ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra contestației la executare de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Prin Sentința penală nr. 30/F din data de 14 februarie 2018 Curtea de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2015 a dispus, printre altele, cu privire la inculpatul A. următoarele:
În baza art. 386 din C. proc. pen. a respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpatul A., a faptei de luare de mită reținută în sarcina sa prin rechizitoriu, din infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) și (5) din C. pen. (24 acte materiale), în infracțiunea de luare de mită în formă simplă, prevăzută de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 386 din C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B. și cea formulată de instanță din oficiu, și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților C., D., A., E., B., F., G., H. Constantin și J., astfel:
În baza art. 386 din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpatului A., din trei infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 5 din C. pen. și art. 38 alin. (1) din C. pen., într-o infracțiune de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen.
În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 67 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) din C. pen.
În baza art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplic. art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 67 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) din C. pen.
În baza art. 38 - 39 din C. pen. a contopit pedepsele concurente și a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an și 4 luni închisoare reprezentând o treime din pedeapsa concurentă, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 9 ani și 4 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. a aplicat pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) din C. pen.
În baza art. 72 din C. pen. a dedus reținerea, arestul preventiv și arestul la domiciliu de la 26.03.2015 la 19.01.2016 inclusiv.
În baza art. 397 și 25 din C. proc. pen. a admis acțiunea civilă formulată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor și i-a obligat în solidar pe inculpații C., D., A., E., B., F., G., J., H. (acesta în limita sumei de 82.857.750 euro echivalent RON la data plății), K. (acesta în limita sumei de 69.730.320 euro echivalent RON la data plății), L., acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente M. (aceștia în limita sumei de 1.730.554 euro echivalent RON la data plății), și N., acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente SC O. SRL (aceștia în limita sumei de 13.127.430 euro echivalent RON la data plății), la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor a sumei de 84.588.304 euro echivalent RON la data plății, în măsura în care pretențiile părții civile nu sunt acoperite prin repunerea părților în situația anterioară și restituirea sumei aferente deciziei desființate, conform art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. și art. 289 alin. (3) din C. pen. a confiscat de la inculpatul K. suma de 10.000 euro și de la inculpatul A. suma de 6.200.000 RON.
A menținut măsurile asigurătorii luate prin Ordonanțele nr. x/P/2014 din 02.04.2015 și 07.04.2015 asupra bunurilor inculpaților C., J., I., F., A., D., L., E. și G., și a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare, altele decât cele menționate în ordonanțele de mai sus, ale inculpaților C., J., I., F., A., D., L., E. și G., până la concurența sumelor la care sunt obligați față de partea civilă, la care se va adăuga cuantumul sumelor confiscate, și cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal, în fond și căile de atac.
A dispus măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare, ale inculpatului K., și părților responsabile civilmente M. și SC O. SRL, până la concurența obligațiilor față de partea civilă, la care se adaugă cuantumul sumelor confiscate, și cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal, în fond și căile de atac.
În baza art. 274 alin. (1), (2) și 3 din C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpații C., D., A., E., B., F., G., I., J., K., L. în solidar cu partea responsabilă civilmente M. și N. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC O. SRL, la câte 18.500 RON cheltuieli judiciare către stat.
A obligat pe inculpații L., P., C., F., D., A. și N., la plata sumei de 5.764 RON în contul Biroului Local de Expertize Tehnice, cu titlul de onorariu cuvenit Comisiei de experți.
II. Prin Decizia penală nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate printre alții, de inculpatul apelant A. împotriva Sentinței penale nr. 30/F din data de 14 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, pe care o desființează în parte, în latură penală și civilă, și rejudecând:
A descontopit pedeapsa rezultantă de 9 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului A. prin sentința apelată în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:
- 4 ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen.
- 8 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplic. art. 5 din C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. l-a achitat inculpatul A. pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen.
A menținut pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplic. art. 5 din C. pen.
A menținut dispozițiile cu privire la pedeapsa complementară și accesorie.
În baza art. 72 din C. pen. a dedus reținerea, arestul preventiv și arestul la domiciliu de la 26.03.2015 la 19.01.2016 inclusiv.
A menținut dispoziția primei instanțe privind confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 6.200.000 RON, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. și art. 289 alin. (3) din C. pen.
În baza art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. instanța de apel a menținut măsurile asigurătorii luate prin ordonanțele nr. x/P/2014 din 02.04.2015 și din 07.04.2015 precum și măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare, altele decât cele menționate în ordonanțele de mai sus, printre altele, ale inculpatului A., până la concurența sumelor pretinse de partea civilă, luată de prima instanță prin sentința apelată, pentru 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă partea civilă nu introduce acțiune în fața instanței civile.
S-au menținut măsurile asigurătorii luate prin ordonanțele nr. x/P/2014 din 02.04.2015 și 07.04.2015 asupra bunurilor inculpatului A. până la concurența sumelor confiscate, precum și măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare, altele decât cele menționate în ordonanțele de mai sus, ale inculpaților A. și K., până la concurența sumelor confiscate de la cei doi inculpați, luată de prima instanță prin sentința apelată.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 30/F din data de 14 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2015.
A menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate în măsura în care nu erau contrare deciziei.
III. Împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 a formulat contestație la executare condamnatul A..
Acesta și-a întemeiat contestația la executare pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. și a susținut, în esență, că solicită lămurirea unei situații echivoce reținute în hotărârea ce face obiectul cererii, respectiv nelămurirea cu privire la calitatea de subiect activ al infracțiunii, în cazul fiecărui act de primire reținut (12.05.2009 - 2013), respectiv a se verifica conținutul constitutiv al infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea.
În subsidiar, a solicitat ca instanță să lămurească care a fost funcția sau poziția deținută care a determinat reținerea în hotărârea care se execută a calității de subiect activ al infracțiunii pentru fiecare act material de primire.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 28.04.2021, fiind repartizată, conform art. 111 alin. (6) teza a II-a din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești Completului C9.
Examinând contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, instanța urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Contestația la executare este un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea, art. 598 din C. proc. pen. prevăzând expres cazurile în care poate fi folosită contestația la executare, iar prin limitarea acestora, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce privește soluția.
Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestația la executare se poate face "când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare".
Pe de altă parte, dispozițiile art. 599 alin. (5) din C. proc. pen. prevăd că cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări, inadmisibilitatea reprezentând sancțiunea procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
În prezenta cauză, se constată că a mai fost promovată anterior o contestație la executare de către contestatorul A., pentru motive similare, context în care devin incidente dispozițiile legale anterior menționate.
Astfel, prin Decizia penală nr. 71/A din 25 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondată o contestație la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 301/A din data de 08 octombrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, temeiul invocat fiind dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
De asemenea, în cadrul motivării în fapt a contestației la executare anterior formulate, petentul a invocat existența unei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută, în ceea ce privește calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită vizând cele 24 de acte materiale de primire reținute, solicitările formulate în cadrul prezentei contestații la executare fiind similare, context în care devin incidente dispozițiile legale anterior menționate.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
În speță, fiind promovată contestația la executare în afara condițiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat va fi sancționat cu inadmisibilitatea.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 599 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 301/A din data de 08.10.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.
Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 iunie 2021.