ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1695/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 1283 din 3 noiembrie 2011, Tribunalul Satu Mare a respins cererea reclamantei pârâte de transpunere a cauzei la completul specializat în materia contenciosului administrativ; a admis cererea reconvențională formulată de pârâta Agenția Domeniilor Statului în contradictoriu cu reclamanta pârâtă SC C. SRL și SC A.D. SA și, în consecință: A constatat nulitatea absolută pentru fraudă la lege a Hotărârii AGEA SC A.D.

SA nr. 5 din 25 februarie 2008 și a celor ulterioare în măsura în care se referă la participarea Agenției Domeniilor Statului la adoptarea acestora; a obligat pârâtele să efectueze demersurile necesare pentru majorarea capitalului social al pârâtei de ordin II cu valoarea de piață a terenului cuprins în Certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 7 iunie 2004 emis de Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, emiterea acțiunilor corespunzătoare pe seama pârâtei-reclamante și înregistrarea mențiunilor corespunzătoare în registrul comerțului; a respins ca nefondată acțiunea reclamantei SC C. SRL Satu Mare în contradictoriu cu pârâtele Agenția Domeniilor Statului București și SC A.D.

SA Satu Mare. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut în esență următoarele: Prin Hotărârea AGEA nr. 5 din 25 februarie 2008 a SC A.D. SA Satu Mare s-a stabilit majorarea capitalului social cu suma de 131.750 RON reprezentând "aportul în natură" corespunzător terenului dobândit în proprietate potrivit Certificatului din 7 iunie 2004. Prin aceeași hotărâre s-a acceptat de către adunarea generală a acționarilor de la SC A.D. SA Satu Mare exercitarea dreptului de preferință în favoarea SC C. SRL Satu Mare în condițiile art. 12 alin. (7) din Legea nr. 137/2002 pentru întregul pachet de acțiuni atribuit Agenției Domeniilor Statului prin majorarea de capital. Tribunalul a reținut că pârâta a adoptat hotărârea de majorare a capitalului social prin fraudă, folosind pentru înfrângerea reglementării legale incidente, decizia acționarilor care reprezentau majoritatea absolută în ponderea capitalului social.

În ceea ce privește acțiunea reclamantei, instanța a considerat că doar după stabilirea legală a cotei de deținere de către Agenția Domeniilor Statului a pachetului de acțiuni corespunzătoare valorii terenului se va putea aprecia dacă instituția publică refuză nejustificat să recunoască dreptul de preferință al SC C. SRL. Ca urmare, în raport cu soluția dată cererii reconvenționale, tribunalul a respins-o ca nefondată. Împotriva acestei sentințe au declarat apel SC C. SRL și SC A.D. SA, solicitând anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, schimbarea hotărârii atacate, în sensul de a admite acțiunea principală astfel cum aceasta a fost formulată și modificată, respectiv să se constate că reclamanta are vocație de a cumpăra preferențial de la pârâta Agenția Domeniilor Statului pachetul de 20.605 acțiuni suplimentare, reprezentând 10,787% din valoarea capitalului social al pârâtei A.D.

SA, obligarea pârâtei Agenția Domeniilor Statului să vândă reclamantei pachetul de 20.605 acțiuni suplimentare la prețul de 51.512,50 RON, sub sancțiunea de daune cominatorii de 1.000 RON pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data pronunțării și până la data încheierii actului de înstrăinare a acțiunilor și respingerea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată. Prin Decizia nr. 59/C/2012 - A de la 28 iunie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis apelurile și a schimbat sentința atacată în sensul că a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC C. SRL Satu Mare în contradictoriu cu pârâtele SC A.D.

SA și Agenția Domeniilor Statului; a constatat că reclamanta are vocația de a cumpăra preferențial de la pârâta Agenția Domeniilor Statului pachetul de 20.605 acțiuni suplimentare, reprezentând 10,787% din valoarea capitalului social al pârâtei SC A.D. SA; a obligat pârâta Agenția Domeniilor Statului să vândă reclamantei pachetul de 20.805 acțiuni la prețul de 5.1512,5 RON; a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei Agenția Domeniilor Statului la plata de daune cominatorii; a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională Agenția Domeniilor Statului în contradictoriu cu pârâtele reconvenționale SC C. SRL și SC A.D. SA; a obligat intimata Agenția Domeniilor Statului să plătească apelantei reclamante suma de 3.989 RON cheltuieli de judecată în primă instanță și apel și apelantei pârâte SC A.D.

SA suma de 1.332 RON cheltuieli de judecată în apel. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Oradea a reținut în esență următoarele: Majorarea capitalului social al societăților are loc de drept, cu valoarea terenurilor, valoare ce este preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor a fost eliberat la 7 aprilie 2004, iar evaluarea s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 2 din H.G. nr. 834/1991 și ale H.G. nr. 500/1994, în vigoare la data emiterii certificatului.

Susținerea intimatei potrivit căreia coeficientul de reevaluare ar fi valoarea de piață a terenurilor este nefondată, deoarece noțiunea de coeficient de reevaluare presupune un element care multiplică o sumă deja stabilită - în speță valoarea terenului precizată în anexă - ori stabilirea valorii de piață a terenurilor implică o nouă evaluare, independentă de prima evaluare. Instanța de control judiciar a apreciat că în mod greșit prima instanță a reținut că la adoptarea Hotărârii AGEA nr. 5 din 25 februarie 2008 trebuiau avute în vedere prevederile H.G. nr. 107/2008 referitoare la stabilirea valorii de piață a terenului și a constatat nulitatea absolută atât a acestei hotărâri pentru fraudă la lege, cât și a hotărârilor ulterioare, acțiunea reconvențională fiind neîntemeiată.

S-a reținut de asemenea că intimata își invocă practic, propria culpă, întrucât majorarea capitalului social a avut loc nu doar în baza Hotărârii AGEA nr. 5 din 25 februarie 2008 care prevedea o valoare actualizată a terenului, ci și în baza cererii formulate de către intimată. Reclamanta și-a manifestat dreptul de preferință la cumpărarea acțiunilor, prevăzut de art. 12 alin. (6) din Legea nr. 137/2002, în termen de 15 zile de la data înregistrării majorării de capital. La data de 17 iulie 2009 a fost adoptată Hotărârea AGEA nr. 3, înregistrată în registrul comerțului în baza Încheierii nr. 6400 din 5 noiembrie 2009 prin care acționarii SC A.D. SA au decis reducerea capitalului social al societății la suma de 477.512,5, reprezentând 191.005 acțiuni nominative a câte 2,5 RON, urmând ca intimatei Agenția Domeniilor Statului să-i revină un număr de 20.805 acțiuni în valoare de 51.512,5 RON, hotărâre adoptată și cu acordul intimatei.

Prin urmare, la data introducerii prezentei acțiuni pârâta Agenția Domeniilor Statului avea calitatea de acționar al SC A.D. SA deținând un număr de 20.605 acțiuni în valoare de 51.512,5 RON. Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal Agenția Domeniilor Statului, criticând-o sub următoarele motive de nelegalitate: I. Decizia recurată a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 39 din Legea nr. 137/2002, acțiunea reclamantei pârâte fiind prescrisă. Izvorul pretențiilor reclamantei sunt normele Legii nr. 137/2002, care reglementează dreptul de preferință al cumpărătorului la achiziționarea pachetului de acțiuni, emis ulterior privatizării, necesar menținerii cotei de participație la capitalul social, existentă anterior majorării acestuia cu valoarea terenurilor, pentru care ministerul de resort a emis certificatul de atestare al dreptului de proprietate, conform H.G.

834/1991. În conformitate cu prevederile art. 39 din Legea nr. 137/2002, termenul de prescripție pentru introducerea cererii prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut de prezenta lege, de O.U.G. nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, ori se valorifică un drept conferit de acestea, este de o lună de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască existența operațiunii sau actul atacat ori de la data nașterii dreptului, cu excepția cererilor privind executarea obligațiilor prevăzute în contractele de vânzare-cumpărare de acțiuni ale societăților comerciale privatizate, precum și a celor în desființarea acestor contracte cărora li se aplică termenul general de prescripție.

Prin Cererea nr. 47 din 23 aprilie 2008, înregistrată la sediul Agenției Domeniilor Statului în data de 24 aprilie 2008, SC C. SRL și-a exprimat dreptul de preferință la cumpărarea acțiunilor suplimentare. Recurenta susține că dreptul reclamantei, pe care aceasta încearcă să-l valorifice, s-a născut la momentul înregistrării cererii sale și astfel acțiunea formulată de SC C. SRL este prescrisă. II. Admiterea pretențiilor reclamantei-pârâte legiferează reaua-credință a acesteia, care în calitate de acționar unic la SC A.D. SA nu a întreprins demersurile necesare, pentru majorarea capitalului social al societății deținute, timp de aproximativ 4 ani, cu consecința diminuării substanțiale a participației statului.

