ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5105/2020

Asupra cererii de revizuire;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18 noiembrie 2019 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal sub numărul x/2019, revizuentul Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita a formulat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cerere de revizuire a sentinței civile nr. 976 din data de 19 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, în dosarul nr. x/2016 și a deciziei nr. 934/R din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În cuprinsul cererii de revizuire, astfel formulată, revizuentul a arătat că hotărârea atacată vine în contradicție cu dispozițiile sentinței civile nr. 1897 din data de 14.11.2016 pronunțată de Tribunalul Tulcea, rămasă definitivă prin decizia nr. 509/CA din 31 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.

A susținut revizuentul că cele două cauze au obiect identic, respectiv recunoașterea gradației corespunzătoare vechimii în muncă pentru perioada urmării cursurilor Academiei de Politie Alexandru Ioan Cuza și acordarea drepturilor bănești aferente, ambele cauze fiind soluționate definitiv cu soluții potrivnice de către instanțe de același grad

În subsidiar, a fost invocat motivul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în raport de adresa IGJR nr. 52285 din 05.11.2019 prin care s-a luat act de dosarul civil nr. x/2016 și de soluțiile pronunțate care fac dovada autorității de lucru judecat.

S-a solicitat admiterea cererii de revizuire și anularea în tot a sentinței civile nr. 976 din data de 19 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, în dosarul nr. x/2016 și a deciziei civile nr. 934/R din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În cauză intimatul A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Inaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art. 510 alin. (1) din C. proc. civ., apreciind că instanța competentă este Curtea de Apel Targu Mureș.

A invocat și excepția netimbrării cererii de revizuire, solicitând respingerea cererii ca netimbrată.

Pe fondul cauzei a precizat intimatul că cele două dosare în raport de care se invocă contradictorialitatea au obiecte distincte, astfel că cererea de revizuire este neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 976 din data de 19 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, în dosarul nr. x/2016 s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita.

S-a dispus obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita la recalcularea, acordarea gradației corespunzătoare vechimii în muncă cu luarea în calcul a perioadei în care reclamantul a fost student al instituției militare de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională (Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza București), respectiv de la data acordării primului grad militar la promovarea anului I de studii și data absolvirii academiei, începând cu data cererii de chemare în judecată, 08.02.2019 și pentru viitor.

A fost obligat pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita la actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună de la data scadenței și până la plata efectivă și la plata dobânzii legale aferentă drepturilor bănești începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective.

S-a respins cererea privind obligarea pârâtului la recalcularea, acordarea gradației corespunzătoare vechimii în muncă cu luarea în calcul a perioadei dobândite înainte de data promovării examenului de admitere a instituției de învățământ, conform copiei cărții de muncă și a perioadei în care a fost student al Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza București până la data acordării primului grad militar la promovarea anului I de studii, ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 934/R din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-au respins recursurile formulate de către U.M. 0586 - Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita și A., împotriva sentinței nr. 976/19.06.2019, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. x/2019.

Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de intimat prin întâmpinare, constată următoarele:

Revizuentul Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 976 din data de 19 iunie 2019 a Tribunalului Harghita, secția civilă și a deciziei nr. 934/R din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., în raport de sentința civilă nr. 1897 din data de 14.11.2016 pronunțată de Tribunalul Tulcea, rămasă definitivă prin decizia nr. 509/CA din 31 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.

Potrivit dispozițiilor art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., revizuirea se poate cere când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Acest motiv de revizuire, invocat ca temei legal al prezentei cereri, este incident atunci când se încalcă autoritatea de lucru judecat astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 430 și art. 431 din C. proc. civ. potrivit cărora "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect". În atare situație, executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă.

Deși atât în vechea, precum și în actuala reglementare nu se prevede condiția evocării fondului în ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., aceasta împrejurare nu trebuie însă interpretată în sensul că hotărârea supusă revizuirii este decizia instanței de recurs, ci hotărârea care se execută, întrucât autoritatea de lucru judecat se poate constata doar cu privire la dispozitivul hotărârii sau la considerentele decizorii, conform dispozițiilor art. 430 alin. (2) din C. proc. civ.

Astfel, nu face obiectul revizuirii hotărârea instanței de recurs prin care s-a analizat, raportat la cazul casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., legalitatea unei sentințe, fiind respins recursul fără a schimba situația de fapt și dezlegarea dată chestiunii de drept ce formează obiectul acțiunii deduse judecății.

In raport de aceste considerente, Înalta Curte va reține incidența dispozițiilor art. 510 alin. (2) teza I, raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, instanță care urmează a verifica strict încălcarea autorității de lucru judecat și, a dispune după caz, anularea celei de-a doua hotărâri, sau trimiterea spre rejudecare în ipoteza constatării încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat (513 alin. (4) din C. proc. civ.).

In fine, constată Înalta Curte că, deși revizuenta a precizat in subsidiar și dispozițiile art. 509 pct. 5 din C. proc. civ., adresa IGJR nr. 52285 din 05.11.2019 la care se face referire vizează probarea momentului la care a luat cunoștința de incidența autorității de lucru judecat, neconstituind un motiv propriu zis de revizuire.

Pentru aspectele arătate, instanța competentă material să soluționeze cererea de revizuire formulată împotriva sentinței nr. 976 din data de 19 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, în raport de sentința nr. 1897 din data de 14.11.2016 pronunțată de Tribunalul Tulcea, este Curtea de Apel Constanța, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., instanța va admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și va declina competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita împotriva sentinței civile nr. 976 din data de 19 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia nr. 934/R din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2020.