ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1738/2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1738/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra

conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată sub nr. 7279/121/2014, pe rolul Tribunalului Galați,

secția I civilă, la data de 15 decembrie 2014, reclamanta Direcția Generală de

Asistență Socială și Protecția Copilului Galați a solicitat în contradictoriu

cu pârâții Președintele Consiliului Județului Galați, B.D. și B.D.Z., să se

încuviințeze adopția minorilor R.I.C., de sex masculin, și R.L.A., de sex

feminin, fiii numiților R.H. și R.G., de către familia B.D. și B.D.Z., familie

aptă să adopte. Totodată, reclamanta a solicitat ca instanța să dispună și

revocarea măsurii de plasament familial pentru minori și să dispună cu privire

la numele pe care minorii îl vor purta și cu privire la întocmirea unor noi

acte de naștere în care adoptatorii să fie trecuți ca părinți firești.

În

motivarea cererii, reclamanta a arătat că minorii provin dintr-o familie legal

constituită, iar situația acestora a intrat în atenția Direcției Generale de

Asistență Socială și Protecția Copilului Galați la sesizarea primită din partea

asistentului social din cadrul Primăriei Comunei B. care aducea la cunoștința

reprezentanților acesteia faptul că minorii erau neglijați de părinți și că, în

grija bunicii materne, aceștia locuiau în condiții inumane.

A

subliniat reclamanta că, în perioada 2008 - 2009, pentru copii a fost instituită

măsura plasamentului în Centrul Maternal Galați, iar, ulterior, a fost

identificată familia B. care și-a manifestat disponibilitatea de a-i lua pe cei

doi copii în plasament și de a se ocupa de creșterea, îngrijirea și educarea

acestora, familia prezentând garanții morale și materiale.

Prin

Sentința civilă nr. 1001 din 16 iunie 2009, respectiv prin Sentința civilă nr.

1002 din 16 iunie 2009, ambele pronunțate de Tribunalul Galați, s-a dispus

înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență în Centrul Maternal Galați

cu măsura plasamentului la familia B.D. și B.D.Z. pentru minorii R.I.C. și

R.L.A.

A

mai învederat reclamanta că pentru minori a fost deschisă procedura adopției

interne prin Sentința civilă nr. 61 din 06 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul

Galați, iar familia B. a fost atestată ca familie aptă să adopte conform

atestatului nr. 29 din 07 noiembrie 2014.

Reclamanta

a subliniat că familia B. este implicată în totalitate în creșterea și

îngrijirea celor doi copii, sunt preocupați să le ofere o bună educație și să

le asigure toate condițiile pentru o dezvoltare armonioasă, iar aceștia din

urmă au dezvoltat puternice legături de atașament față de familia de plasament.

În

drept, au fost invocate dispozițiile art. 47 și urm. din Legea nr. 273/2004.

Prin

cererea formulată la data de 24 februarie 2015, reclamanta a învederat că

solicită încuviințarea adopției minorilor de către familia B. și că mențiunea

din partea introductivă a acțiunii formulate este rezultatul unei erori

materiale.

Prin

Sentința civilă nr. 367 din 20 martie 2015, Tribunalul Galați a admis excepția

necompetenței materiale invocate de oficiu și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Pentru

a pronunța această soluție, Tribunalul Galați a reținut următoarele:

Prin

Sentința civilă nr. 1001 din 16 iunie 2009, respectiv Sentința civilă nr. 1002

din 16 iunie 2009, ambele pronunțate de Tribunalul Galați a fost dispusă

înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență în Centrul Maternal Galați

cu măsura plasamentului la familia B.D. și B.D.Z. pentru minorii R.I.C. și

R.L.A.

Din

cuprinsul contractului de închiriere nr. 1 din 14 iulie 2014 și potrivit

concluziilor Raportului final nr. 49917 din 09 decembrie 2014, începând cu data

de 14 iulie 2014, soții B. locuiesc cu chirie într-un apartament în Brașov.

Totodată,

potrivit adeverinței nr. 1395 din 03 decembrie 2014 și adeverinței nr. 1396 din

03 decembrie 2014, minorii R.L.A. și R.I.C. urmează cursurile Școlii Gimnaziale

(...) din Brașov.

