ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1180/2015

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 24 octombrie 2014, sub nr. 20211/303/2014, contestatoarea C.P. Sectorială a M.A.N., în. contradictoriu cu intimații B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N., și R.A.D., au formulat contestație la executare prin care au solicitat suspendarea executării silite până la data soluționării definitive a contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare dispuse de B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N. în Dosarul execuțional 1254/2014. În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr. 4183 din 10 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 6139/109/2011, rămasă irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul R.A.D., s-a dispus anularea Deciziei de pensionare nr. 54608 din 10 decembrie 2010 și menținerea deciziei de pensionare emise de C.P.

a M.A.N., întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 164/2001. Contestatoarea a menționat că, prin punerea în executare silită a sentinței Tribunalului Argeș, reclamantul încearcă, în fapt, să înlăture aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 1/2011 (referitor la revizuirea pensiei) invocând autoritatea de lucra judecat, în condițiile în care hotărârii judecătorești i-a fost incidență legislația anterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 1/2011. Reclamantul încearcă acest artificiu chiar în condițiile în care Legea nr. 241/2013, potrivit art. 1 stabilește că pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale O.U.G.

nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică si siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010." Referitor la onorariul executorului judecătoresc s-a învederat că potrivit procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, executorului judecătoresc îi revine un onorariu de 1.240,00 lei, sumă care, în raport de munca prestată în această faza a executării, este în opinia contestatoarei exagerat de mare și neeonformă cu dispozițiile art. 39 din Legea nr, 188/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Din această perspectivă, a solicitat instanței să cenzureze onorariul acestuia. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 192 și art. 711 și din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Învestită cu soluționarea acestei cereri, Judecătoria sectorului 6, București, prin sentința civilă nr. 923 din 04 februarie 2015 a declinat competența de soluționare a cauzei privind contestația ia executare în favoarea Tribunalului Argeș. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că din cererea de sesizare a instanței, reiese că motivele invocate privesc modalitatea de calcul a pensiei, motiv care se circumscrie contestației la titlu, competența în această materie aparținând instanței care a pronunțat hotărârea judecătorească, respectiv Tribunalul Argeș, potrivit art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6, București și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți, spre soluționare. Pentru a se pronunța astfel, această instanță a reținut că întrucât actele de executare contestate nu au fost efectuate de organele investite ca autoritate publică și constituite expres pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale în materie de asigurări sociale, ci de către executor judecătoresc, la solicitarea creditorului, nu sunt incidente dispozițiile art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, în aplicarea acestei dispoziții legale, competența materială de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei sectorului 6, București, ca instanță cu plenitudine de competență în materia contestației la executare.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Întrucât ceea ce a determinat ivirea prezentului conflict de competență a fost interpretarea diferită a conținutului cererii de sesizare, pentru stabilirea competenței materiale este necesar a se identifica obiectul acțiunii, în funcție de care se va determina instanța competentă în soluționarea cauzei. Din cuprinsul cererii de sesizare a instanței reiese că Judecătoria sectorului 6 București a fost învestită cu cererea contestatoarei C.P. Sectorială a M.A.N. prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare dispuse în Dosarul execuțional nr. 1254/2014, precum și reducerea onorariului executorului judecătoresc, apreciindu-l ca fiind exagerat în raport de munca prestată și neiegal față de dispozițiile art. 39 din Legea nr. 188/2000.

Contestația la executare a fost formulată ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în temeiul cărora Decizia de pensie pentru limită de vârstă nr. 54608 din 10 decembrie 2010 emisă în favoarea intimatului R.A.D., a fost revizuită. În cauza supusă analizei, contestatoarea a solicitat instanței anularea tuturor actelor de executare efectuate de către executorul judecătoresc, apreciind că punerea în executare a sentinței civile nr. 4183 din 10 octombrie 2012 a Tribunalului Argeș nu mai poate fi continuată ca urmare a intrării în vigoare a unui act normativ, în speță a O.U.G.

nr. 1/201 1, în temeiul căruia legiuitorul a dispus inițierea procesului de revizuire a pensiilor în funcție de alte criterii decât cele menționate de Legea nr. 119/2010, inclusiv a acelor pensii ale căror cuantum a fost stabilit prin hotărâre judecătorească, cum este cazul în cauza de față. De asemenea, prin aceeași cerere, contestatoarea a solicitat instanței constatarea caracterului nelegal al onorariului stabilit în favoarea Biroului Executorilor Judecătorești Asociați B.Ș.C. și D.N. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și aflate la filele 9-11 ale dosarului Judecătoriei sectorului 6 București, prin sentința civilă nr. 4183 din 09 octombrie 2012, a fost admisă contestația S.C.M.D., în numele și pentru contestatorul R.A.D., în contradictoriu cu Casa Sectorială de Pensii a M.A.N.

