ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4255/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 10.04.2015 reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâții CONSILIUL CONCURENȚEI și B. S.A. și a solicitat anularea deciziei Consiliului Concurenței nr. 9/03.03.2015, cu consecința retrimiterii cazului la Consiliul Concurenței spre finalizarea corespunzătoare a investigației.

Prin sentința civilă nr. 1474 din 25 aprilie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL CONCURENȚEI și S.C. B. S.A..

Împotriva sentinței civile a formulat recurs recurenta-reclamantă A. S.A., invocând critici care vizează cazurile prevăzute de art. 488 pct. 6,8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, cu consecința anulării Deciziei Consiliului Concurenței nr. 9/03.03.2015 și a retrimiterii cazului la Consiliul Concurenței spre finalizarea corespunzătoare a investigației și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea prezentului recurs.

Pârâta B. S.A. a formulat recurs incident, solicitând ca Înalta Curte să țină cont de criticile punctuale aduse de pârâta B. S.A. față de considerentele sentinței recurate, în cazul în care recursul principal nu va fi anulat sau respins ca lipsit de interes.

Recurenta-pârâtă B. S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat nulitatea, inadmisibilitatea, lipsa de interes a recursului formulat de reclamanta A. S.A.. Pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-pârât Consiliul Concurenței a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamanta A. S.A. prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamanta A. S.A. a formulat întâmpinare la recursul incident formulat de pârâta B. S.A., prin care a solicitat în principal respingerea recursului ca inadmisibil și în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-pârâta B. S.A. la data de 30.10. 2017 a transmis la dosarul cauzei o adresă prin care a învederat că nu are calitate procesuală care să necesite să răspundă la întâmpinarea formulată de Consiliul Concurenței, în raport de recursul principal al reclamantei.

Recurenta-pârâtă B. S.A. a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de reclamanta A. S.A. față de recursul incident al B. S.A., solicitând, în esență, respingerea apărărilor formulate de recurenta-reclamantă.

Recurenta-reclamantă A. S.A. a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul Consiliul Concurenței, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate și admiterea recursului așa cum a fost formulat.

S-a depus la dosar tranzacția prin care părțile au convenit stingerea tuturor litigiilor dintre acestea, inclusiv prezentul dosar, prin renunțarea reciprocă la drepturile deduse judecății, și declarațiile de renunțare la dreptul pretins.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cererea de renunțare la dreptul pretins și recursul incident, se constată următoarele:

Prin tranzacția autentificată prin încheierea nr. 1617 din 15 iunie 2018 și legalizată la data de 20 iunie 2018 prin încheierea nr. 1217 în fața unei societății profesionale notariale, s-a menționat că între A. S.A. și B. S.A. există o serie de litigii demarate de ambele părți începând cu anul 2011, astfel că părțile doresc soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor, a oricăror situații litigioase dintre acestea și demararea unei relații de parteneriat, motiv pentru care reprezentanții legali ai părților au hotărât încheierea tranzacției, prin renunțarea reciprocă la cereri și pretenții.

Prezentul litigiu (dosar nr. x/2015) a fost menționat în declarația privind lista litigiilor existente între părți la data încheierii tranzacției (anexa 1), declarație autentificată prin încheierea nr. 1618 din 15 iunie 2018 și legalizată prin încheierea nr. 1287 din aceeași dată la Societatea profesională notarială C..

Prin declarația de renunțare la drepturile deduse judecății (anexa 2) autentificată prin încheierea nr. 1619 din 15 iunie 2018 și legalizată prin încheierea nr. 1264/20.06.2018, Societatea A. S.A. și Societatea A. S.A au arătat următoarele, având în vedere prevederile Contractului de tranzacție, încheiat concomitent cu emiterea declarației (denumit "Contractul de tranzacție"), între A., A. și B. S.A. (denumită în continuare, B. S.A.), prin intermediul căruia cele trei societăți ("Părțile") au convenit stingerea tuturor litigiilor dintre acestea aflate in curs de soluționare la data încheierii Contractului de tranzacție, prin renunțarea reciprocă la drepturile deduse judecății:

În temeiul art. 247 din C. proc. civ. din 1865 (raportat la art. 316 și art. 298 din C. proc. civ. din 1865, unde este cazul), respectiv art. 408 și, respectiv, art. 409 din C. proc. civ. din 2013 (Legea nr. 134/2010), A. și A. renunță în mod necondiționat și irevocabil la toate drepturile pretinse împotriva B. în cadrul litigiilor aflate în curs de soluționare, indiferent de actul procesual prin care au fost deduse judecății (de exemplu, prin cereri de chemare în judecată, cereri precizatoare, cereri modificatoare, cereri reconvenționale sau cereri de intervenție), inclusiv toate pretențiile ce face obiectul mai multor dosare, inclusiv în Dosarul nr. x/2015 (printre altele), aflat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție.