În

drept, potrivit art. 63 din Legea nr. 272/2004, pe toată durata plasamentului,

domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul

maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire.

Conform

art. 74 alin. (3) din Legea nr. 273/2004, cererile prevăzute de prezenta lege

sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul

adoptatului.

Potrivit

art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării

drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își

are locuința principală.

În

sensul art. 89 alin. (2) și alin. (3) C. civ., stabilirea sau schimbarea

domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un

anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală, iar

dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele

administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului,

iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt.

Prin

prisma dispozițiilor arătate, intenția familiei B. de a-și stabili domiciliul

în localitatea Brașov este neechivocă, această intenție rezultând atât din

încheierea contractului de închiriere nr. 1 din 14 iulie 2014, cât și din

înscrierea minorilor R.L.A. și R.I.C. la o școală în Brașov în anul școlar 2014

- 2015.

Totodată,

potrivit dispozițiilor art. 63 din legea nr. 272/2004, domiciliul minorilor

pentru care se solicită încuviințarea adopției este la domiciliul familiei B.,

respectiv în Brașov.

Potrivit

art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., necompetența este de ordine publică în

cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de

competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

În

sensul art. 126 alin. (1) C. proc. civ., părțile pot conveni în scris sau, în

cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca

procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să

dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar

fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această

competență este exclusivă.

Prin

Sentința civilă nr. 202 din îl iunie 2015, Tribunalul pentru Minori și Familie

Brașov, a admis excepția necompetenței sale teritoriale a declinat spre

competentă soluționare cauza Tribunalului Galați și constatând ivit conflictul

negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție

în vederea soluționării acestuia.

Pentru

a pronunța această soluție, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov a

reținut următoarele:

Legea

nr. 273/2004 privind procedura adopției, stabilește competența de soluționare a

cererilor de adopție în funcție de domiciliul adoptatului și nu de locuința

acestuia ori de intenția viitoare a adoptatului ori a adoptatorului de

schimbare a domiciliului. Aceasta cu atât mai mult cu cât la data intrării în

vigoare a Legii nr. 273/2004 și chiar a republicării acesteia, în urma

modificărilor semnificative suferite, legiuitorul a păstrat în continuare

dispoziția privind competența de soluționare a cererilor de adopție în funcție

de domiciliul adoptatului.

La

data promovării cererii de către Direcția Generală de Asistență Socială și

Protecția Copilului Galați domiciliul pârâților, era în Galați. Această

afirmație a fost susținută și de către pârâtul B.D. în fața Tribunalului pentru

Minori și Familie Brașov care a declarat că atât el cât și soția acestuia

figurează în continuare cu domiciliul în Galați.

Totodată,

raportul final întocmit la data de 09 decembrie 2015 (anterior introducerii

cererii de chemare în judecată) la sfârșitul perioadei de încredințare în

vederea adopției, privind modul în care copiii s-au adaptat noului mod de

viață, a fost realizat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția

Copilului Galați iar toate relațiile privind modul de acomodare, de relaționare

și de evoluție a minorilor în familia adoptatoare s-au desfășurat sub

supravegherea biroului de adopții din cadrul acesteia.

Învestită

cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va stabili

competența în favoarea Tribunalului Galați în considerarea următoarelor

argumente:

Obiectul

cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizat, îl reprezintă

revocarea măsurii de plasament familial pentru minorii R.I.C. și R.L.A. și

încuviințarea în vederea adopției acestora de către familia B.D. și B.D.Z.,

precum și stabilirea numelui pe care aceștia îl vor purta.

La

data introducerii cererii de sesizare a instanței, 15 decembrie 2014 erau în

vigoare dispozițiile din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției precum

și Codul Civil, astfel cum a fost aprobat prin Legea nr. 76/2012.

Potrivit

dispozițiilor art. 453 C. civ., "Adopția se încuviințează de către

instanța de tutelă, dacă este în interesul superior al copilului și sunt

îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute de lege. Procedura adopției este

reglementată prin lege specială".

