ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 861/2015

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 9720 din 24 noiembrie

2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, s-a dispus scoaterea de pe rol și trimiterea recursului declarat

de SC F.S. SA Năsăud, prin lichidator SC C.E. SRL, Curții de Apel Cluj, spre

soluționare, instanța constatând că cererea de chemare în judecată are ca

obiect acțiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către

recurentă pentru imobile cu o valoare de până la 5 miliarde lei, fiind astfel

incidente dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea

O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură

civilă.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire SC G.I. SRL, înregistrată pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 decembrie 2014,

invocând ca temei juridic dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Examinând cererea de

revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a

cărei analiză este prioritară potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase

definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri

dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în

cazurile prevăzute de pct. 1-10 C. proc. civ.

Din formularea

textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi

atacate cu revizuire este limitativă și, prin urmare, nu este admisibilă

formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile

judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.,

deoarece, în alt fel, s-ar ajunge să se încalce principiul legalității căii de

atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este

prevăzută de lege și în condițiile impuse de aceasta.

Cum, în speță,

hotărârea atacată - Încheierea nr. 9720 din 24 noiembrie 2005 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, este dată

în cadrul soluționării unui recurs ce a fost scos de pe rol și trimis, spre

competentă soluționare, unei alte instanțe, aceasta nu este, în niciun caz, o

hotărâre ce evocă fondul, nefiind supusă, prin urmare, căii de atac a

revizuirii.

Condiția ca hotărârea

a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul

acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se

cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să revină

asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au

ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Prin urmare,

constatându-se că, în speță, prin încheierea ce se tinde a fi revizuită, s-a

trimis recursul, spre soluționare, instanței competente potrivit dispozițiilor

de procedură în vigoare la acea dată, se reține că o asemenea hotărâre nu face

parte din cele pentru care legiuitorul a prevăzut calea extraordinară de atac a

revizuirii.

Așa fiind, în

considerarea celor ce preced, cererea de revizuire formulată de revizuenta SC

G.I. SRL urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă,

cererea de revizuire formulată de revizuenta SC G.I. SRL împotriva Încheierii

nr. 9720 din 24 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 martie 2015.