A. și A. declară, în baza cercetărilor efectuate în vederea încheierii Contractului de tranzacție, că dosarele menționate la art. 1 cuprind toate litigiile care se mai află în curs de soluționare și în cadrul cărora A. și/sau A. susțin orice fel de pretenție împotriva B.. Enumerarea din art. 1 de mai sus nu este însă limitativă, astfel încât declarația de renunțare la drepturile deduse judecății vizează și orice alt dosar (similar sau conex în orice fel cu cele menționate sau orice alt tip de litigiu), înregistrat sau inițiat în orice fel (în curs de soluționare) la data declarației și prin care A. și/sau A. susțin orice fel de pretenție împotriva B..

A. și A. s-au obligat ca nu mai târziu de 22 iunie 2018 (inclusiv) să depună duplicate de pe declarație în toate dosarele menționate prin art. 1, art. 2 și art. 3, respectiv să respecte mecanismul de tranzacționare și renunțare la drepturi stabilite prin Anexa 5, pentru ca instanțele de judecată să ia act de stingerea litigiilor. Pentru îndeplinirea acestor formalități si implementarea declarațiilor de renunțare la drepturile ce fac obiectul unor litigii ce sunt suspendate la data prezentei, A. și/sau A. au fost de acord cu repunerea pe rol a respectivelor dosare.

Indiferent dacă îndeplinesc obligația descrisă la art. 4 din declarație, A. și A. au acceptat și recunoscut că B. are dreptul de a depune, în orice moment, în dosarele având ca obiect litigii stinse în temeiul Contractului de tranzacție (inclusiv cele menționate în art. 1, art. 2 și art. 3), duplicate de pe declarație și de pe Contractul de tranzacție.

Având în vedere declarația de renunțare la drepturi formulată de B. în conformitate cu prevederile Contractului de tranzacție, precum și propriile declarații de renunțare la drepturi emise prin art. 1 - 3, A. și A. au declarat că nu solicita cheltuielile de judecată pe care le-au înregistrat în toate litigiile împotriva B., inclusiv în dosarele menționate la art. I și 3, precum și în dosarul prezent nr. x/272015.

Prin declarația de renunțare la drepturile deduse judecății (anexa 3) autentificată prin încheierea nr. 1620 din 15 iunie 2018 și legalizată prin încheierea nr. 1226/20.06.2018, Societatea B. S.A a declarat că, având în vedere prevederile Contractului de tranzacție încheiat concomitent cu emiterea declarației (denumit "Contractul de tranzacție") încheiat între B. S A, A. S.A. și A. S.A., cele trei societăți au convenit stingerea tuturor litigiilor dintre acestea aflate în curs de soluționare la data încheierii Contractului de tranzacție, prin renunțarea reciproca la drepturile deduse judecății.

Astfel, B. a emis declarația de renunțare la drepturi, în sensul că, în temeiul art. 247 din C. proc. civ. din 1865 (raportat la art. 316 și art. 298 din C. proc. civ. din 1865, unde este cazul), B. renunța in mod necondiționat și irevocabil la toate drepturile pretinse împotriva A. și/sau A. în cadrul litigiilor aflate în curs de soluționare, indiferent de actul procesual prin care au fost deduse judecății (de exemplu, prin cereri de chemare în judecată, cereri precizatoare cereri modificatoare, cereri reconvenționale sau cereri de intervenție), inclusiv toate pretențiile ce fac obiectul mai multor dosare.