De

asemenea, art. 452 C. civ. reglementează principiile adopției. Astfel, adopția

este supusă cumulativ următoarelor principii:

a)

interesul superior al copilului;

b)

necesitatea de a asigura creșterea și educarea copilului într-un mediu

familial;

c)

continuitatea creșterii și educării copilului, ținându-se seama de originea sa

etnică, lingvistică, religioasă și culturală;

d)

celeritatea în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției.

Legiuitorul

a reglementat prin dispozițiile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției

competența materială și teritorială a instanțelor în ceea ce privește

soluționarea cererilor având ca obiect încuviințarea adopției. Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 74 din actul normativ invocat, "Cererile prevăzute de

prezenta lege sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se

află domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea cărora nu se poate

determina instanța competentă se judecă de Tribunalul București".

Ceea

ce a determinat ivirea prezentul conflict negativ de competență este

reprezentat de interpretarea diferită pe care instanțele au dat-o noțiunii de

"domiciliu" în materia specială reglementată de dispozițiile art. 74

din cuprinsul Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției.

Potrivit

art. 87 C. civ. domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor

și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are

locuința principală" iar reședința, potrivit art. 88 din același cod, este

definită ca reprezentând locul unde persoana își are locuința secundară ".

Legiuitorul

a reglementat expres și situația în care domiciliul nu este cunoscut, situație

în care a stabilit o prezumție legală că adresa de reședință va fi considerată

adresă de domiciliu (art. 90 C. civ.).

Conform

dispozițiilor art. 91 C. civ., dovada domiciliului și a reședinței se face cu

mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

În

situația minorului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi și

supus unor măsuri de protecție specială, în cazurile prevăzute de lege,

domiciliul acestuia se află la instituția, la familia sau la persoanele cărora

le-a fost dat în plasament (art. 93 C. civ.).

Din

interpretarea dispozițiilor legale mai sus evocate reiese că prin domiciliul

persoanei fizice se înțelege locul unde aceasta își are locuința principală,

astfel cum este evidențiată în documentele de identitate, adresa de reședință a

unei persoane putând fi asimilată adresei de domiciliu numai în situația în

care aceasta din urmă nu este cunoscută.

În

privința minorilor beneficiari ai unor măsuri de protecție socială, cum este de

exemplu, plasamentul, domiciliul acestora este comun cu cel al persoanelor

cărora au fost încredințați.

Din

interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 273/2004 cu

dispozițiile art. 87, a art. 90, a art. 91 și a art. 93 C. civ., rezultă că în

cererile având ca obiect încuviințarea în vederea adopției, competența aparține

tribunalului în circumscripția căruia se află domiciliul adoptatului, prin

domiciliul adoptatului înțelegând adresa cu care este înregistrată la organele

de evidență informatizată a persoanelor, conform dispozițiilor O.U.G. nr.

97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale

cetățenilor români.

Existența

unei alte adrese la care adoptatul locuiește împreună cu adoptatorul, în afara

celei principale, respectiv a unei reședințe, nu este în măsură să fie

asimilată domiciliului, decât în măsura în care adresa locuinței principale nu

este cunoscută, potrivit dispozițiilor art. 90 C. civ.

În

conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, "Instanța rămâne competentă să judece procesul

chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau

sediul".

De

asemenea, potrivit art. 172 din același act normativ, "Dacă în cursul

procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este

obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la

termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a

cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se

înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care

partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași

instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare".

În

cauza de față, intimații B.D., B.D.Z., în calitate de persoane cărora le-au

fost încredințate în plasament familial minorii R.I.C. și R.L.A. și de

adoptatori ai acestora, au domiciliul în Galați, conform mențiunilor din cartea

de identitate a acestora aflată la fila nr. 42 a dosarului Tribunalului Galați

în județul Brașov aceștia având doar reședința.

În

aplicarea dispozițiilor legale mai sus arătate, competența teritorială pentru

soluționarea cererii de încuviințare a adopției minorilor R.I.C. și R.L.A.,

aparține Tribunalului Galați, ca instanță în circumscripția căreia se află

domiciliul celor care urmează să fie adoptați.

