ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra

conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe fondul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 15 mai 2015, nr. 3007/303/2015,

contestatoarea C.P.S. a M.A.N..

în contradictoriu cu intimatul S.A., a formulat contestație la executare prin

care a solicitat suspendarea executării silite până la data soluționării

definitive a contestației ia executare și anularea tuturor actelor de executare

dispuse de B.E.J. Asociați, B.Ș.C. și D.N. în Dosarul execuțional nr. 1299/2014.

În motivarea

cererii, contestatoarea a arătat că, prin sentința civilă nr. 2455 din 18

septembrie 2012. pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 5939/109/2011,

rămasă irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S.A., s-a

dispus anularea Deciziei de pensionare nr. 60938 din 01 ianuarie 2011 și

menținerea deciziei de pensionare emise de Casa de pensii a M.A.N., întemeiate

pe dispozițiile Legii nr. 164/2001.

Contestatoarea

a menționat că, prin punerea în executare silită a sentinței civile nr. 2455

din 18 septembrie 2012, reclamantul încearcă, în fapt, să înlăture aplicarea

prevederilor O.U.G, nr. 1/2011 (referitoare ia revizuirea pensiei) invocând

autoritatea de lucru judecat. ,,În condițiile în care hotărârea judecătorească

a fot pronunțată în baza legislației anterioare intrării în vigoare a O.U.G. nr.

1/2011. Reclamantul încearcă acest artificiu chiar în condițiile în care Legea nr.

241/2013. potrivit art. 1 stabilește că „pensiile recalculate sau revizuite,

conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor și ale O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare,

ordine publica și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011 cu

modificările și completările ulterioare, ale căror euantumuri sunt mai mici

decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010. se plătesc în cuantumul cuvenit

pentru luna decembrie 2010".

Referitor ia

onorariul executorului judecătoresc s-a învederat eă potrivit procesului verbal

de stabilire a cheltuielilor de executare, executorului judecătoresc îi revine

un onorariu de 1.240,00 lei, sumă care, în raport de munca prestată în această

fază a executării, sunt, în opinia contestatoarei. exagerat de mari și

neconforme cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 188/2000, cu modificările și

completările ulterioare. Din această perspectivă, a solicitat instanței să

cenzureze onorariul acestuia.

În

drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 192 și urm., art. 711 și

urm. C. proc. civ.

Învestită

cu soluționarea acestei cereri, Judecătoria secloruiui 6. București, prin

sentința civila nr. 7155 din 24 septembrie 2015 a declinat competența de

soluționare a cauzei privind contestația la executare în favoarea Tribunalului

Argeș.

Pentru a se

pronunța astfel, instanța a reținut ca din eererea de sesizare a instanței.

reiese că motivele invocate privesc, pe de o parte, aspecte ce privesc

cheltuielile ocazionate cu punerea în executare a sentinței civiie nr.

2455/2012 pronunțată de Tribunalul Argeș, referitoare la cuantumul onorariului

perceput de executorul judecătoresc, cerere care atrage competența materială a

Judecătoriei sectorului 6, București, dar și motive care vizează intervenirea

unor impedimente la punerea în executare a sentinței menționate, și care, în

raport de dispozițiile art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010, atrag

competența exclusivă a instanței care a pronunțat hotărârea judecătorească,

respectiv a Tribunalului Argeș, sens în care a hotărât Judecătoria sector 6, în

aplicarea dispozițiilor art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul

Argeș, prin sentința civila nr. 2718

din 16 decembrie 2015, la rândul său, a admis excepția necompetenței sale

teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei sectorului 6 București și. constatând ivit conflictul negativ de

competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți, pentru pronunțarea regulatorului

de competență.

Pentru a se

pronunța astfel, această instanță a reținut că întrucât actele de executare

contestate nu au .fost efectuate de organele învestite ca autoritate publica

constituite expres pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale în materie

de asigurări sociale, ci de către executorul judecătoresc, la solicitarea

creditorului, nu suni incidente dispozițiile art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010,

ci dispozițiile art. 713 alin. (1) C. proc. civ. Prin urmare, în aplicarea

acestei dispoziții legale, competența materială și teritorială de soluționare a

cauzei aparține Judecătoriei sectorului 6, București, ca instanță cu plenitudine

de competență în materia contestației la executare.