B. a mai declarat că, în baza cercetărilor efectuate în vederea încheierii Contractului de tranzacție, dosarele menționate la art. 1 cuprind toate litigiile care se mai află în prezent în curs de soluționare și în cadrul cărora B. susține orice fel de pretenție împotriva A. și/sau A.. Enumerarea din art. 1 nu este limitativă, astfel încât declarația de renunțare la drepturile deduse judecății vizează și orice alt dosar (similar sau conex în orice fel cu cele menționate sau orice alt tip de litigiu), care să fie înregistrat sau inițiat în orice fel (în curs de soluționare) la data declarației și prin care B. să susțină orice fel de pretenție împotriva A. și/sau A.. Pentru evitarea oricărui dubiu, părțile convin că, oricând va fi inițiat în viitor împotriva B. A. și/sau A. un litigiu în legătură cu care sunt incidente chestiunile vizate de dosarul nr. x/2012, B. nu renunță la dreptul de a se folosi pe cale de excepție sau sub orice formă în apărare de efectul hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2012.

B. s-a obligat, nu mai târziu de 22 iunie 2018 (inclusiv), să depună duplicate de pe declarație în toate dosarele vizate de art. 1 și art. 3, respectiv să respecte mecanismul de tranzacționare și renunțare la drepturi stabilite prin Anexele 4 și 5 la Contractul de tranzacție, pentru ca instanțele de judecată să ia act de stingerea litigiilor care fac obiectul prezentei declarații.

S-a mai menționat în declarație că indiferent daca îndeplinește obligația descrisă la art. 4, B. acceptă și recunoaște că A. are dreptul de a depune în orice moment, în toate dosarele având ca obiect litigii stinse în temeiul Contractului de tranzacție (inclusiv cele vizate de art. 1, art. 2 și art. 3 din declarație), duplicate ale declarației și ale Contractului de tranzacție.

Având în vedere declarațiile de renunțare la drepturi formulate de A. și A. în conformitate cu prevederile Contractului de tranzacție, precum și propria declarație de renunțare la drepturi emisă prin art. 1 și 2 din declarație, B. a declarat că nu solicită cheltuielile de judecată pe care le-a înregistrat în toate litigiile împotriva A. și/sau A., inclusiv în dosarele vizate de art. 1 și art. 3 din declarație, precum și în mai multe dosare, printre care cauza prezentă, dosar nr. x/2015 aflat pe rolul ICCJ.

Raportat la înscrisurile depuse, Înalta Curte are în vedere următoarele dispoziții legale:

Potrivit art. 408 din C. proc. civ., (1) Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului.

(2) În caz de renunțare la dreptul pretins, instanța pronunță o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, dispunând și asupra cheltuielilor de judecată.

(3) Renunțarea se poate face atât verbal în ședință, consemnându-se în încheiere, cât și prin înscris autentic.

Potrivit art. 409 din C. proc. civ., (1) Când renunțarea este făcută în instanța de apel, hotărârea primei instanțe va fi anulată în tot sau în parte, în măsura renunțării, dispozițiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Când renunțarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunțate în cauză, dispozițiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător.

Înalta Curte constată că aceste dispoziții reglementează condițiile în care poate opera renunțarea reclamantei la însuși dreptul subiectiv dedus judecății, ca act procesual de dispoziție.

Astfel, având în vedere manifestarea de voință a recurentei-reclamante expresă și neechivocă, în sensul renunțării la drept, în calea extraordinară a recursului, Înalta Curte va lua act de renunțarea la dreptul pretins, cu consecința anulării hotărârii instanței de fond și a respingerii acțiunii .

În ceea ce privește recursul incident, potrivit art. 491 din C. proc. civ., (1) Recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 488 rămân aplicabile.

(2) Prevederile art. 474 se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 472 din C. proc. civ.: (1) Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.

(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect.

Văzând dispozițiile 491, raportat la art. 472 C. proc. civ., având în vedere că recursul principal nu implică cercetarea fondului, Înalta Curte va constata rămânerea fără efect a recursului incident formulat de pârâta B. S.A..

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 408, 409 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei-reclamante A. S.A. la dreptul pretins, va admite recursul formulat de reclamantă, va anula sentința atacată și va respinge acțiunea. În temeiul art. 472 C. proc. civ., va constata rămânerea fără efect a recursului incident formulat de pârâta B. S.A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea recurentei-reclamante la dreptul pretins.

Admite recursul formulat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 2849/2016 din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Anulează sentința atacată și respinge acțiunea.

Constată rămânerea fără efect a recursului incident formulat de pârâta B. S.A. împotriva aceleeași sentințe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2019.