ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1412/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1412/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 232
din 7 martie 2007 a Tribunalului Vâlcea, secția comercială și contencios
administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive
a pârâtei P.A. și s-au respins cererile privind constatarea încetării
contractului de comodat nr. 75 din 24 mai 2005 și evacuarea din spațiul obiect
al contractului formulate de reclamanta SC S.V. SRL în contradictoriu cu pârâta
P.A. ca fiind introduse împotriva unei persoane fără calitate procesuală
pasivă.
S-au respins cererile
privind constatarea încetării contractului de comodat și evacuarea pârâtei SC P.A.C.V.
SRL cu sediul în Râmnicu Vâlcea.
S-a respins cererea
privind obligarea pârâtei în solidar la plata despăgubirilor și reclamanta a
fost obligată la 1000 RON cheltuieli de judecată către SC P.A.C.V. SRL.
S-a reținut în
considerentele hotărârii că pârâta P.A. nu are calitate procesuală pasivă
întrucât nu este parte în contratul de comodat, acesta fiind încheiat între
reclamantă și SC P.A.C.V. SRL.
Contractul de comodat
având ca obiect imobilul situat în Râmnicu Vâlcea, str. Jurisprudenței a fost
încheiat între reclamanta SC S.V. SRL și pârâta SC S.V. SRL pe o durată de 20
de ani și aceasta nu a dovedit existența în speță a unei clauze prevăzute de
părți privind încetarea contractului.
Pârâta deține și
folosește spațiul în baza acestui contract, fiind fără relevanță că reclamanta
a denunțat unilateral contractul deoarece această modalitate nu a fost
prevăzută de părți pentru încetarea contractului.
Instanța a stabilit
că, în speță, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 80 din Legea nr. 31/1990
și deci cererea reclamantei privind obligarea pârâtelor la prejudiciul produs,
nu este întemeiată cât timp acestea au folosit spațiul având consimțământul
scris al asociatului P.A. pe care și l-a dat la încheierea contractului.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr. 75 din 27
iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal.
Reclamanta SC S.V. SRL
prin administrator P.A. a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.
9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei atacate și
trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar a
solicitat casarea hotărârii și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost
formulată.
A susținut recurenta
că decizia instanței de apel este nelegală deoarece prin respingerea cererii de
amânare a cauzei pentru lipsă de apărare, s-au încălcat dispozițiile art. 24
din Constituția și art. 6 din C.E.D.O. care garantează dreptul la apărare și la
un proces echitabil. Că prin respingerea acestei cereri, nu a fost respectat
nici principiul contradictorialității, deoarece nu a fost pusă în discuția
părților cererea cu privire la probele solicitate prin motivele de apel.
Criticile nu sunt
întemeiate.
Dreptul la apărare
constituie una din garanțiile procesuale care guvernează judecata alături de
celelalte garanții ce contribuie la desfășurarea unui proces echitabil.
Noțiunea de proces
echitabil presupune respectarea contradictorialității, principiu care conferă
de asemenea garanția unui proces echitabil în care părțile prezente își pot
formula apărările.
În speță, instanța de
apel a respins cererea formulată de reclamantă privind acordarea unui termen
pentru angajarea unui apărător pentru că a avut această posibilitate apelul
fiind redactat de un avocat conform delegației de la dosar și potrivit
dispozițiilor art. 156 alin. (2) C. proc. civ., a amânat pronunțarea în vederea
depunerii de concluzii scrise.
De altfel, instanța
în raport de aceste prevederi legale nu este obligată să admită cererea pentru
lipsă de apărare, aceasta poate să aprecieze temeinicia motivelor invocate și
să respingă cererea dacă nu este întemeiată.
S-a invocat că
instanța de apel a nesocotit dispozițiile art. 129 C. proc. civ., în sensul că
nu a avut rol activ și nu a sesizat că motivele invocate în acțiunea principală
vizau nulitatea contractului de comodat și pentru clarificarea situației de
fapt se impunea citarea reprezentantului legal al societății pentru a se
stabili dacă a existat consimțământul real al acestuia la perfectarea
contractului de comodat. Că instanța în baza rolului activ trebuia să facă
încadrarea corectă a cererii reclamantei și să nu țină seama de susținerea
orală a mandatarului societății privind temeiul juridic al acțiunii.
Nici acest motiv nu
este întemeiat.
Principiul rolului
activ al judecătorului prevăzut de dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc.
civ., nu poate fi extins dincolo de disponibilitatea acțiunii civile.
Judecătorii au
îndatorirea de a interveni în desfășurarea procesului civil dar numai pentru
aflarea adevărului și în toate cazurile ei hotărăsc numai asupra obiectului
cererii deduse judecății și nu se poate substitui în dreptul părții de a
formula cereri adresate instanței.
În speță, așa cum s-a
reținut de instanța de apel reclamanta și-a precizat cererea în sensul că nu
solicită nulitatea absolută a contractului de comodat nr. 75 încheiat între
părți la data de 24 mai 2005 pe o perioadă de 20 de ani.
De altfel, instanța
de fond a reținut în considerentele sentinței că reclamanta a fost legal
reprezentată la încheierea contractului de P.A. administratorul societății
potrivit actului constitutiv și care a aplicat ștampila societății.
A arătat reclamanta
că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile legale privind excepția
lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P.A. a pe care a respins-o, deși
deține spațiul potrivit contractului de comodat nu numai ca asociat ci și ca
persoană fizică, chiar aceasta a invocat un drept propriu asupra spațiului.
Instanța de apel deși
a respins sub acest aspect criticile invocate nu a sesizat faptul că în
motivarea sentinței instanței de fond s-a reținut că pârâta are calitate
procesuală pasivă.
Criticile nu sunt
întemeiate.
În mod corect ambele
instanțe au reținut că pârâta P.A. a nu are calitate procesuală pasivă în
acțiunea prin care reclamanta SC S.V. SRL a solicitat să se constate încetat
contractul de comodat nr. 75 din 24 mai 2005, deoarece aceasta nu este parte în
contract care a fost încheiat cu SC P.A.C.V. SRL.
Deci împrejurarea că P.A.
a era asociat la societatea pârâtă nu poate determina calitatea procesuală
pasivă a acesteia, cât timp nu a încheiat contractul de comodat în nume
propriu, ci ca reprezentant al SC P.A.C.V. SRL.
Critica recurentei că
instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 178 C. proc.
civ. și 1178 C. civ., pentru că nu a dispus „verificarea înscrisului”,
respectiv a contractului de comodat în ceea ce privește semnătura contestată de
reclamantă, nu poate fi reținută în raport de principiul disponibilității care
guvernează desfășurarea procesului civil și de faptul că partea a fost
reprezentată de avocat care nu a solicitat nici o probă în acest sens.
Criticile recurentei
din ultimul motiv de recurs privind aplicarea greșită de către instanța de apel
a dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 31/1990 nu pot fi reținute cât timp s-a
dovedit că intimata-pârâtă folosește spațiul în mod legal în baza contractului
de comodat nr. 75 din 24 mai 2005 valabil încheiat pe o durată de 20 de ani.
Pentru considerentele
reținute urmează ca potrivit art. 312 alin. (10) C. proc. civ., să se respingă,
ca nefundat, recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamanta SC S.V. SRL BUDEȘTI împotriva
deciziei nr. 75/ AC din 27 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială
și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 aprilie 2008.