ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.11.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2012

HOTĂRÂRE
06.11.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Novaci și declinată, prin

Sentința civilă nr. 1169 din 20 septembrie 2010 în favoarea Curții de Apel

Craiova , secția contencios administrativ și fiscal, reclamantele Primăria și

Consiliul Local Baia de Fier, jud. Gorj prin primar, în contradictoriu cu

pârâtele Ministerul Medului și Pădurilor și SC B.E. SRL a solicitat obligarea

acestora din urmă la anularea documentației - Convenția de Custodie nr. 0058

din 24 februarie 2010 prin care s-a atribuit în custodie Situl de importanță

comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum și ariile protejate care se

suprapun cu Situl de mai sus.

În

motivarea acțiunii reclamantele au susținut că în conformitate cu prevederile

H.G. nr 973/2002 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum

și al municipiilor, orașelor, comunelor din județul Gorj, anexa 13 - Inventarul

bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Baia de Fier, la nr. crt.

133, figurează, ca făcând parte din domeniul public al comunei Baia de Fier,

Monumentul arheologic - Peștera Muierilor, cu o lungime de 980 ml (domeniu

vizitabil) care în momentul de fată este administrat de Primăria Baia de Fier.

Astfel

că, prin adresa nr. 6373 din 19 august 2010, reclamanta a solicitat pârâtei SC

B.E. SRL să-i comunice un exemplar din Convenția de Custodie nr.

0058/24,02.2010, de care face vorbire în proiectul de regulament postat pe

internet.

Din

analiza convenției de custodie, au constatat că le-a fost lezat un drept și anume

acela de a administra partea, vizitabilă a Peșterii Muierilor în lungime de 980

mp, care, astfel cum s-a arătat este domeniul public al comunei Baia de Fier.

În

fine, au arătat că la întocmirea convenției de custodie nu au fost consultați

în nici un fel și, mai mult, o consideră nulă de drept fiind încheiată între

Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de autoritate responsabilă și

este semnată de cu totul altă direcție și anume Direcția Generală Protecția

Naturii și Managementului Ariilor Naturale Protejate prin directorul general

S.M.

Prin

întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, a invocat

excepția inadmisibilității cererii, întrucât nu au fost respectate dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și excepția

tardivității având în vedere că Primăria Baia de Fier ar fi putut participa în

vederea atribuirii către aceasta a custodiei sitului conform Metodologiei din

27 noiembrie 2008 de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită

constituirea de structuri de administrare aprobată prin Ordinul nr. 1533/2008.

Așadar, Primăria și-a exercitat tardiv acest drept și a dat dovadă de rea

credință câtă vreme cunoștea că există în desfășurare o procedură de atribuire

a custodiei.

Curtea

de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr.

1169 din 20 septembrie 2010, a respins acțiunea formulată de reclamanții

Primăria Baia de Fier și Consiliul Local Baia de Fier, în contradictoriu cu

pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor - București, SC B.E. SRL și Direcția

Biodiversității.

Pentru

a se pronunța astfel prima instanță, a reținut, în esență, următoarele:

În

ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a constatat că este

întemeiată sens în care a admis-o ca atare, având în vedere că art. 7 din Legea

nr. 554/2004, prevede ca o condiție obligatorie, anterior introducerii acțiunii

la instanța de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile

administrative.

În

cauză, arată instanța, reclamanții au formulat cererea de anulare a convenției

de custodie nr. 58 din 24 februarie 2010 la data de 24 august 2010, iar, în ce

privește dovada parcurgerii procedurii prealabile, au depus la dosar o plângere

prealabilă înregistrată la sediul Primăriei Baia de Fier sub nr. 278 din 13

ianuarie 2011, care este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor - Direcția

Generală Protecția Naturii și Managementul Ariilor Naturale Protejate, dar nu

poartă dovada înregistrării la această autoritate.

Cu

privire la excepția tardivității acțiunii, instanța a apreciat că și aceasta

este întemeiata, susținând că reclamanții nu au parcurs procedura prevăzută de

art. 8 alin. (2) și urm. din Metodologie.

Împotriva

acestei sentințe au declarat recurs reclamantele Primăria și Consiliul Local

Baia de Fier, jud. Gorj și Comuna Baia de Fier.

În

motivarea recursului formulat, recurenții-reclamanți au susținut în esență că,

în mod greșit instanța de fond a admis excepțiile invocate de pârâte, respectiv

excepția inadmisibilității cererii, întemeiate pe dispozițiile art. 7 din Legea

nr. 554/2004, privitoare la plângerea prealabilă, precum și cea a tardivității

acțiunii, în raport de prevederile art. 8 din Metodologia din 27 noiembrie 2008

aprobată prin Ordinul nr. 1533 din 2008.

Consideră

recurenții-reclamanți că instanța a admis în mod nelegal această excepție, fără

a avea în vedere faptul că notificarea din 13 ianuarie 2011, înregistrată la

Primăria Baia de Fier sub nr. 278, s-a făcut înainte de introducerea cererii de

chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 379 înregistrat pe rolul

Curții de Apel Craiova la data de 16 februarie 2011.

Totodată,

susțin recurenții că instanța putea asimila procedurii prealabile corespondența

purtată de părți.

