ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1357/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1357/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
La data de 2 decembrie 2015, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. (fostă A.V.A.S.) a depus o cerere de chemare în judecată, formulată în contradictoriu cu ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR A., pe care a precizat-o la data de 24 decembrie 2015, la solicitarea instanței, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.158.998,23 RON, cu titlu de penalități de întârziere.
Prin sentința civilă nr. 2697 de la 29 aprilie 2016, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins cererea de chemare în judecată.
Apelul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. (fostă A.V.A.S.) împotriva Sentinței civile nr. 2697 de la 29 aprilie 2016 a fost respins prin Decizia civilă nr. 1907A din 16 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. x/2015.
Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut, în esență, următoarele:
O primă critică a sentinței atacate se referă la greșita reținere de către instanța de fond a lipsei punerii în întârziere cu privire la executarea obligației prevăzute de art. 8.5.3 din contract, apelanta arătând că în acest sens a emis Notificarea nr. P/15/34690 din 6 noiembrie 2015, prin care A.A.A.S. a făcut cunoscut acesteia că îi datorează penalități în sumă de 1.158.998,23 RON conform prevederilor clauzei 8.5.5. din contract.
Critica nu este întemeiată, Notificarea nr. P/15/34690 din 6 noiembrie 2015 neputând constitui o punere în întârziere a intimatei cu privire la îndeplinirea obligației prevăzute de art. 8.5.3, având în vedere că notificarea respectivă este ulterioară perioadei pentru care se solicită penalitățile contractuale de întârziere.
Printr-o altă critică se susține, în esență, greșita nereținere de către instanța de fond a neîntrunirii condițiilor pentru aplicarea clauzei penale de la art. 8.5.5 pentru neîndeplinirea obligației contractuale prevăzute la art. 8.5.3.
Obligația instituită în sarcina intimatei-pârâte Asociația Salariaților A., potrivit art. 8.5.3 din Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006, constă în determinarea SC A. SA să majoreze capitalul social cu valoarea terenului în termen de 30 de zile de la data obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.
În cauză, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aparținând SC A. SA a fost emis la data de 21 decembrie 2012, termenul limită de îndeplinire de către intimată a obligației prevăzute de art. 8.5.3 fiind de 30 de zile de la data obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Obligația de a "determina" societatea să-și majoreze capitalul social constă în convocarea Adunării Generale a Acționarilor în acest scop, intimata-pârâtă depunând la dosar în apel convocarea AGEA nr. 201318 emisă la data de 18 ianuarie 2013 pentru data de 20 februarie 2013 și ulterior pentru data de 21 februarie 2013, în cazul la data de 20 februarie 2013 nu s-ar întruni cvorumul prevăzut de lege.
La data de 21 februarie 2013 a fost adoptată Hotărârea AGEA a S.C. A. S.A. prin care s-a hotărât "majorarea capitalului social, conform art. 8 din Actul constitutiv și art. 12 din Legea nr. 137/2002 cu modificările și completările ulterioare și conform art. 8.5.3 din Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006 încheiat între Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului - A.V.A.S. și acționarul Asociația Salariaților A., cu valoarea terenului în suprafață de 37.352 mp conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului la data de 21 decembrie 2012.
Față de cele arătate, determinarea societății de a-și majora capitalul social, respectiv emiterea convocării la data de 18 ianuarie 2013 pentru ținerea ședinței AGEA de majorare a capitalului social s-a realizat în termenul prevăzut de art. 8.5.3 din contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni de 30 de zile de la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Determinarea societății de a-și majora capitalul social a avut și finalitate, având în vedere că la data de 21 februarie 2013 AGEA a SC A. SA a emis hotărârea de majorare a capitalului social.
Ca urmare, se constată că în mod întemeiat a considerat instanța de fond că nu sunt întrunite condițiile art. 8.5.5., coroborate cu cele ale art. 8.5.3 din contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, pentru plata de către intimata-pârâtă de penalități contractuale de întârziere.
Împotriva Deciziei civile nr. 1907A din 16 noiembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. x/2015 a declarat recurs reclamanta, motivele fiind, în esență, următoarele:
Prin cererea de recurs, recurenta a invocat că, în mod nelegal, instanțele de fond și respectiv apel, au respins pretențiile A.A.A.S. cu privire la plata penalităților datorate de către Asociația Salariaților A., motivat de faptul ca Asociația și-a îndeplinit obligația asumată conform art. 8.3.3. din contract fie "cu o întârziere de aproximativ o lună" (instanța de fond), fie "în termenul, prevăzut de art. 8.5.3 din contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni . . . . . . . . . .".
Prin Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (actualmente A.A.A.S.) a înstrăinat către Asociația Salariaților A. un număr de 123.307 acțiuni nominative, reprezentând 100% din valoarea capitalul social subscris și vărsat al SC A. SA.
Prin Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006, la clauza nr. 8.5.3. s-a prevăzut: "Cumpărătorul, în calitate de acționar majoritar al Societății, se obligă ca, în termen de 30 de zile de la data obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, să determine societatea să majoreze capitalul social cu valoarea terenului, urmând ca acțiunile emise suplimentar din această majorare să revină vânzătorului."
Prin art. 8.5.4. din același contract, s-a prevăzut: "În termen de 5 zile de la înregistrarea majorării capitalului social cu valoarea terenului, societatea va transmite vânzătorului toate documentele din care să rezulte îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 8.5.2 și 8.5.3."
În mod contrar celor reținute de către ce două instanțe, cumpărătoarea nu și-a respectat obligațiile contractuale prevăzute în mod expres prin clauza de mai sus, respectiv a îndeplinit cu întârziere obligația de a determina societatea să majoreze valoarea capitalului social cu valoarea terenului (cu termen scadent 20 ianuarie 2013), astfel că în cauza dedusa judecății operează clauza penală prevăzută la art. 8.5.5. din Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006.
Prin clauza nr. 8.5.5. din contract (clauza penală) s-a prevăzut că: "În cazul în care cumpărătorul nu determină societatea să-și majoreze capitalul social conform art. 8.5.3., Cumpărătorul se obligă sa plătească Vânzătorului o penalitate aliniată la nivelul majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare aplicată la valoarea terenului, penalitate ce se va calcula de la data expirării celor 30 de zile prevăzute la art. 8.5.3. până la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului a majorării capitalului social cu valoarea terenului. Valoarea terenului este cea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare".
Prin Notificarea nr. PI15/34690 din 6 noiembrie 2015 transmisă Asociației Salariaților A., recurenta a făcut cunoscut acesteia faptul că datorează penalități în sumă de 1.158.998,23 RON conform prevederilor clauzei 8.5.5. din contract, cumpărătoarea nedând curs acestei solicitări.
Conform definițiilor doctrinei, clauza penală este "acea convenție accesorie prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației către debitorul său".
Stipularea clauzei penale prezintă o mare utilitate practică, deoarece prin ea se fixează anticipat valoarea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutare, executare cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației asumate. În acest fel, părțile sunt scutite de a se mai adresa justiției pentru evaluarea prejudiciului și se înlătură dificultățile pe care le implică proba lui.
În susținerea pretențiilor sale, recurenta invocă dispozițiile art. 1166 și urm. C. civ., art. 1270 din același cod "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante", precum și art. 1170 C. civ. care prevede faptul că "părțile trebuie să acționeze cu bună-credință ... sau limita această obligație".
De asemenea, art. 1516 C. civ. prevede: "Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației ... orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său."
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile 1166 și urm. C. civ., art. 1270, art. 1170, art. 1516, Legea nr. 137/2002 modificată și completată, H.G. nr. 577/2002, H.G. nr. 834/1991, cu modificările ulterioare, O.G. nr. 25/2002, contractul vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81/21.12.2006.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.
Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 22 noiembrie 2017, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere cu privire la raport.
Intimata a depus punct de vedere cu privire la raportul întocmit în cauză.
Prin încheierea de ședință din 21 februarie 2018 a fost admis în principiu recursul de face obiectul prezentei cauze, fixându-se termen la data de 25 aprilie 2018.
Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată, constată că recursul nu este fondat pentru considerentele care urmează:
Prealabil, față de invocarea de către recurentă a prevederilor art. 1166 și următoarele, art. 1170, art. 1270 și art. 1516 din noul C. civ., se impune a se stabili dreptul aplicabil.
Conform art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., "Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a C. civ. nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor."
Raportat la aceste dispoziții legale, având în vedere că pretențiile recurentei derivă din Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006, în cauză sunt incidente prevederile C. civ. de la 1864.
Potrivit art. 969 din vechiul C. civ. (aplicabil în cauză), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Conform dispozițiilor art. 1073 din același cod, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare, din interpretarea acestui text legal rezultând că debitorul trebuie să își fi asumat prin contract obligația a cărei executare este solicitată de către creditor.
Înalta Curte reține că, în speța dedusă judecății, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 1.158.998,23 RON, reprezentând daune-interese datorate pentru nerespectarea clauzei prevăzute la art. 8.5.3 din Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 81 din 21 decembrie 2006.
Clauza penală este acea convenție accesorie, prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor, ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.
Conform dispozițiilor art. art. 8.5.3 din contract, "Cumpărătorul, în calitate de acționar majoritar (...) se obligă ca, în termen de 30 zile de la data obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, să determine Societatea să majoreze capitalul social cu valoarea terenului (...), urmând ca acțiunile emise suplimentar din această majorare să revină vânzătorului".
La art. 8.5.5 din contract, părțile au stipulat că:
"În cazul în care cumpărătorul nu determină societatea să-și majoreze capitalul social conform art. 8.5.3, cumpărătorul se obligă să plătească vânzătorului o penalitate aliniată la nivelul majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, aplicată la valoarea terenului, penalitate ce se va aplica de la data expirării celor 30 zile prevăzute la art. 8.5.3 până la data înregistrării la oficiul registrului comerțului a majorării capitalului social cu valoarea terenului (...)."
Clauza penală invocată de către recurentă nu operează, așa cum în mod legal a reținut și instanța de apel, în condițiile în care certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis la data de 21 decembrie 2012, iar la data de 18 ianuarie 2013 a fost emisă convocarea AGEA a societății A. S.A., care s-a finalizat prin adoptarea hotărârii din data de 21 februarie 2013, de majorare a capitalului social.
Raportat la aceste considerente, nu se mai impune a se analiza argumentele recurentei cu privire la punerea în întârziere a intimatei-pârâte.
În consecință, în raport de rațiunile înfățișate, Înalta Curte, cu aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva Deciziei civile nr. 1907A din 16 noiembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva Deciziei civile nr. 1907A din 16 noiembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie 2018.
Procesat de GGC - LM