ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3638/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3638/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,
prin încheierea pronunțată la data de 21 februarie 2008 a scos cauza de pe rolul
Curții de Apel București, secția a V-a comercială, și a înaintat-o la Curtea de
Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea
repartizării aleatorii.
Împotriva încheierii
anterior menționată reclamanta
SC A.S. SRL Oltenița a declarat recurs, situație în care
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
prin încheierea de la 25 martie 2008 a scos cauza de pe rol și a înaintat-o,
secției a V-a comercială, a aceleiași curți de apel.
Prin recursul
declarat împotriva încheierii de scoatere de pe rolul secției comerciale a
curții de apel, reclamanta a arătat că prin hotărârea recurată instanța de fond
a făcut o aplicare greșită a legii, în sensul că, secția a V-a comercială, a
apreciat în mod greșit că cererea sa și anume contestația la executare, ar fi
de competența funcțională,
secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
fiind deci incident pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recurenta menționează
că în mod greșit s-a reținut că la baza raporturilor juridice dintre A.D.S. și SC
A.S. SRL ar sta un contract administrativ și anume contractul de concesiune din
17 noiembrie 2003 și chiar dacă acesta ar fi un contract administrativ nu-i
sunt aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 deoarece
această lege a intrat în vigoare la peste un an după încheierea contractului
menționat.
S-a mai arătat că
instanța de fond a încălcat și aplicat greșit dispozițiile art. 720
10
C. proc. civ. care stabilesc că „litigiile privind drepturile și obligațiile
contractate” în activitățile desfășurate „în scopul privatizării prin
înstrăinare de bunuri” din patrimoniul societăților cu capital de stat, se
soluționează de către instanțele care au competența de judecată a proceselor și
cererilor în materie comercială.
Recurenta pentru
motivele invocate a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și
trimiterea cauzei spre competentă soluționare secției comerciale a aceleiași
instanțe.
Recursul declarat de
reclamantă este inadmisibil pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 299 alin.
(1) C. proc. civ. „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel,
precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu
activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin.
(2) sunt aplicabile în mod corespunzător”.
Art. 282 alin. (2) C.
proc. civ. dispune: „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel
decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul
judecății”.
Având în vedere
dispozițiile legale anterioare citate și constatând că prin încheierea atacată
nu s-a întrerupt judecata, Înalta Curte apreciază că această încheiere
premergătoare poate fi atacată cu recurs numai odată cu hotărârea ce urmează să
se pronunțe în dosar.
În concluzie,
recursul declarat de reclamantă va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de contestatoarea SC A.S. SRL Oltenița împotriva încheierii din 21
februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V a comercială,
ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 3 decembrie 2008.