În

ceea ce privește excepția tardivității, recurenții au criticat sentința

instanței de fond, susținând în mod greșit că procedura de afișare pe site-ul

ministerului a situației finale s-a realizat la 26 februarie 2010 fără a exista

o astfel de dovadă.

Pe

de altă parte, recurenții au susținut că tardivitatea acțiunii nu poate fi

raportată la termenul prevăzut prin Ordinul nr. 1533/2003, întrucât termenul

prevăzut pentru contestație vizează participanții la licitație, și nu la o

acțiune în sensul Legii nr. 554/2004.

În

drept au fost invocate dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportate

la prevederile art. 304

1

Intimatul

Ministerul Mediului și Pădurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat

respingerea recursului formulat de reclamanți și menținerea ca legală și

temeinică a hotărârii instanței de fond.

Examinând

sentința atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale

incidente în cauză, cât și în temeiul art. 304

1

Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat.

În

fapt, reclamantele Primăria Baia de Fier și Consiliul Local Baia de Fier s-au

adresat instanței la data de 24 august 2010 solicitând anularea documentației -

Convenția de Custodie nr. 0058 din 24 februarie 2010 prin care s-a atribuit în

custodie Situl de importanță comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est,

precum și ariile protejate care se suprapun cu situl de mai sus.

Criticile

recurenților reclamanți vizează modul de soluționare al excepțiilor invocate de

intimatul-pârât Ministerul Mediului și Pădurilor, respectiv excepția lipsei

plângerii prealabile cât și excepția tardivității formulării în raport de

Metodologie.

Potrivit

art. 7 intitulat "Procedura prealabilă" alin. (1) "Înainte de a

se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un

act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente

sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia".

Din

perspectiva acestor dispoziții legale rezultă că una din condițiile de

admisibilitate ale promovării unei acțiuni în contencios administrativ este

aceea a îndeplinirii procedurii prealabile, în condițiile și în termenul

stabilite de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Examinând

soluția instanței de fond, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut

în raport de probatoriul administrat în cauză, faptul că recurenții-reclamanți

au formulat cererea de anulare a convenției de custodie nr. 58 din 24 februarie

2010 la data de 24 august 2010 fără a face dovada îndeplinirii procedurii

prealabile.

Susținerile

recurenților potrivit cărora îndeplinirea acestei proceduri s-a efectuat prin

notificarea din 13 ianuarie 2011 sub nr. 278 sunt nefondate, întrucât pe de o

parte, aceasta este ulterioară promovării acțiunii, iar pe de altă parte, în

cauză, nu s-a făcut dovada înregistrării acestei adrese la Ministerul Mediului

și Pădurilor - Direcția Generală Protecția Mediului și Managementul Ariilor

Naturale Protejate, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

În

ceea ce privește criticile formulate de recurenți cu privire la tardivitate,

Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, instanța de fond pronunțându-se

cu privire la acest aspect, în raport de prevederile art. 8 din Metodologia

aprobată prin Ordinul nr. 1533/2008 cât și a datei la care a fost publicată

situația finală respectiv 26 februarie 2010 în cadrul procedurii de atribuire

în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de

structuri administrative, din care face parte și situl de importanță comunitară

ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est.

De

altfel, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 invocat

de recurenți curge în cazul contractelor administrative, de la data încheierii

procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, conform art. 11 alin.

(1) lit. c) din lege și nu de la data încheierii contractului cum în mod greșit

se susține prin recursul formulat.

Pe

de altă parte, instanța de control judiciar constată că întrucât

recurenții-reclamanți nu au făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile

prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, această procedură

reprezentând o condiție de exercițiu a acțiunii în contencios administrativ, în

mod corect s-a reținut prin sentința atacată, faptul că acțiunea este

inadmisibilă și în consecință considerațiile cu privire la tardivitate sunt

irelevante.

Având

în vedere aceste considerente, Înalta Curte reținând că sentința pronunțată de

instanța de fond este legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

Respinge

recursul declarat de reclamantele Primăria Baia de Fier, Consiliul Local Baia

de Fier și Comuna Baia de Fier împotriva Sentinței civile nr. 373 din 4 iulie

2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2012.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-02-01
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 313/2018
la soluționarea acțiunii în anulare; - obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. La data de 24.02.2015 reclamanta și-a precizat cererea introductivă, înțelegând să învestească instanța cu următoarele capete de cerere: - obliga
ÎCCJ 1999-08-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4219/2011
dedusă judecății se invocă un fals cu privire la inventarul efectuat pentru bunurile ce aparțin domeniului public al comunei B.P., județul Gorj, inventar ce s-a supus spre aprobarea Consiliului Local B.P. în ședința publică de la 27 august
ÎCCJ 2012-05-04
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3048/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 23 noiembrie 2005, reclamantul D.G. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 1850 din 21 octombrie 2005 emisă de intimata SC C.E.T. SA prin care i s-a respins Notificarea nr. 139/
ÎCCJ 2013-09-26
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6388/2013
anularea în parte a H.G. nr. 973/2002 privind atestarea domeniul public al județului Gorj, precum și a municipiilor, orașelor și comunelor din județul Gorj, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 1268/2005, respectiv cu privire la supra
ÎCCJ 2005-02-22
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1109/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 10 octombrie 2003, reclamantele Ț.A. și B.M. au chemat în judecată Primăria municipiului Piatra Neamț, SC P. SA Piatra Neamț și
Sursă