Cu privire la

conflictul negativ de competentă, cu a cărui judecată a fim legal sesizată în

baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte

reține următoarele:

Problema ce a

determinat ivirea prezentului conflict de competență a fost interpretarea

diferită a conținutului cererii de sesizare, astfel încât, pentru stabilirea

competenței materiale este necesar a se identifica obiectul cererii deduse

judecății, în funcție de care se va determina instanța competentă în

soluționarea cauzei.

Din cuprinsul

cererii de chemare în judecată, înregistrată la data de 15 mai 2015, reiese eă

reclamanta C.P.S. a M.A.N. a sesizat Judecătoria sectorului 6, cu o cerere prin

care a solicitat anularea tuturor actelor de executare dispuse în Dosarul execuțional

nr. 1299/2014 precum și reducerea onorariului executorului judecătoresc,

aprecundu-l ca fiind exagerat în raport de munca prestată și nelegal față de

dispozițiile art. 39 din Legea nr. 188/2000.

Acțiunea

a fost formulată ca urmare a intrării In vigoare, ulterior pronunțării

sentinței civile nr. 2574 din 2012 a Tribunalului Argeș (titlul executoriu), a

dispozițiilor O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul

pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine

publică și siguranță națională. În temeiul cărora Decizia de pensie pentru

limită de vârstă nr. 60938 din 01 ianuarie 2011 emisă în favoarea Iui S.A. a

fost revizuită.

Pe parcursul

punerii în executare a hotărârilor judecătorești, ca fază finală a procesului

civil, pot apărea diferite incidente procedurale a căror soluționare

legiuitorul a ales să o reglementeze în cap. VI, Titlul I al Cărții a V-a C.

proc. civ.

Dispozițiile

art. 711 din actul normativ mai sus menționat, (devenit art. 712 după republicarea

C. proc. civ. în M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015). invocate ca temei legal

al contestației la executare, prevăd: Împotriva executării silite, a

încheierilor dale de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act

de executare se poate jdee contestație de către cei interesați sau vătămați

prin executare. De asemenea. se poale face contestație la executare și în cazul

în care executorul judecătoresc refuză sâ efectueze o executare silită sau să

îndeplinească im act de executare silita în condițiile legii".

Din

interpretarea literală a dispozițiilor legale menționate, reiese că acesta

reprezintă cadrul legal pentru controlul legalității executării silite în

situația în care pe parcursul derulării acesteia, părțile sau terții sunt

vătămați de modalitatea în care s-a realizat executarea silită, putând astfel

obține anularea sau îndreptarea actelor de executare nelegale și uneori, chiar

lipsirea de efecte juridice a titlului executoriu.

Pe de altă

parte, contestația la titlu este instituția destinată să expliciteze

dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, pentru a se putea proceda

la executarea silită, neputând fi considerată drept un mijloc procedural

destinat a anula sau a modifica titlul executoriu, această finalitate fiind

"apanajul" exclusiv al căilor de atac. Prin urmare, prin intermediul

contestației la titlu, nu se pot examina împrejurări de natură a repune în

discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, soluție ce ar putea afecta grav

principiul autorității de lucru judecat.

În cauza

supusă analizei însă, contestatoarea a solicital instanței anularea tuturor

actelor de executare efectuate de către executorul judecătoresc, apreciind că

punerea în executare a sentinței civile nr. 2455 din 2012 a Tribunalului Argeș

nu mat poate fi continuată ca urmare a intrării în vigoare a unui act normativ,

în speță a O.U.G. nr. 1/2011. în temeiul căruia legiuitorul a dispus inițierea

procesului de revizuire a pensiilor, în funcție de alte criterii decât cele

menționate de Legea nr. 119/2010, inclusiv a acelor pensii ale căror cuantum a

fost stabilit prin hotărâre judecătorească.

De asemenea,

prin aceeași cerere, eontestatoarea a solicitat instanței constatarea

caracterului nelegal al onorariului stabilit în favoarea B.E.J. Asociați,

B.Ș.C. și B.N.

Prin urmare,

față de scopul pentru care a fost sesizată instanța de judecată, respectiv

constatarea nulității tuturor actelor de executare dispuse de executorul

judecătoresc, respectiv controlul de legalitate ai onorariului stabilit în

favoarea acestuia, obiectul cererii îl reprezintă contestație la executare

proprhi-zisă formulata de C.P.S. a M.A.N., în calitate de debitor, iar nu

contestație formulată de pensionarul debitor împotriva unei decizii emise de

casa de pensii în temeiul Legii nr. 263/2010. ca măsură executorie (de exemplu,

recuperarea unor debite ale beneficiarului de drept la pensie la bugetul

asigurărilor sociaie de stat), așa cum greșit a reținut Judecătoria sectorului 6

București.