În toată perioada care a trecut de la momentul eliberării Certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 7 iunie 2004 și data adoptării Hotărârii AGEA nr. 5 din 25 februarie 2008, valoarea terenului în suprafață de 101.985 mp, a înregistrat o creștere substanțială, datorită evoluției pieței, valoare care, conform deciziei recurate, nu trebuie să se regăsească în capitalul social al societății privatizate. Legislația în vigoare la momentul adoptării Hotărârii AGEA nr. 5 din 25 februarie 2008 nu prevedea niciun coeficient de reevaluare, iar în această situație era obligatorie aplicarea prevederilor H.G. nr. 107/2008. Doar în acest mod este posibilă urmărirea scopului ce a stat la baza promulgării acestui act normativ, arătat în nota de fundamentare: asigurarea cadrului legal pentru o evaluare în condițiile pieții și nu pe baza unei metodologii învechite a terenurilor din patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la baza constituirii.

Solicitările de majorare a capitalului social al SC A.D. SA cu valoarea de piață, susține recurenta că au fost și sunt conforme cu indicațiile Ministerului Economiei și Finanțelor - Direcția Generală de Reglementare în Domeniul Activelor Statului, potrivit cu care, indiferent dacă valoarea terenului a fost sau nu actualizată pentru majorarea capitalului social al societăților sunt aplicabile dispozițiile art. 215 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. În cauză, intimatele SC C. SRL și SC A.D. SA au formulat întâmpinări, invocând pe de o parte inadmisibilitatea recursului, fiind exercitat omisso medio, iar pe de altă parte, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază recursul ca fiind nefondat și acesta urmează a fi respins pentru următoarele considerente: I. Recurenta invocă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei și arată că au fost încălcate prevederile art. 39 din Legea nr. 137/2002. Acest motiv de recurs nu poate fi primit întrucât problema prescripției dreptului la acțiune al reclamantei a fost soluționată de Tribunalul Satu Mare, care a respins această excepție. Împotriva sentinței tribunalului, recurenta Agenția Domeniilor Statului nu a exercitat calea de atac a apelului, astfel că exercitarea recursului împotriva sentinței tribunalului este inadmisibilă.

Jurisprudența a statuat că este inadmisibil recursul declarat împotriva sentinței date de tribunal în primă instanță, fără a se uza mai întâi de calea de atac a apelului. II. Pe fondul cauzei, Înalta Curte reține următoarele: Art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 prevede ca în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, acesta se majorează de drept, cu valoarea terenurilor. Așadar, valoarea cu care se majorează capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare.

Această majorare de drept este instituită de legea specială din domeniul privatizării. Datorită faptului că legea specială prevalează asupra normelor generale, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 31/1990. Curtea de apel a reținut în mod corect faptul că potrivit H.G. nr. 107/2008, scopul acestei hotărâri este evaluarea terenurilor la valoarea de piață precum și actualizarea reglementărilor din domeniu astfel încât valorile pentru care se emit certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor să fie reale și nu subevaluate. Modificările aduse H.G. nr. 834/1991 au vizat evaluarea terenurilor pentru care nu s-au emis certificate de atestare a dreptului de proprietate și nu reevaluarea celor pentru care s-au emis aceste certificate.

De asemenea, s-a reținut în mod corect faptul că noțiunea de coeficient de reevaluare presupune un element care multiplică o sumă deja stabilită, ori stabilirea valorii de piață a terenurilor implică o nouă evaluare, independentă de prima evaluare. Judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului a dispus majorarea capitalului social al SC A.D. SA cu valoarea terenului înscris în anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate, fără a actualiza această valoare. Recurenta însă nu a formulat recurs împotriva acestei încheieri și poate reține că practic a acceptat majorarea capitalului social doar cu această sumă. Curtea de apel a reținut în mod corect faptul că la data introducerii acțiunii, recurenta Agenția Domeniilor Statului avea calitatea de acționar al SC A.D.

SA deținând un număr de 20,605 acțiuni în valoare de 51.512,5 RON. Aceasta ca urmare a reducerii capitalului social al societății, astfel cum s-a adoptat prin Hotărârea AGEA nr. 3 din 17 iulie 2009. Așa fiind, în mod corect s-a reținut că reclamanta-intimată are, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (6) și (7) din Legea nr. 137/2002, vocația de a cumpăra preferențial de la Agenția Domeniilor Statului un număr de 20.605 acțiuni în valoare de 51.512,5 RON, reprezentând 10,787% din capitalul social al SC A.D. SA. Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de nelegalitate care să impună casarea sau modificarea deciziei recurate, și pe cale de consecință, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va fi respins, ca nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., recurenta Agenția Domeniilor Statului va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către SC C. SRL Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Domeniilor Statului București împotriva Deciziei nr. 59/C/2012-A din 28 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta-pârâtă Agenția Domeniilor Statului București să plătească intimatei-reclamante SC C. SRL Satu Mare suma de 940 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