ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 881/2014

Asupra

recursului de față,

În baza

ludrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 603 din

data de 13 noiembrie 2013, Tribunalul Giurgiu, secția penală, în baza art. 174

alin. (1)-art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.M.A., la pedeapsa cea mai grea

de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (victimă S.P.).

În baza art.

35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpatul S.M.A. să execute pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei

principale.

În baza art.

71 C. pen., au fost interzise inculpatului S.M.A. drepturile prevăzute de art.

64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art.

88 alin. (1) C. pen., s-a dedus, din pedeapsa aplicată inculpatului S.M.A. în

speță, perioada reținerii și arestării preventive de la 15 iunie 2013 la zi.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului S.M.A.

În baza art. 346

C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 16

1

alin. (3)

C. proc. pen., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul

Clinic de Urgență „B.A.” București și a fost obligat inculpatul S.M.A. să plătească

părții civile Spitalul Clinic de Urgență „B.A.” București suma de 3.788,50 RON,

reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei V.C.

În baza art. 320

1

alin. (5) C. proc. pen., a fost disjunsă acțiunea civilă formulată de părțile civile

V.C. și Spitalul Universitar de Urgență E., în contradictoriu cu inculpatul S.M.A.

și s-a dispus formarea unui nou dosar, pentru care s-a fixat termen de judecată

la data de 18 decembrie 2013, cu citarea părților.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul S.M.A. la plata sumei de 2.500

RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și inculpatul

S.M.A., criticând-o pentru netemeinicie, sub un singur aspect, acela al greșitei

individualizări judiciare a pedepsei aplicate în cauză.

Prin decizia penală

nr. 23 din 30 ianuarie 2014, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul

art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și inculpatul S.M.A. împotriva

sentinței penale nr. 603 din 13 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Giurgiu,

în Dosarul nr. 2077/122/2013.

În temeiul

art. 300

2

C. proc. pen. raportat la art. 160

b

alin. (3) C.

proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului S.M.A. și s-a dedus

prevenția inculpatului S.M.A. de la 15 iunie 2013 la zi.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de apel a reținut că argumentele invocate de Parchet,

în susținerea tezei sale, dar și circumstanțele reale ale faptelor și personale

ale inculpatului, rezultate din mijloacele de probă administrate în cauză, au constatat

și reținut că pedeapsa de 12 ani închisoare a fost corect individualizată, este

o pedeapsă legală, temeinică și dreaptă, bine proporționată și de natură să realizeze,

atât scopul preventiv, cât și rezultatul reeducării inculpatului.

Împotriva acestei

decizii, inculpatul S.M.A. a declarat, în termen legal, recurs, inculpatul, prezent

în instanță, a făcut cunoscut că își retrage recursul declarat.

Potrivit art.

436 alin. (3) C. proc. pen., părțile pot renunța la recurs potrivit dispozițiilor

art. 414 și pot retrage recursul în condițiile art. 415 care se aplică în mod corespunzător.

În conformitate

cu prevederile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor

în instanța de apel, fiecare dintre părți își poate retrage apelul declarat.

Retragerea trebuie

să fie făcută personal de părți sau prin mandat special, iar dacă partea se află

în stare de deținere printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal

de către conducerea locului de deținere.

Având în vedere

că prevederile textului de lege citat, aplicabil în cazul recursului, sunt îndeplinite,

în sensul că, prezent în instanță, inculpatul și-a exprimat dorința de a retrage

recursul declarat, Înalta Curte urmează a lua act de această cerere și a dispune

în consecință.

Conform art. 275

alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul

avocatului din oficiu în cuantum 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

la act de retragerea

recursului declarat de inculpatul S.M.A. împotriva deciziei penale nr. 23 din 30

ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 15 iunie

2013 la 11 martie 2014.

Cheltuielile judiciare

ocazionate de soluționarea recursului rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se plătește din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi, 11 martie 2014.