și M.A.N., și a fost dispusă anularea deciziei nr. 15098 din 29 aprilie 2011 emisă de Comisia de contestații din cadrul M.A.N. precum și Decizia nr. 54608 din 10 decembrie 2010 emisă de M.A.N., menținându-se, în plată, pensia de serviciu stabilită conîestatorului în temeiul Legii nr, 164/2001, modificată și completată și aflată în plată în luna decembrie 2010. Pe parcursul punerii în executare a hotărârilor judecătorești, ca fază finală a procesului civil, pot apărea diferite incidente procedurale a căror soluționare legiuitorul a ales să o reglementeze în cap. VI, Titlul I al Cărții a V-a din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Dispozițiile art. 711 din actul normativ mai sus menționat, în temeiul cărora contestatoarea și-a întreprins demersul judiciar, prevăd că„ împotriva executării silite, a încheierilor date de executoriii judecătoresc, precum și-împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

De asemenea, se poate face contestație la executare si în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii". Din interpretarea literală a dispozițiilor legale menționate, reiese că acesta reprezintă cadrul legal pentru controlul legalității executării silite în situația în care pe parcursul derulării acesteia, părțile sau terții sunt vătămați de modalitatea în care s-a realizat executarea silită, putând astfel obține, în instanță, anularea sau îndreptarea actelor de executare nelegale și uneori, chiar lipsirea de efecte juridice a titlului executoriu.

Pe de altă parte, contestația la titlu este instituția destinată să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, pentru a se putea proceda la executarea silită, neputând ti considerată drept un mijloc procedural destinat a anula sau a modifica titlul executoriu, această finalitate fiind "apanajul" exclusiv al căilor de atac. Prin urmare, prin intermediul contestației la titlu, nu se pot examina împrejurări de natură a repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, soluție ce ar putea afecta grav principiul autorității de lucru judecat. Prin urmare, față de scopul pentru care a fost sesizată instanța de judecată, respectiv constatarea nulității tuturor actelor de executare dispuse de executorul judecătoresc, respectiv controlul de legalitate al onorariului stabilit în favoarea acestuia, obiectul cererii îl reprezintă contestație la executare, iar nu contestație la titlu, așa cum greșit a reținut Judecătoria sectorului 6, București.

Aceasta întrucât, pe lângă faptul că potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părțile au stabilit calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, contestatoarea întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 711 din aceiași act normativ care reglementează contestația la executare. Contestația la titlu vizează titlu! executoriu din perspectiva înțelesului, întinderii și aplicării sale. De asemenea prin intermediul contestației la titlu, nu se poate pune în discuție legalitatea actelor de executare și nici nu se poate solicita constatarea nulității acestora.

Or, solicitarea con testatoarei vizează tocmai chestiunea legată de constatarea nulității actelor de executare. Prin urmare, având în vedere că prin solicitarea adresată instanței, contestatoarea C.P. Sectorială a M.A.N. a solicitat anularea tuturor actelor îndeplinite de executorul judecătoresc, ca urmare a întervenirii unor împrejurări în cursul executării silite și care pot afecta legalitatea actelor de executare, aplicabilitatea dispozițiilor art. 711 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. nu poate fi înlăturată decât printr-o interpretare greșită a dispozițiilor care reglementează soluționarea incidentelor apărute în cursul executării silite. Prin cererea sa, contestatoarea nu solicită lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, și care potrivit art. 713 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ. ar fi de competența instanței care a pronunțat hotărârea judecătorească, respectiv Tribunalul Argeș, ci doar învederează instanței intervenirea unei impediment în punerea în executare a sentinței civile nr. 4183 din 10 octombrie 2012 a Tribunalului Argeș. Fața de considerentele mai sus expuse, cererea formulată de contestatoarea C.P. Sectorială a M.A.N., este o contestație la executare, reglementată de dispozițiile art. 711 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Art. 713 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cererilor formulate în temeiul dispozițiilor art. 711 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. în favoarea instanței de executare.

Potrivit dispozițiilor art. 650 din același act normativ, judecătoria este instanța competenta, din punct de vedere material, să soluționeze contestațiile la executare. Prin urmare, întrucât legiuitorul prin dispozițiile legale mai sus evocate a stabilit că judecătoriile au plenitudine de competență în soluționarea contestațiilor la executare, judecătoria sectorului 6 București va fi competentă material să soluționeze contestația la executare formulată de C.P. Sectorială a M.A.N., în contradictoriu cu intimații B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N. și R.A.D. având ca obiect anularea tuturor actelor de executare dispuse în Dosarul execuțional nr. 1254/2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea C.P. Sectorială a M.A.N., cu sediul în București, sector 6, București, în contradictoriu cu intimații B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N., cu sediul în București, sector 3, București și R.A.D. cu domiciliul în sat. Băltem, com. Tigveni, județul Argeș, în favoarea Judecătoriei sectorului 6, București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 mai 2015.