Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.11.2012
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2012

HOTĂRÂRE
06.11.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Novaci și declinată, prin Sentința civilă nr. 1169 din 20 septembrie 2010 în favoarea Curții de Apel Craiova , secția contencios administrativ și fiscal, reclamantele Primăria și Consiliul Local Baia de Fier, jud. Gorj prin primar, în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Medului și Pădurilor și SC B.E. SRL a solicitat obligarea acestora din urmă la anularea documentației - Convenția de Custodie nr. 0058 din 24 februarie 2010 prin care s-a atribuit în custodie Situl de importanță comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum și ariile protejate care se suprapun cu Situl de mai sus.

În motivarea acțiunii reclamantele au susținut că în conformitate cu prevederile H.G. nr 973/2002 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum și al municipiilor, orașelor, comunelor din județul Gorj, anexa 13 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Baia de Fier, la nr. crt. 133, figurează, ca făcând parte din domeniul public al comunei Baia de Fier, Monumentul arheologic - Peștera Muierilor, cu o lungime de 980 ml (domeniu vizitabil) care în momentul de fată este administrat de Primăria Baia de Fier. Astfel că, prin adresa nr. 6373 din 19 august 2010, reclamanta a solicitat pârâtei SC B.E. SRL să-i comunice un exemplar din Convenția de Custodie nr. 0058/24,02.2010, de care face vorbire în proiectul de regulament postat pe internet.

Din analiza convenției de custodie, au constatat că le-a fost lezat un drept și anume acela de a administra partea, vizitabilă a Peșterii Muierilor în lungime de 980 mp, care, astfel cum s-a arătat este domeniul public al comunei Baia de Fier. În fine, au arătat că la întocmirea convenției de custodie nu au fost consultați în nici un fel și, mai mult, o consideră nulă de drept fiind încheiată între Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de autoritate responsabilă și este semnată de cu totul altă direcție și anume Direcția Generală Protecția Naturii și Managementului Ariilor Naturale Protejate prin directorul general S.M.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, a invocat excepția inadmisibilității cererii, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și excepția tardivității având în vedere că Primăria Baia de Fier ar fi putut participa în vederea atribuirii către aceasta a custodiei sitului conform Metodologiei din 27 noiembrie 2008 de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare aprobată prin Ordinul nr. 1533/2008. Așadar, Primăria și-a exercitat tardiv acest drept și a dat dovadă de rea credință câtă vreme cunoștea că există în desfășurare o procedură de atribuire a custodiei.

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 1169 din 20 septembrie 2010, a respins acțiunea formulată de reclamanții Primăria Baia de Fier și Consiliul Local Baia de Fier, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor - București, SC B.E. SRL și Direcția Biodiversității. Pentru a se pronunța astfel prima instanță, a reținut, în esență, următoarele: În ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a constatat că este întemeiată sens în care a admis-o ca atare, având în vedere că art. 7 din Legea nr. 554/2004, prevede ca o condiție obligatorie, anterior introducerii acțiunii la instanța de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile administrative.

În cauză, arată instanța, reclamanții au formulat cererea de anulare a convenției de custodie nr. 58 din 24 februarie 2010 la data de 24 august 2010, iar, în ce privește dovada parcurgerii procedurii prealabile, au depus la dosar o plângere prealabilă înregistrată la sediul Primăriei Baia de Fier sub nr. 278 din 13 ianuarie 2011, care este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor - Direcția Generală Protecția Naturii și Managementul Ariilor Naturale Protejate, dar nu poartă dovada înregistrării la această autoritate. Cu privire la excepția tardivității acțiunii, instanța a apreciat că și aceasta este întemeiata, susținând că reclamanții nu au parcurs procedura prevăzută de art. 8 alin. (2) și urm. din Metodologie.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele Primăria și Consiliul Local Baia de Fier, jud. Gorj și Comuna Baia de Fier.

În motivarea recursului formulat, recurenții-reclamanți au susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a admis excepțiile invocate de pârâte, respectiv excepția inadmisibilității cererii, întemeiate pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, privitoare la plângerea prealabilă, precum și cea a tardivității acțiunii, în raport de prevederile art. 8 din Metodologia din 27 noiembrie 2008 aprobată prin Ordinul nr. 1533 din 2008. Consideră recurenții-reclamanți că instanța a admis în mod nelegal această excepție, fără a avea în vedere faptul că notificarea din 13 ianuarie 2011, înregistrată la Primăria Baia de Fier sub nr. 278, s-a făcut înainte de introducerea cererii de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 379 înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 16 februarie 2011. Totodată, susțin recurenții că instanța putea asimila procedurii prealabile corespondența purtată de părți.

