ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1180/2015

Asupra

conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei sectorului 6 București la data de 24 octombrie 2014, sub nr. 20211/303/2014,

contestatoarea C.P. Sectorială a M.A.N., în. contradictoriu cu intimații B.E.J.

Asociați B.Ș.C. și D.N., și R.A.D., au formulat contestație la executare prin

care au solicitat suspendarea executării silite până la data soluționării

definitive a contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare

dispuse de B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N. în Dosarul execuțional 1254/2014.

În

motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr. 4183 din

10 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 6139/109/2011,

rămasă irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de

reclamantul

R.A.D., s-a dispus anularea Deciziei de pensionare nr. 54608 din 10 decembrie 2010

și menținerea deciziei de pensionare emise de C.P. a M.A.N., întemeiate pe

dispozițiile Legii nr. 164/2001.

Contestatoarea

a menționat că, prin punerea în executare silită a sentinței Tribunalului

Argeș, reclamantul încearcă, în fapt, să înlăture aplicarea prevederilor O.U.G.

nr. 1/2011 (referitor la revizuirea pensiei) invocând autoritatea de lucra

judecat, în condițiile în care hotărârii judecătorești i-a fost incidență

legislația anterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 1/2011. Reclamantul

încearcă acest artificiu chiar în condițiile în care Legea nr. 241/2013,

potrivit art. 1 stabilește că pensiile recalculate sau revizuite, conform

prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul

pensiilor și ale O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul

pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine

publică si siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu

modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici

decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit

pentru luna decembrie 2010."

Referitor la

onorariul executorului judecătoresc s-a învederat că potrivit procesului verbal

de stabilire a cheltuielilor de executare, executorului judecătoresc îi revine

un onorariu de 1.240,00 lei, sumă care, în raport de munca prestată în această

faza a executării, este în opinia contestatoarei exagerat de mare și neeonformă

cu dispozițiile art. 39 din Legea nr, 188/2000, cu modificările și completările

ulterioare. Din această perspectivă, a solicitat instanței să cenzureze

onorariul acestuia.

În drept,

cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 192 și art. 711 și din Legea nr.

134/2010 privind C. proc. civ.

Învestită

cu soluționarea acestei cereri, Judecătoria sectorului 6, București, prin

sentința civilă nr. 923 din 04 februarie 2015 a declinat competența de

soluționare a cauzei privind contestația ia executare în favoarea Tribunalului

Argeș.

Pentru a se

pronunța astfel, instanța a reținut că din cererea de sesizare a instanței,

reiese că motivele invocate privesc modalitatea de calcul a pensiei, motiv care

se circumscrie contestației la titlu, competența în această materie aparținând

instanței care a pronunțat hotărârea judecătorească, respectiv Tribunalul

Argeș, potrivit art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul

Argeș a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6, București și

constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți,

spre soluționare.

Pentru a

se pronunța astfel, această instanță a reținut că întrucât actele de executare

contestate nu au fost efectuate de organele investite ca

autoritate

publică și constituite expres pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale

în materie de asigurări sociale, ci de către executor judecătoresc, la

solicitarea creditorului, nu sunt incidente dispozițiile art. 153 lit. i) din

Legea nr. 263/2010. Prin urmare, în aplicarea acestei dispoziții legale,

competența materială de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei sectorului

6, București, ca instanță cu plenitudine de competență în materia contestației

la executare.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind

C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Întrucât ceea

ce a determinat ivirea prezentului conflict de competență a fost interpretarea

diferită a conținutului cererii de sesizare, pentru stabilirea competenței

materiale este necesar a se identifica obiectul acțiunii, în funcție de care se

va determina instanța competentă în soluționarea cauzei.

Din cuprinsul

cererii de sesizare a instanței reiese că Judecătoria sectorului 6 București a

fost învestită cu cererea contestatoarei C.P. Sectorială a M.A.N. prin care a

solicitat anularea tuturor actelor de executare dispuse în Dosarul execuțional nr.

1254/2014, precum și reducerea onorariului executorului judecătoresc,

apreciindu-l ca fiind exagerat în raport de munca prestată și neiegal față de

dispozițiile art. 39 din Legea nr. 188/2000.

Contestația la

executare a fost formulată ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor O.U.G.

nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate

beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță

națională, în temeiul cărora Decizia de pensie pentru limită de vârstă nr. 54608

din 10 decembrie 2010 emisă în favoarea intimatului R.A.D., a fost revizuită.

În cauza

supusă analizei, contestatoarea a solicitat instanței anularea tuturor actelor

de executare efectuate de către executorul judecătoresc, apreciind că punerea

în executare a sentinței civile nr. 4183 din 10 octombrie 2012 a Tribunalului

Argeș nu mai poate fi continuată ca urmare a intrării în vigoare a unui act

normativ, în speță a O.U.G. nr. 1/201 1, în temeiul căruia legiuitorul a dispus

inițierea procesului de revizuire a pensiilor în funcție de alte criterii decât

cele menționate de Legea nr. 119/2010, inclusiv a acelor pensii ale căror

cuantum a fost stabilit prin hotărâre judecătorească, cum este cazul în cauza

de față.

De asemenea,

prin aceeași cerere, contestatoarea a solicitat instanței constatarea

caracterului nelegal al onorariului stabilit în favoarea Biroului Executorilor

Judecătorești Asociați B.Ș.C. și D.N.

Din

înscrisurile aflate la dosarul cauzei și aflate la filele 9-11 ale dosarului

Judecătoriei sectorului 6 București, prin sentința civilă nr. 4183 din

09

octombrie 2012, a fost admisă contestația S.C.M.D., în numele și pentru

contestatorul R.A.D., în contradictoriu cu Casa Sectorială de Pensii a M.A.N.

