ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4719/2012

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

1.

Cererea de chemare în judecată

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.E. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, anularea

dispoziției nr. 1432 din 22 martie 2011, emisă de acesta, prin care reclamantul

a fost sancționat disciplinar cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de

două luni.

În

motivarea cererii, reclamantul a arătat că s-a reținut în sarcina sa că

"nu a dispus supravegherea calificată prin deschiderea de acțiuni

informative a persoanelor cunoscute cu preocupări pe linia contrabandei cu

produse din tutun" și că "nu a realizat o analiză pertinentă privind

culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor primite și a calității

acestora, prin dispunerea de măsuri vizând deficiențele constatate",

considerând netemeinică această situație, având în vedere că a executat toate

dispozițiile transmise de I.P.J. Bacău și primite la nivelul subunității,

raportând zilnic activitățile desfășurate și rezultatele obținute, invocând

prevederile art. 77 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 01410/2006, dispoziții pe

care consideră că le-a respectat, planul de măsuri cu nr. 7665/2010 nefiind

primit la sediul subunității, această apărare fiind înlăturată nejustificat de

pârât.

Prin

întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată și menținerea

dispoziției de sancționare, arătând că deși din verificările efectuate la nivelul

structurilor componente ale Poliției municipiului Onești s-au obținut 84 de

informații cu referire la persoane a căror activitate ilicită o reprezenta

vânzarea țigărilor de contrabandă, totuși reclamantul nu a efectuat o analiză

pe această linie în vederea dispunerii unor măsuri, raportându-se la înaintarea

către U.T.A.I. a rapoartelor informative pentru a fi introduse în aplicația

C.A.M.A.S.

Totodată,

a susținut că documentul invocat în cadrul activităților de evaluare îl

reprezintă planul comun de acțiune pentru cunoașterea, prevenirea și combaterea

activităților ilegale cu produse de tutun, acesta reflectând sarcinile și

activitățile ce urmau a fi desfășurate de toate structurile angrenate, dar

polițistul sancționat nu a dispus măsurile ce se impuneau pentru punerea în

aplicare a Planului comun de acțiune cu nr. S/118.305 din 04 mai 2010,

apreciind că nu are relevanță susținerea privind faptul că structura cercetată

nu se află în directa subordonare față de reclamant, deficiențele reținute de

pârât fiind de natură managerială.

2.

Hotărârea primei instanțe

Prin

Sentința nr. 171 din 25 octombrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de

reclamantul M.E. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției

Române și intervenientul Corpul Național al Polițiștilor, anulând dispoziția

nr. 1432 din 22 martie 2011 emisă de pârât.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

În

ceea ce privește prima abatere reținută în sarcina reclamantului, prima

instanță a reținut, din cuprinsul înscrisului aflat la dosar, că informațiile

culese de subunitățile de poliție aflate în subordinea I.P.J. Bacău (ordinul

sau adresa fiind semnată de șeful I.P.J. Bacău) în legătură cu acțiunile pentru

combaterea activităților ilegale cu produse din tutun, vor fi comunicate

"pentru a putea fi procesate de către unitatea specializată de analiză a

informațiilor de la nivelul inspectoratului".

Nu

există așadar, o obligație de a dispune "supravegherea calificată prin

deschiderea de acțiuni informative persoanelor cunoscute cu preocupări pe linia

contrabandei cu produse din tutun", ci acesta era obligat numai să

înainteze informațiile obținute pentru ca, la nivelul I.P.J. Bacău, acestea

urmând a fi "centralizate, procesate și diseminate operativ, pe toată

perioada executării acțiunilor".

Aceste

dispoziții sunt date în vederea implementării adresei cu nr. 236.233/CO/GR din

05 mai 2010, fiind cunoscute deci de pârât.

Din

înscrisurile aflate la dosar, rezultă aceeași concluzie, anume că în sarcina

reclamantului nu fusese stabilită o asemenea analiză, iar din analiza efectuată

de I.P.J. Bacău pe această direcție rezultă că subunitatea condusă de reclamant

a avut rezultatele cele mai bune în strângerea, obținerea și transmiterea

informațiilor cerute de organele ierarhice superioare, ceea ce demonstrează că

reținerea acestei abateri este neîntemeiată.

Referitor

la cea de-a doua abatere reținută în sarcina reclamantului, prima instanță a

reținut că din moment ce din chiar textul de lege invocat de pârât prin

întâmpinare (art. 79 din Ordinul M.A.I. nr. 1410 din 17 august 2008) rezultă că

obligația de a analiza "activitatea de culegere și valorificare a

informațiilor, capacitatea informativă a surselor, precum și stadiul

activității de cunoaștere și supraveghere a persoanelor suspecte, dispunând

măsuri de remediere a deficiențelor constatate" revine nu șefilor de

subunități, ci direcțiilor centrale din I.G.P.R., șefilor de inspectorate

județene de poliție, directorului D.G.P.M.B. și adjuncților acestora.

Prin

urmare, nu au fost reținute legal niciuna dintre cele două abateri în sarcina

reclamantului.

3.

Cererea de recurs

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs, în termen motivat pârâtul Inspectoratul

General al Poliției Române pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele

de recurs invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a

legii de către prima instanță în ceea ce privește situația de fapt care a

determinat aplicarea sancțiunii disciplinare prin Dispoziția IGPR nr. 1432 din

22 martie 2011.

Recurentul

arată că s-a reținut în sarcina reclamantului-intimat că, în aplicarea Planului

de acțiune nr. S/118.305 din 4 mai 2010, înaintat către Poliția Municipiului

Onești prin adresa IPJ Bacău nr. 60.736 din 6 mai 2010, nu a dispus

supravegherea calificată prin deschiderea de acțiuni informative a persoanelor

cunoscute cu preocupări pe linia controlului cu produse din tutun.

Se

arată că din verificări a rezultat faptul că deși la nivelul structurilor

componente ale Poliței Municipiului Onești s-au obținut 84 de informații cu

privire la persoane a căror activități ilicite o reprezintă vânzarea țigărilor

de contrabandă reclamantul-intimat nu a efectuat o analiză pe această linie în

vederea dispunerii unor măsuri specifice.

Se

arată că reclamantul-intimat nu a respectat sarcinile individualizate la pct. 1

Cap. "Managementul datelor și informațiilor" din Planul Comun de

Acțiune nr. S/7665/2010 al IPJ Bacău.

Se

solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul

respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

La

dosar intimatul-reclamant a formulat note scrise în care solicită respingerea

recursului ca nefondat depunând la dosar adresele emise de IPJ Bacău la

solicitarea Curții de Apel Bacău.

Analizând

recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curea îl apreciază ca

nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9

C. proc. civ.

Sentința

atacată este legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii în

ceea ce privește analizarea legalității Dispoziției de sancționare a

reclamantului emisă de IGPR nr. 143 din 22 martie 2011, față de situația de

fapt.

În

mod corect, pe situația de fapt, prima instanță a apreciat că

reclamantul-intimat nu a săvârșit abaterea disciplinară care i s-a imputat

anume neexecutarea sarcinilor din Planul comun de acțiune nr. S/7655/2010 al

IPJ Bacău.

Acest

plan de acțiune comun emis pe linia cunoașterii, prevenirii și combaterii

activităților ilegale cu produse de tutun nu a fost comunicat Poliței

Municipiului Onești ca unitate teritorială și pe cale de consecință nu-i poate

fi imputat recurentului neexecutarea unor sarcini concrete dintr-un plan de

măsuri care nu-l vizează direct. Acest fapt rezultă din adresa nr. 62642 din 13

octombrie 2011, planul de măsuri fiind comunicat recurentului în faza

soluționării cauzei sale aflată pe rolul Curții de Apel Bacău. În acest sens

sunt adresele depuse la dosar recurs.

Pe

de altă parte, pe situația de fapt rezultă că Poliția Municipiului Onești a

desfășurat activitățile dispuse pe linia cunoașterii, prevenirii și combaterii

activităților ilegale cu produse din tutun și a raportat zilnic, săptămânal și

lunar activitățile și rezultatele obținute pe această linie la IPJ Bacău,,

neputându-se reține în sarcina reclamantului-intimat săvârșirea unei fapte de

natură a atrage răspunderea disciplinară.

Față

de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312(1) și (2) C. proc. civ. va

respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința

pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge

recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției Române împotriva

Sentinței nr. 171 din 25 octombrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2012.

Procesat

de GGC - GV