ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3870/2018

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 13.08.2015 sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Orașul Amara reprezentat legal prin Primar A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrate Fiscală - Direcția Generală Regionala a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeana a Finanțelor Publice Ialomița a solicitat anularea parțială a Deciziei nr. 37/18.12.2014 și alocarea sumei de 3.493,321 RON ce reprezintă arierate ale Serviciul Gospodărie Comunală Locală Amara, precum și anularea Deciziei nr. 101263/12.02.2015 privind respingerea contestației împotriva Deciziei nr. 37/18.12.2014.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin Sentința nr. 111 din 19 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea privind pe reclamantul Orașul Amara, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Orașul Amara, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, s-a susținut de către recurenta - reclamantă că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.U.G. nr. 74/2014 rolul administrației finanțelor publice se rezumă la a aloca sumele aprobate deja conform anexei 5 la ordonanță pe baza fundamentării cu privire la întinderea acestora și a documentelor justificative. S-a menționat că SGCL Amara reprezintă un serviciu public de interes local, organizat în subordinea consiliului local și care are ca activitate furnizarea de apă potabilă și canalizare pe raza orașului Amara.

Apărările intimatei Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Procedura în fața instanței de recurs Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 5 martie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat. Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 9 mai 2018 s-a admis în principiu recursul.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului În fapt. Prin O.U.G. nr. 74/2014 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 și unele măsuri bugetare, s-a aprobat suma de 3.538.950 RON Orașului Amara în vederea plății arieratelor. Prin O.U.G. nr. 74/2014 s-au alocat sume unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în scopul achitării arieratelor înregistrate în contabilitatea acestora, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, la data de 31 octombrie 2014 și neachitate până la data intrării în vigoare ordonanței de urgenta. Prin Decizia nr. 37/18.12.2014 s-a aprobat alocarea sumei de 7.907 RON reprezentând arierate ale Serviciului Public de Salubrizare Amara și s-a respins solicitarea de repartizare a sumei de 3.493.321 RON reprezentând arierate ale Serviciul Gospodărie Comunală Locală Amara. Împotriva acestei decizii, reclamantul a făcut contestație, respinsă prin Decizia nr. 101263/12.02.2015. În drept Potrivit dispozițiilor art. 21 din O.G. nr. 74/2014 (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzute în anexa nr. 5, se alocă unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în scopul achitării arieratelor înregistrate în contabilitatea acestora, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, la data de 31 octombrie 2014 și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. (2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, arieratele înregistrate în contabilitatea instituțiilor publice finanțate parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sunt numai cele aferente cheltuielilor care pot fi finanțate din bugetele locale. (3) Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/Administrațiile județene ale finanțelor publice alocă sumele aprobate potrivit alin. (1), în baza solicitărilor fundamentate ale ordonatorilor principali de credite ai unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, însoțite de declarația pe propria răspundere a acestora și copii ale documentelor justificative din care rezultă obligația de plată. (...) (5) Ordonatorii de credite ai unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv ai instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și ai spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, răspund de modul de utilizare a sumelor alocate, în conformitate cu dispozițiile legale. Analizând textele de lege invocate în raport de criticile formulate de reclamant și raportat la cele susținute de prima instanță, Înalta Curte constată că sumele de bani alocate prin ordonanță vizează arierate înregistrate în contabilitatea instituțiilor publice finanțate total sau parțial din bugetul local. Reclamantei i-a fost repartizată suma aferentă arieratelor Serviciului Public de Salubrizare al Orașului Amara, însă i-a fost respinsă suma solicitată pentru plata arieratelor Serviciului Gospodărie Comunală Locală Amara - Filiala Consiliului Local Amara care, conform fișei entității publice este ordonator terțiar de credite și se finanțează integral din venituri proprii. Raportat la dispozițiile art. 21 alin. (1) și alin. (2) mai sus redate, se desprinde concluzia că sumele repartizate prin ordonanța de guvern nu vizează instituții finanțate integral din venituri proprii, chiar dacă sunt organizate în subordinea consiliului local. În ceea ce privește critica recurentei în sensul că organul fiscal nu avea dreptul de a refuza plata arieratelor, în condițiile aprobării acestor sume prin ordonanța de guvern, se reține că alin. (3) și (5) din art. 21 din O.G. nr. 74/2014 instituie în sarcina direcțiilor generale regionale a finanțelor publice obligativitatea verificării documentelor justificative.

Soluția instanței de recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite excepția tardivității căii de atac și va respinge recursul ca tardiv formulat.