În ceea ce privește excepția tardivității, recurenții au criticat sentința instanței de fond, susținând în mod greșit că procedura de afișare pe site-ul ministerului a situației finale s-a realizat la 26 februarie 2010 fără a exista o astfel de dovadă. Pe de altă parte, recurenții au susținut că tardivitatea acțiunii nu poate fi raportată la termenul prevăzut prin Ordinul nr. 1533/2003, întrucât termenul prevăzut pentru contestație vizează participanții la licitație, și nu la o acțiune în sensul Legii nr. 554/2004. În drept au fost invocate dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportate la prevederile art. 304 1 C. proc. civ. Intimatul Ministerul Mediului și Pădurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamanți și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.

Examinând sentința atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză, cât și în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat. În fapt, reclamantele Primăria Baia de Fier și Consiliul Local Baia de Fier s-au adresat instanței la data de 24 august 2010 solicitând anularea documentației - Convenția de Custodie nr. 0058 din 24 februarie 2010 prin care s-a atribuit în custodie Situl de importanță comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum și ariile protejate care se suprapun cu situl de mai sus. Criticile recurenților reclamanți vizează modul de soluționare al excepțiilor invocate de intimatul-pârât Ministerul Mediului și Pădurilor, respectiv excepția lipsei plângerii prealabile cât și excepția tardivității formulării în raport de Metodologie.

Potrivit art. 7 intitulat "Procedura prealabilă" alin. (1) "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia". Din perspectiva acestor dispoziții legale rezultă că una din condițiile de admisibilitate ale promovării unei acțiuni în contencios administrativ este aceea a îndeplinirii procedurii prealabile, în condițiile și în termenul stabilite de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Examinând soluția instanței de fond, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut în raport de probatoriul administrat în cauză, faptul că recurenții-reclamanți au formulat cererea de anulare a convenției de custodie nr. 58 din 24 februarie 2010 la data de 24 august 2010 fără a face dovada îndeplinirii procedurii prealabile. Susținerile recurenților potrivit cărora îndeplinirea acestei proceduri s-a efectuat prin notificarea din 13 ianuarie 2011 sub nr. 278 sunt nefondate, întrucât pe de o parte, aceasta este ulterioară promovării acțiunii, iar pe de altă parte, în cauză, nu s-a făcut dovada înregistrării acestei adrese la Ministerul Mediului și Pădurilor - Direcția Generală Protecția Mediului și Managementul Ariilor Naturale Protejate, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

În ceea ce privește criticile formulate de recurenți cu privire la tardivitate, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, instanța de fond pronunțându-se cu privire la acest aspect, în raport de prevederile art. 8 din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 1533/2008 cât și a datei la care a fost publicată situația finală respectiv 26 februarie 2010 în cadrul procedurii de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri administrative, din care face parte și situl de importanță comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est. De altfel, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 invocat de recurenți curge în cazul contractelor administrative, de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, conform art. 11 alin. (1) lit. c) din lege și nu de la data încheierii contractului cum în mod greșit se susține prin recursul formulat.

Pe de altă parte, instanța de control judiciar constată că întrucât recurenții-reclamanți nu au făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, această procedură reprezentând o condiție de exercițiu a acțiunii în contencios administrativ, în mod corect s-a reținut prin sentința atacată, faptul că acțiunea este inadmisibilă și în consecință considerațiile cu privire la tardivitate sunt irelevante. Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte reținând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantele Primăria Baia de Fier, Consiliul Local Baia de Fier și Comuna Baia de Fier împotriva Sentinței civile nr. 373 din 4 iulie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2012. Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-02-01
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 313/2018
adresa nr. x/8.08.2014 prin care O.C.P.I. înștiințează Instituția Prefectului asupra faptului că limitele administrativ-teritoriale dintre Baia de Fier și Novaci au fost deja înregistrate în sistemul RELUAT; - adresa nr. x/13.08.2014 prin c
ÎCCJ 1999-08-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4219/2011
dedusă judecății se invocă un fals cu privire la inventarul efectuat pentru bunurile ce aparțin domeniului public al comunei B.P., județul Gorj, inventar ce s-a supus spre aprobarea Consiliului Local B.P. în ședința publică de la 27 august
ÎCCJ 2012-01-24
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 336/2012
. În vederea identificării imobilului în litigiu, s-au efectuat două expertize. Din schița întocmită de expert, care a identificat suprafața de teren în litigiu, rezultă că între terenul în litigiu și cel deținut de pârâta SC M.T. SRL exist
ÎCCJ 2011-10-19
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7263/2011
, reclamanta a acționat-o în judecată, iar pe parcursul judecății Dosarului nr. 789/110/2006, Primăria Bacău a făcut dovada că a înaintat notificarea reclamantei mai multor entități deținătoare, printre care și instituția pârâtă. A mai arăt
ÎCCJ 2012-05-04
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3048/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 23 noiembrie 2005, reclamantul D.G. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 1850 din 21 octombrie 2005 emisă de intimata SC C.E.T. SA prin care i s-a respins Notificarea nr. 139/
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă