ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4336/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. x/2019 la data de 31.10.2019, petentul A. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x, întocmit la data de 01.10.2019 de intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.

Prin sentința nr. 242 din data de 16 ianuarie 2020 Judecătoria Ploiești, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângerea contravențională formulată de petentul A. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x întocmit la data de 01.10.2019 de intimata C.N.A.I.R. S.A. B., în favoarea Judecătoriei Brăila.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 32 din O.G. nr. 2/2001 conform cărora plângerea contravențională se soluționează de instanța în a cărei rază teritorială se află locul săvârșirii contravenției și, constatând că acesta este localitatea Movila Miresii, DN 22 Km 53 + 660m, jud. Brăila, a apreciat că revine Judecătoriei Brăila competența de soluționare a plângerii formulate.

Prin sentința nr. 3416 din data de 29 iulie 2020 Judecătoria Brăila, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei privind petentul A. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, în favoarea Judecătoriei Ploiești, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să soluționeze conflictul.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că dispozițiile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 stabilesc, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, că în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul.

Aplicând dispozițiile anterior menționate, față de domiciliul petentului, situat în Ploiești, jud. Prahova, în circumscripția Judecătoriei Ploiești, instanța a apreciat că este întemeiată excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Prin acțiunea dedusă judecății petentul A. a supus controlului de legalitate procesul-verbal de contravenție nr. x, întocmit la data de 01.10.2019, prin care un agent constatator din cadrul intimatei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - B. a dispus sancționarea cu amendă contravențională în cuantum de 250 RON, pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

Regimul juridic al contravențiilor este prevăzut de O.G. nr. 2/2001, act normativ care, în cuprinsul art. 32, stabilește că plângerea este de competența instanței în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.

În același timp, conform art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, "Prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul".

Această normă de competență derogatorie și exclusivă se aplică plângerilor contravenționale înregistrate după data de 15 februarie 2013, cum este și cazul în speța de față, astfel încât instanța competentă teritorial se determină în funcție de domiciliul/sediul contravenientului, nefiind incidente dispozițiile art. 32 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 2/2001 reținute de Judecătoria Ploiești, prima instanță învestită.

Din cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției contestat de petentul A., dar și din plângerea contravențională formulată, reiese că domiciliul acestuia este în municipiul Ploiești, aflat în raza teritorială a Judecătoriei Ploiești, instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Ploiești, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimata CNAIR S.A. B., în favoarea Judecătoriei Ploiești, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2020.