ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1523/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1523/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor
de față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
pe rolul Tribunalului Bacău, reclamanta A.F.P. ONEȘTI, în contradictoriu cu
pârâții SC. O. SA - prin lichidator judiciar SPRL P.T. ONEȘTI și SC S. SRL
ONEȘTI, a solicitat constatarea prin care s-a admis acțiunea formulată de SC S.
SRL ONEȘTI împotriva pârâtei SC O. SA și s-a perfectat vânzarea-cumpărarea
spațiului comercial situat în Onești, str. Mercur.
Tribunalul Bacău,
prin sentința nr. 42 din 4 februarie 2009, a admis excepția inadmisibilității
acțiunii și a respins acțiunea formulată de reclamanta A.F.P. ONEȘTI, ca
inadmisibilă, reținând că excepția invocată de pârâta SC S. SRL ONEȘTI este
întemeiată în raport de dispozițiile art. 255 și 261 pct. 7 C. proc. civ.,
având în vedere că singurele acțiuni prevăzute de legiuitor pentru cenzurarea
unei hotărâri judecătorești sunt căile de atac.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel reclamanta A.F.P. ONEȘTI și a formulat cerere de
aderare la apel pârâta SC O. SA - prin lichidator judiciar SPRL P.T. ONEȘTI.
Curtea de Apel Bacău,
secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 79 din
24 noiembrie 2009, a respins apelul formulat de reclamanta A.F.P. ONEȘTI și cererea
de aderare la apel formulată de pârâta SC O. SA - prin lichidator judiciar SPRL
P.T. ONEȘTI, fiind obligate intimatele la 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a reținut că, valorificarea drepturilor de creanță,
invocate de reclamantă, se poate realiza în situația particulară a hotărârilor
judecătorești pe calea reglementată de dispozițiile procedurale prevăzute de
codul de procedură civilă și alte acte normative speciale, respectiv prin
exercitarea căilor de atac, care au drept finalitate verificarea legalității și
temeiniciei hotărârii judecătorești.
Împotriva acestei
decizii, au declarat recurs reclamanta A.F.P. ONEȘTI și pârâta SC O. SA - prin
lichidator judiciar SPRL P.T. ONEȘTI.
Recursul reclamantei
A.F.P. ONEȘTI a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul
admiterii acțiunii principale, iar critica se referă, în esență la faptul că,
în mod greșit instanța de apel, prin respingerea apelului formulat, a menținut
sentința instanței de fond și a apreciat că se puteau utiliza căile de atac prevăzute
de codul de procedură civilă, deși în cauza respectivă, recurenta din prezenta
speță, nu avea calitatea de parte în dosar, astfel că nu putea exercita calea
de atac, sens în care consideră că s-au încălcat dispozițiile art. 6 din C.E.D.O.,
care prevăd dreptul la un proces echitabil.
Recurenta-pârâtă SC O.
SA - prin lichidator judiciar SPRL P.T. ONEȘTI a criticat decizia atacată
referindu-se în esență la faptul că, în mod greșit instanța de apel a respins
apelul reclamantei cât și cererea sa de aderare la apelul acesteia, având în
vedere că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană, nu poate fi
acoperită prin confirmare, poate fi exercitată pe cale de acțiune sau de
excepție, este imprescriptibilă și în condițiile în care interesele
creditorilor au fost fraudate prin vânzarea intervenită, se apreciază că se
impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate și pe fond admiterea
acțiunii.
Analizând critica
adusă deciziei atacate, Înalta Curte constată că este nefondată, urmând a fi
respinse recursurile, pentru următoarele considerente:
Critica recurentelor
privitoare la faptul că instanța de apel, în mod greșit a respins apelul
promovat, nu poate fi primită, întrucât instanța de apel a procedat în mod
corect, când, prin decizia pronunțată a menținut hotărârea instanței de fond,
apreciind-o ca legală și temeinică, față de dispozițiile art. 255 C. proc. civ.,
care reglementează actul procedural denumit, hotărâre judecătorească, și art. 261
alin. (1) pct. 7 din același cod, care arată că „hotărârea se dă în numele
legii și va cuprinde: calea de atac și termenul în care se poate exercita”.
Astfel, criticile
aduse deciziei atacate se constată că nu sunt fondate în raport de dispozițiile
evocate, în speță nefiind încălcate dispozițiile art. 6 din C.E.D.O., context
în care Înalta Curte apreciază că recursurile declarate împotriva deciziei
instanței de apel care a menținut hotărârea instanței de fond, de respingere ca
inadmisibilă a cererii de constatare a nulității absolute a sentinței civile nr.
2077 din 12 iulie 2005 pronunțată de Judecătoria Onești, în dosarul nr. 3581/2005
sunt nefondate.
Așa fiind, în temeiul
art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile
reclamantei și al pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de reclamanta A.F.P. ONEȘTI și de pârâta SC O. SA - prin lichidator
judiciar SPRL P.T. ONEȘTI împotriva deciziei nr. 79 din 24 noiembrie 2009
pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 mai 2010.