ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5768/2013

Asupra cererii de

revizuire, constată următoarele:

Revizuentul A.D. a formulat la data de 15

noiembrie 2012 cerere de revizuire, solicitând anularea sentinței nr. 5018 din

17 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal (pronunțată în Dosarul nr. 2478/2/2012), cerere

întemeiată în drept, pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin încheierea din

14 mai 2013 pronunțată în Dosarul nr. 7277/1/2012, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția I civilă, în raport de dispozițiile art. 23 din Secțiunea a

2-a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care stabilește

competența pe secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție și având în vedere

că hotărârea atacată a fost pronunțată de o instanță de contencios

administrativ și fiscal, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției I civile

și trimiterea dosarului, spre competentă soluționare, Secției de contencios

administrativ și fiscal a instanței supreme.

La data de 13 iunie

2013, A.D. a formulat cerere de revizuire a încheierii pronunțate la data de 14

mai 2013 în Dosarul nr. 7277/1/2012 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I civilă.

Revizuentul a invocat

în drept dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și a susținut că încheierea

menționată este potrivnică deciziilor nr. 1634 din 9 mai 2000 și nr. 231 din 19

ianuarie 2012, ambele pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, în Dosarele nr. 67/2000 ș, respectiv, nr.

12602/2/2010.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția I civilă, la termenul din 11 decembrie 2013, a pus în discuție, din oficiu, admisibilitatea cererii de revizuire în raport de art. 322 alin.

(1) C. proc. civ.

Cererea de revizuire

este inadmisibilă, pentru considerentele care succed.

Potrivit

dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la

admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.

Această dispoziție

legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de

revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.

Potrivit

dispozițiilor art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri

rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei

hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere:

dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad

sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate.

Legiuitorul a deschis

calea de atac a revizuirii, în principal, împotriva hotărârilor judecătorești prin

care s-a rezolvat fondul pricinii, condiția existenței unei hotărâri de fond

fiind prevăzută explicit de lege prin dispozițiile art. 322 pct. 1 C. proc. civ.

Înalta Curte constată

că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru însăși

admisibilitatea cererii de revizuire.

Astfel, revizuientul

a înțeles să solicite revizuirea încheierii prin care Secția I Civilă a Înaltei

Curți de Casație și Justiție a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției I

civile și trimiterea dosarului, spre competentă soluționare, Secției de

contencios administrativ și fiscal a instanței supreme, or, în raport de

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., acest act procedural nu face parte

din categoria hotărârilor judecătorești împotriva cărora se poate formula cerere

de revizuire.

De altfel, în

jurisprudență s-a statuat constant că nu sunt susceptibile de revizuire acele

hotărâri prin care nu se soluționează fondul cauzei, cum este cazul hotărârilor

de declinare a competenței, ordonanțelor președințiale sau hotărârilor de

expedient.

Astfel fiind, cererea

de revizuire formulată de A.D. împotriva încheierii de ședință din 14 mai 2013

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr.

7277/1/2012 urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul A.D. împotriva încheierii

de ședință din 14 mai 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I civilă, în Dosarul nr. 7277/1/2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 decembrie 2013.