și M.A.N., și a fost dispusă anularea deciziei nr. 15098 din 29 aprilie 2011

emisă de Comisia de contestații din cadrul M.A.N. precum și Decizia nr. 54608

din 10 decembrie 2010 emisă de M.A.N., menținându-se, în plată, pensia de

serviciu stabilită conîestatorului în temeiul Legii nr, 164/2001, modificată și

completată și aflată în plată în luna decembrie 2010.

Pe

parcursul punerii în executare a hotărârilor judecătorești, ca fază finală a

procesului civil, pot apărea diferite incidente procedurale a căror soluționare

legiuitorul a ales să o reglementeze în cap. VI, Titlul I al Cărții a V-a din

Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Dispozițiile

art. 711 din actul normativ mai sus menționat, în temeiul cărora contestatoarea

și-a întreprins demersul judiciar, prevăd că„ împotriva executării silite, a

încheierilor date de executoriii judecătoresc, precum și-împotriva oricărui act

de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați

prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare si în cazul

în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să

îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii".

Din

interpretarea literală a dispozițiilor legale menționate, reiese că acesta

reprezintă cadrul legal pentru controlul legalității executării silite în

situația în care pe parcursul derulării acesteia, părțile sau terții sunt

vătămați de modalitatea în care s-a realizat executarea silită, putând astfel

obține, în instanță, anularea sau îndreptarea actelor de executare nelegale și

uneori, chiar lipsirea de efecte juridice a titlului executoriu.

Pe de

altă parte, contestația la titlu este instituția destinată să expliciteze

dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, pentru a se putea proceda

la executarea silită, neputând ti considerată drept un mijloc procedural

destinat a anula sau a modifica titlul executoriu, această finalitate fiind

"apanajul" exclusiv al căilor de atac. Prin urmare, prin intermediul

contestației la titlu, nu se pot examina împrejurări de natură a repune în

discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, soluție ce ar putea afecta grav

principiul autorității de lucru judecat.

Prin

urmare, față de scopul pentru care a fost sesizată instanța de judecată,

respectiv constatarea nulității tuturor actelor de executare dispuse de

executorul judecătoresc, respectiv controlul de legalitate al onorariului

stabilit în favoarea acestuia, obiectul cererii îl reprezintă contestație la

executare, iar nu contestație la titlu, așa cum greșit a reținut Judecătoria

sectorului 6, București.

Aceasta

întrucât, pe lângă faptul că potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 134/2010

privind C. proc. civ., judecătorul nu poate schimba

denumirea

sau temeiul juridic în cazul în care părțile au stabilit calificarea juridică

și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile,

contestatoarea întemeindu-și cererea

pe dispozițiile art. 711 din aceiași act normativ care reglementează

contestația la executare. Contestația la titlu vizează titlu! executoriu din

perspectiva înțelesului, întinderii și aplicării sale. De asemenea prin

intermediul contestației la titlu, nu se poate pune în discuție legalitatea

actelor de executare și nici nu se poate solicita constatarea nulității

acestora. Or, solicitarea con testatoarei vizează tocmai chestiunea legată de

constatarea nulității actelor de executare.

Prin urmare,

având în vedere că prin solicitarea adresată instanței, contestatoarea C.P.

Sectorială a M.A.N. a solicitat anularea tuturor actelor îndeplinite de

executorul judecătoresc, ca urmare a întervenirii unor împrejurări în cursul

executării silite și care pot afecta legalitatea actelor de executare,

aplicabilitatea dispozițiilor art. 711 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ. nu poate fi înlăturată decât printr-o interpretare greșită a dispozițiilor

care reglementează soluționarea incidentelor apărute în cursul executării

silite.

Prin

cererea sa, contestatoarea nu solicită lămuriri cu privire la înțelesul,

întinderea sau aplicarea titlului executoriu, și care potrivit art. 713 alin.

(3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. ar fi de competența instanței

care a pronunțat hotărârea judecătorească, respectiv Tribunalul Argeș, ci doar

învederează instanței intervenirea unei impediment în punerea în executare a sentinței

civile nr. 4183 din 10 octombrie 2012 a Tribunalului Argeș.

Fața de

considerentele mai sus expuse, cererea formulată de contestatoarea C.P.

Sectorială a M.A.N., este o contestație la executare, reglementată de

dispozițiile art. 711 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Art. 713 alin.

(1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., stabilește competența de

soluționare a cererilor formulate în temeiul dispozițiilor art. 711 din Legea nr.

134/2010 privind C. proc. civ. în favoarea instanței de executare.

Potrivit

dispozițiilor art. 650 din același act normativ, judecătoria este instanța

competenta, din punct de vedere material, să soluționeze contestațiile la

executare.

Prin

urmare, întrucât legiuitorul prin dispozițiile legale mai sus evocate a

stabilit că judecătoriile au plenitudine de competență în soluționarea

contestațiilor la executare, judecătoria sectorului 6 București va fi

competentă material să soluționeze contestația la executare formulată de C.P.

Sectorială a M.A.N., în contradictoriu cu intimații B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N.

și R.A.D. având ca obiect

anularea tuturor actelor

de executare dispuse în Dosarul execuțional nr. 1254/2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a contestației la executare formulată de

contestatoarea C.P. Sectorială a M.A.N., cu sediul în București, sector 6,

București, în contradictoriu cu intimații B.E.J. Asociați B.Ș.C. și D.N., cu

sediul în București, sector 3, București și R.A.D. cu domiciliul în sat.

Băltem, com. Tigveni, județul Argeș, în favoarea Judecătoriei sectorului 6,

București.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 6 mai 2015.