22.04.2015 invocate de contestator în susținerea contestației la executare.
Din conținutul traducerilor atașate la Dosar nr. x/2019 al Tribunalului Iași a rezultat că înscrisurile reprezintă o evaluare a condamnatului contestator A. și o notă informativă privind data eliberării, fiind menționate ca dată a executării sentinței de condamnare - data de 21.08.2029, data eliberării condiționate - data de 20.02.2022, precum și data pentru programul de transferare anticipată (ERS) - data de 27.05.2021.
Pentru clarificarea situației juridice a contestatorului A., Curtea de apel a solicitat, prin intermediul cererii de asistență judiciară internațională în materie penală, informații de la autoritatea judiciară competentă, respectiv The Crow Court of Harrow Marea Britanie.
Prin răspunsul furnizat de autoritățile judiciare din Marea Britanie, atașat în traducere la dosar, "se opinează că ceea ce pretinde contestatorul este reducerea de 9 luni pentru prizonierii care sunt deportați conform Programului de Transferare Anticipată. Programul de Transferare Anticipată permite ca infractorii de naționalitate străină să fie transferați din Regatul Unit cu până la 9 luni înainte de finalul elementului privativ de libertate al pedepsei (supus unui minim de un sfert din pedeapsa lor executată).Infractorul de naționalitate străină nu continuă să-și execute sentința odată ce se întoarce în țara de origine dar se supune unui ordin de deportare și astfel îi este interzis să se întoarcă legal în Regatul Unit pentru tot restul vieții (dacă nu reușește apelul declarat împotriva ordinului de deportare).
S-a arătat că, întrucât contestatorul a fost transferat pentru a continua să execute perioada de detenție, nu a beneficiat de Programul de Transferare Anticipată și de reducere, autoritățile române putând să i-o acorde dacă doresc acest lucru."
Prin relațiile ce au fost traduse și atașate la dosar, autoritățile judiciare străine au arătat că, "condamnatului A. nu i s-a acordat o reducere de 9 luni de către autoritățile britanice și ulterior nu a fost emisă nicio documentație în acest scop. Programul de Transferare Anticipată permite ca infractorii de naționalitate străină să fie transferați din Regatul Unit cu până la 9 luni înainte de sfârșitul pedepsei privative de libertate (cu condiția unui minim de un sfert din pedeapsa care a fost executată de aceștia). Infractorul de naționalitate străină nu continuă să își execute pedeapsa odată întors în țara sa de origine, dar se supune unui ordin de deportare și astfel i se interzice să se întoarcă legal în Regatul Unit pentru tot restul vieții (dacă nu reușește apelul împotriva ordinului de deportare)."
S-a arătat că "în cazul de față contestatorul A. a fost repatriat în România pentru a-și executa restul perioadei de detenție, așadar nu beneficiază de reducerea de 9 luni."
Având în vedere informațiile transmise de autoritatea judiciară din Marea Britanie, Curtea de apel a constatat că pentru inculpat nu a fost emis un act judiciar prin care să i se fi acordat o reducere de pedeapsă de 9 luni închisoare, astfel cum solicită acesta.
S-a apreciat că acordarea reducerii de 9 luni închisoare de către autoritățile judiciare române, astfel cum se arată în primul răspuns transmis de autoritatea judiciară străină, nu este posibilă, întrucât instanța nu se poate substitui autorităților judiciare din Marea Britanie.
Mai mult de atât, s-a reținut că potrivit art. 156 din Legea nr. 302/2004 republicată ce reglementează legea care guvernează executarea "(1) În cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent.
(2) Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul emitent.
(3) Atunci când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare. Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul de executare.
(4) Dispozițiile art. 139 alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător."
Având în vedere dispozițiile legale mai sus enunțate, relațiile transmise de către autoritatea judiciară străină anterior prezentate din care rezultă că pentru contestator nu a fost emisă o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care acestuia i-au fost acordate reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, precum și faptul că legislația națională nu reglementează un asemenea caz de reducere a pedepsei, Curtea de apel a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată și nici ale celor prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., motive față de care a respins contestația la executare formulată de contestatorul A., ca nefondată.
II. Împotriva Sentinței penale nr. 2 data de 07 ianuarie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat contestație condamnatul A.
Prin contestația formulată de condamnatul A., acesta a solicitat în esență recunoașterea notei informative privind data eliberării - exemplar pentru infractor emisă la data de 22.04.2015 de Penitenciarul Rye Hill, unde se prevede ca dată a eliberării condiționate data de 20.02.2022 și a evaluării întocmită la data de 14.07.2015 de Penitenciarul Rye Hill, în care se regăsește mențiunea "ERS date is 27.05.2021", care conform traducerii reprezintă "data pentru programul de transferare anticipată (ERS) la data de 27.05.2021", cu consecința deducerii ca executată a unei perioade de 9 luni închisoare.