Prin

urmare, având în vedere că prin solicitarea adresată instanței, eontestatoarea C.P.S.

a M.A.N. a solicitat anularea tuturor actelor îndeplinite de executorul

judecătoresc, ca urmare a intervenim unor împrejurări în cursul executării

silite și care pot afecta legalitatea actelor de executare, aplicabilitatea

dispozițiilor art. 711 C. proc. civ. nu poate îi înlăturată având în vedere

dispozițiile legale ce reglementează soluționarea incidentelor apărute în

cursul executării silite.

Prin

cererea sa, conteslatoarea nu solicită lămuriri cu privire la înțelesul.

întinderea. sau aplicarea titlului executoriu, și care, potrivit art. 713 alin.

(3) ar fi de competența instanței care a pronunțat hotărârea judecătorească,

respectiv Tribunalul Argeș, ei doar învederează instanței intervenirea unei

impediment în punerea în executare a sentinței civile nr. 2455 din 18

septembrie 2012 a Tribunalului Argeș.

De asemenea,

se observă că încuviințarea executării silite dispuse în cauză prin încheierea

din 02 septembrie 2014 a fost pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București,

instanță care, în temeiul obligației legale statuate prin art. 131 alin. (1) C.

proc. civ., a procedat la verificarea propriei sale competențe și a constatat

că este competentă material să soluționeze cererea (instanță de executare).

Este adevărat

că art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010, eu modificările și completările

ulterioare, stabilește competența materială a tribunalului de a soluționa contestațiile

împotriva măsurilor de executare silită, însă textul privește, m mod explicit,

ca aceste măsuri de executare sâ fi fost dispuse „în baza prezentei

legi'", așadar, de către casele de pensii.

Or, în speță,

actele de executare contestate nu au fost efectuate de organele învestite eu

autoritate publică, constituite expres pentru punerea în aplicare a

dispozițiilor legale In materie de asigurări sociale, ci de către executorul

judecătoresc, la solicitarea creditorului, pensionarul căruia trebuia să i se

mențină în plată pensia de serviciu, astfel cum s~a stabilit prin titlul

executoriu.

În plus, prin

sintagma „măsurile de executare silita dispuse în baza prezentei legi"' se

înțeleg măsurile de executare promovate de autoritățile prevăzute de lege și

reglementate special pentru aplicarea sistemului unic de pensii publice, în

speță C.N.P.P., casele teritoriale județene și cele sectoriale ete. printre

aceste măsuri regăsindu-se, cu titlu exemplificativ, executarea debitelor

datorate de pensionari eu titlu de drepturi de pensie încasate necuvenit, din

diferite motive ete.

Prin urmare,

se constată că, în cauză, pentru stabilirea competenței materiale, nu sunt

incidente dispozițiile art. 153 lit. i) din Legea nr. 263/2010. astfel că

obiectul cererii formulate de contestatoarea C.P.S. a M.A.N., este reprezentat de

contestație la executare

;

reglementat de dispozițiile art. 711 C.

proc. civ.

În acest

context, trebuie precizat că art. 713 alin. (1) C. proc. civ. stabilește

competența de soluționare a cererilor formulate în temeiul dispozițiilor art. 711

C. proc. civ. în favoarea instanței de executare.

Art. 650 alin.

(1) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificai prin Legea nr. 138/2014

(intrată în vigoare la data de 19 octombrie 2014, deci anterior sesizării

instanței în speța de față, astfel încât norma este incidență în speță),

prevede că Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se

află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz,

sediul debitorului. în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar alin. (2)

al acestui text de lege prevede că „ instanța de executare soluționează

contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul

executării silite. cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe

sau organe".

Prin urmare,

dispozițiile invocate indică judecătoria ca fiind instanța competentă din punct

de vedere material pentru soluționarea contestației la executare propriu-zise

cu care Judecătoria sector 6 a fost învestită, instanță în favoarea căreia se

verifică și criteriul teritorial în sensul celor prevăzute de art. 650 alin.

(1) C. proc. civ. (debitoarea C.P.S. a M.A.N. având sediul în raza sectorului 6

București).

În raport

de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, prin prezentul regulator, va

stabili competența de soluționare a contestației ia executare In favoarea

judecătoriei sectorului 6 București.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București,

Definitivă.

Pronunțată în ședința

publică astăzi, 22 ianuarie 2016