Împrejurarea

că intimații B.D., B.D.Z., la termenul din 20 martie 2015, au susținut în fața

instanței că și-au schimbat domiciliul în Brașov, fără a produce dovezi în

sensul înregistrării acestei modificări în cartea de identitate, că minorii

urmează cursurile Școlii Gimnaziale (...) din Brașov, că a achiziționat un

teren în Municipiul Săcele în vederea edificării unei case în care să

locuiască, nu este în măsură să determine o altă competență teritorială a

instanței. Pentru a fi apreciată drept o schimbare de domiciliu, aceasta

trebuie făcută cu intenția de a-și stabili acolo locuința principală și trebuie

operată în evidențele organelor competente și în cartea de identitate, conform

dispozițiilor art. 89 și 91 C. civ., ceea ce nu a fost probat. Chiar din

declarațiile soților B. rezultă că aceștia vor intenționa abia în viitor să-și

stabilească domiciliul (adresa principală) în comuna Săcele, după ce își vor

construi casa. Momentan aceștia domiciliază în municipiul Galați, iar reședința

o au stabilită în Județul Brașov, reședință care după sesizarea instanței a

fost schimbată de două ori.

Prin

urmare, ceea ce de fapt susțin pârâții este că și-au stabilit reședința în

Brașov, or conform art. 90 C. civ., reședința nu poate fi asimilată adresei de

domiciliu decât în măsura în care aceasta din urmă nu este cunoscută. Or,

această condiție nu este îndeplinită, adresa principală a pârâților fiind

cunoscută.

Stabilirea

competenței în favoarea Tribunalului Galați este în măsură să răspundă și

principiilor care guvernează procedura adopției, reglementată de dispozițiile

art. 452 C. civ., respectiv celeritatea în îndeplinirea oricăror acte

referitoare la procedura adopției. Or, având în vedere că întreaga procedură

prealabilă adopției a fost efectuată în Galați, conform înscrisurilor aflate la

dosarul cauzei, inclusiv raportul final din data de 09 decembrie 2015 de la

sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției, privind modul în care

copiii s-au adaptat noului mod de viață, a fost întocmit de Direcția Generală

de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați, soluționarea cauzei de

către Tribunalul Galați conduce la o mai rapidă și eficientă administrare a

probatoriului.

Totodată,

din interpretarea dispozițiilor art. 107 din Legea nr. 134/2010 privind Codul

de procedură civilă, schimbarea domiciliului pârâtului, domiciliu care a atras

competența unei anumite instanțe, schimbarea reședinței, cum este în cazul de

față, nu poate determina declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea instanței în circumscripția căreia se află noul domiciliu/noua

reședință a acestuia. Soluția se impune și față de precizarea pârâtului B.D.

consemnată în cuprinsul notei telefonice aflate la fila 22 a dosarului

Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov potrivit căreia, la data sesizării

instanței, 15 decembrie 2014, avea domiciliul stabilit în circumscripția

Tribunalului Galați.

În

concluzie, în stabilirea competenței teritoriale în cererile având ca obiect

încuviințarea adopției interesează domiciliul adoptatului care, în speță,

coincide cu cel al adoptatorilor cărora minorii au fost dați în plasament și

care au calitatea de asistenți maternali, la data sesizării instanței,

schimbarea ulterioară a reședinței sau a domiciliului nu poate avea efecte

decât asupra locului citării acestora, conform dispozițiilor art. 172 din Legea

nr. 134/2010, instanța inițial învestită rămânând competentă să soluționeze

cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta Direcția Generală

de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați, cu sediul în Galați, str.

Brăilei, nr. 138 B, în contradictoriu cu pârâții B.D., B.D.Z., ambii cu

domiciliul în Galați, cu domiciliul procesual ales în Brașov, Președintele

Consiliului Județului Galați, cu sediul în Galați, str. Eroilor, nr. 7 și

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, cu sediul

în Brașov, Bdul Iuliu Maniu, nr. 6, având ca obiect încuviințare adopție, în

favoarea Tribunalului Galați.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 30 iunie 2015.

Procesat

de GGC - GV