ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2894/2014

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 16 ianuarie 2014, pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, revizuentul L.M. a solicitat a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 575 din 01 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău și a Deciziei civile nr. 1840 din 18 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2,5 și 7 C. proc. civ. Prin Decizia nr. 535 din 14 mai 2014, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și a declinat în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a căii de atac, reținându-se incidența în cauză a dispozițiilor art. 323 alin. (2) C. proc.

civ. Învestită astfel cu soluționarea cererii de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza, cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, constatând următoarele: Revizuentul a invocat, ca temei juridic, dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătând că, la soluționarea recursului de către Curtea de Apel Bacău, nu s-au avut în vedere soluțiile pronunțate de instanțe de aceIași grad din Timișoara și Pitești cu privire la aplicarea O.U.G. nr. 59/2011, în care s-au pronunțat soluții favorabile contestatorilor, auditori publici externi. Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de aceIași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Textul impune, așadar, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive contradictorii, pronunțarea acestor hotărâri în aceeași pricină, însă în dosare diferite, precum și condiția ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.

Cu privire la cea de-a doua condiție, a pronunțării hotărârilor în aceeași pricină, trebuie reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat, condiție fundamentală față de finalitatea revizuirii care este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea autorității lucrului judecat. Ca atare, textul vizează situația în care două sau mai multe instanțe, pronunță soluții contradictorii, în una și aceeași cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat. Or, hotărârile pretins potrivnice, invocate de revizuentul din cauza de față, sunt pronunțate în pricini diferite, între părți diferite. Din examinarea conținutului cererii de revizuire, se reține că revizuentul invocă faptul că, la nivelul instanțelor, există practică judiciară neunitară, pronunțându-se hotărâri judecătorești contradictorii în pricini având ca obiect aplicarea O.U.G.

nr. 59/2011. Se reține că nu sunt îndeplinite cerințele textului invocat atunci când soluțiile contradictorii sunt pronunțate în cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. neacoperind eventualele situații rezultate din practica neunitară a instanțelor, a cărei reglare este atributul unor alte mecanisme judiciare. Or, tocmai această practică neunitară este invocată de revizuent în susținerea cererii de revizuire, făcându-se trimitere la hotărâri pronunțate de instanțe diferite, în alte cauze și între alte părți, prin care s-a dat o altă interpretare acțiunii formulate de altă persoană și având aceIași obiect cu cel al cauzei de față. Prin urmare, analizând hotărârile despre care revizuentul afirmă că sunt potrivnice, se constată că nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză, condiție esențială pentru a opera autoritatea de lucru judecat.

Așa fiind, în considerarea celor ce preced, cererea de revizuire formulată de revizuentul L.M. urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul L.M. împotriva Deciziei nr. 1840 din 18 iulie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2014. Procesat de GGC - AM