ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1203/2015

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 180 din 16 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul civil nr. 3997/102/2014, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată cererea formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Mureș, în contradictoriu cu pârâții L.L. și B.(K.)A., având ca obiect încetare măsură plasament minor, în favoarea Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. În motivare, Tribunalul Mureș a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cauzele prevăzute de această lege privind măsurile de protecție specială sunt de competența tribunalului de ia domiciliul copilului, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că măsura a cărei încetare se solicită a fost instituită de o autoritate al cărui sediu se afla pe raza județului Mureș.

S-a mai reținut că, pentru stabilirea competenței urmează a fi avut în vedere doar domiciliul copilului, iar în cauză minorul locuiește încă din vara anului 2014 în localitatea Rupea, jud. Brașov, la domiciliul mamei sale în a cărei grijă solicită să fie lăsat în continuare și că bunica paternă, în beneficiul căreia a fost stabilită măsura plasamentului, a decedat în urmă cu aproximativ un an, S-a considerat că nu sunt incidente prevederile art. 63 din Legea nr. 272/2004, ci cele ale art. 92 alin. (1) și (2) C. civ. Prin sentința civilă nr. 139/ S din 10 aprilie 2015, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat în favoarea Tribunalului Mureș competența de soluționare a cauzei și, constatând ivit un conflict de competență, a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că, în cauză, domiciliul minorului a fost stabilit potrivit Hotărârii 1051 din 11 iulie 2002 a C. P.C. Mureș în municipiul Sighișoara, jud. Mureș, la domiciliul bunicii materne, L.I., minorul beneficiind de o măsură de protecție în familia acesteia. Făptui că între timp bunica copilului a decedat și există date că minorul ar fi revenit în familia mamei, care locuiește în localitatea Rupea, jud. Brașov, nu înlătură aplicarea dispozițiilor art. 133 din Legea nr. 272/2004, instanța competentă fiind tribunalul de la domiciliul minorului stabilit prin hotărârea C.P.C. Mureș, și nu tribunalul de la locul unde acesta ar locui în fapt. Cu privire la conflictul negativ de competența Înalta Curte reține următoarele: Prin hotărârea nr. 1051 din 11 iulie 2002, emisă de C.P.C.

Mureș, s-a stabilit plasamentul minorului L.C. , la domiciliul bunicii materne, L.I. (care a decedat la data de 28 februarie 2014). Conform dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cuprins în Cap. X intitulat „Reguli speciale de procedură”, „cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul minorului”. Art. 63 din același act normativ, prevede ca, „pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire”. Cum ultima măsură de protecție socială luată față de minorul L.C. este măsura plasamentului, o măsură de protecție specială, având caracter temporar, stabilită prin Hotărârea nr. 1051 din 11 Iulie 2002, emisă de C.P.C.

Mureș, rezultă că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 63 coroborate cu dispozițiile art. 59 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora, pe durata plasamentului, domiciliul copilului se află la persoana care îl are în îngrijire, menționată în dispoziția amintită. Împrejurarea că persoana căreia i-a fost plasat minorul a decedat, iar copilul locuiește, în fapt, pe raza localității Rupea, jud. Brașov, la locuința mamei sale, nu poate schimba competența de soluționare a fondului cauzei, câtă vreme tocmai acest lucru a determinat demararea litigiului ce are ca obiect „încetare măsură plasament”. De asemenea, art. 93 din noul C. civ., prevede că domiciliul copilului supus unor măsuri de protecție specială, cum este cazul în speță, se află la „instituția, ia familia sau la persoanele cărora le-a fost dat în plasament”, respectiv la domiciliul bunicii materne, L.I.

(în prezent decedată), în municipiul Sighișoara. Astfel fiind, domiciliul minorului aflându-se pe raza județului Mureș și, având în vedere că art. 133 din Legea nr. 272/2004 prevede o competență teritorială exclusivă, Înalta Curte urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș. Definitivă. Pronunțată în ședință publica, astăzi 07 mai 2015.