În drept, a fost invocat motivul de contestație la executare prevăzut de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
III. Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că nu este fondată contestația formulată de petentul condamnat A., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Înalta Curte constată că motivele invocate în cererea formulată de contestatorul A. se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., fiind invocată în esență o solicitare de micșorare a cuantumului pedepsei în a cărei executare se află.
Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, iar potrivit lit. d) a aceluiași text de lege, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Din analiza conținutului cererii formulate de condamnatul contestator A. și a lucrărilor dosarului, instanța de control judiciar constată că prezenta cale de atac nu este fondată.
Examinând actele dosarului, se constată că petentul condamnat solicită, în esență, adaptarea pedepsei aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunțată de către autoritățile altui stat și recunoscută de instanța română, prin reducerea din cuantumul acesteia a duratei de 9 luni închisoare.
Urmare demersurilor primelor instanțe, s-a înaintat adresa autorităților judiciare din Marea Britanie, atașată în traducere la dosar curte de apel, "se opinează că ceea ce pretinde contestatorul este reducerea de 9 luni pentru prizonierii care sunt deportați conform Programului de Transferare Anticipată. Programul de Transferare Anticipată permite ca infractorii de naționalitate străină să fie transferați din Regatul Unit cu până la 9 luni înainte de finalul elementului privativ de libertate al pedepsei (supus unui minim de un sfert din pedeapsa lor executată). Infractorul de naționalitate străină nu continuă să-și execute sentința odată ce se întoarce în țara de origine dar se supune unui ordin de deportare și astfel îi este interzis să se întoarcă legal în Regatul Unit pentru tot restul vieții (dacă nu reușește apelul declarat împotriva ordinului de deportare).
S-a arătat că, întrucât contestatorul a fost transferat pentru a continua să execute perioada de detenție, nu a beneficiat de Programul de Transferare Anticipată și de reducere, autoritățile române putând să i-o acorde dacă doresc acest lucru."
Din relațiile transmise, reiese că "nu i s-a acordat o reducere de 9 luni de către autoritățile britanice și ulterior nu a fost emisă nicio documentație în acest scop. Programul de Transferare Anticipată permite ca infractorii de naționalitate străină să fie transferați din Regatul Unit cu până la 9 luni înainte de sfârșitul pedepsei privative de libertate (cu condiția unui minim de un sfert din pedeapsa care a fost executată de aceștia). Infractorul de naționalitate străină nu continuă să își execute pedeapsa odată întors în țara sa de origine, dar se supune unui ordin de deportare și astfel i se interzice să se întoarcă legal în Regatul Unit pentru tot restul vieții (dacă nu reușește apelul împotriva ordinului de deportare)."
S-a mai arătat că "în cazul de față contestatorul A. a fost repatriat în România pentru a-și executa restul perioadei de detenție, așadar nu beneficiază de reducerea de 9 luni."
Potrivit art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, "în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător."
Conform dispozițiilor art. 156 alin. (1) din aceeași lege, din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent.
Prin raportare la informațiile transmise de autoritatea judiciară din Marea Britanie și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța de control judiciar constată că în mod corect, Curtea de apel a reținut că nu sunt incidente prevederile legii referitoare la reducerea de pedeapsă în a cărei executare se află condamnatul A. după transferarea sa într-un penitenciar din România.
Înalta Curte constată că la dosar nu există o hotărâre judecătorească sau un act judiciar care să ateste o reducere de pedeapsă de către statul britanic, astfel cum impune textul de lege sus-menționat, iar, pe de altă parte, din conținutul informațiilor înaintate de autoritatea străină rezultă că reducerea cu cele 9 luni de închisoare - cum solicită contestatorul - nu mai este posibilă, în condițiile în care a fost repatriat în România pentru a-și executa restul perioadei de detenție. Prin urmare, contestatorul ar fi beneficiat de reducerea cu 9 luni de închisoare a pedepsei din cadrul Programului de Transferare Anticipată, în situația în care nu era transferat pentru a continua să execute perioada de detenție într-un penitenciar din România.
Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 585 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana condamnată A. împotriva Sentinței penale nr. 2 din data de 7 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana condamnată A. împotriva Sentinței penale nr. 2 din data de 7 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, pentru contestatorul condamnat, în suma de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 aprilie 2021.