ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Novaci și declinată, prin
Sentința civilă nr. 1169 din 20 septembrie 2010 în favoarea Curții de Apel
Craiova , secția contencios administrativ și fiscal, reclamantele Primăria și
Consiliul Local Baia de Fier, jud. Gorj prin primar, în contradictoriu cu
pârâtele Ministerul Medului și Pădurilor și SC B.E. SRL a solicitat obligarea
acestora din urmă la anularea documentației - Convenția de Custodie nr. 0058
din 24 februarie 2010 prin care s-a atribuit în custodie Situl de importanță
comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum și ariile protejate care se
suprapun cu Situl de mai sus.
În
motivarea acțiunii reclamantele au susținut că în conformitate cu prevederile
H.G. nr 973/2002 privind atestarea domeniului public al județului Gorj, precum
și al municipiilor, orașelor, comunelor din județul Gorj, anexa 13 - Inventarul
bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Baia de Fier, la nr. crt.
133, figurează, ca făcând parte din domeniul public al comunei Baia de Fier,
Monumentul arheologic - Peștera Muierilor, cu o lungime de 980 ml (domeniu
vizitabil) care în momentul de fată este administrat de Primăria Baia de Fier.
Astfel
că, prin adresa nr. 6373 din 19 august 2010, reclamanta a solicitat pârâtei SC
B.E. SRL să-i comunice un exemplar din Convenția de Custodie nr.
0058/24,02.2010, de care face vorbire în proiectul de regulament postat pe
internet.
Din
analiza convenției de custodie, au constatat că le-a fost lezat un drept și anume
acela de a administra partea, vizitabilă a Peșterii Muierilor în lungime de 980
mp, care, astfel cum s-a arătat este domeniul public al comunei Baia de Fier.
În
fine, au arătat că la întocmirea convenției de custodie nu au fost consultați
în nici un fel și, mai mult, o consideră nulă de drept fiind încheiată între
Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de autoritate responsabilă și
este semnată de cu totul altă direcție și anume Direcția Generală Protecția
Naturii și Managementului Ariilor Naturale Protejate prin directorul general
S.M.
Prin
întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, a invocat
excepția inadmisibilității cererii, întrucât nu au fost respectate dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și excepția
tardivității având în vedere că Primăria Baia de Fier ar fi putut participa în
vederea atribuirii către aceasta a custodiei sitului conform Metodologiei din
27 noiembrie 2008 de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită
constituirea de structuri de administrare aprobată prin Ordinul nr. 1533/2008.
Așadar, Primăria și-a exercitat tardiv acest drept și a dat dovadă de rea
credință câtă vreme cunoștea că există în desfășurare o procedură de atribuire
a custodiei.
Curtea
de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr.
1169 din 20 septembrie 2010, a respins acțiunea formulată de reclamanții
Primăria Baia de Fier și Consiliul Local Baia de Fier, în contradictoriu cu
pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor - București, SC B.E. SRL și Direcția
Biodiversității.
Pentru
a se pronunța astfel prima instanță, a reținut, în esență, următoarele:
În
ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a constatat că este
întemeiată sens în care a admis-o ca atare, având în vedere că art. 7 din Legea
nr. 554/2004, prevede ca o condiție obligatorie, anterior introducerii acțiunii
la instanța de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile
administrative.
În
cauză, arată instanța, reclamanții au formulat cererea de anulare a convenției
de custodie nr. 58 din 24 februarie 2010 la data de 24 august 2010, iar, în ce
privește dovada parcurgerii procedurii prealabile, au depus la dosar o plângere
prealabilă înregistrată la sediul Primăriei Baia de Fier sub nr. 278 din 13
ianuarie 2011, care este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor - Direcția
Generală Protecția Naturii și Managementul Ariilor Naturale Protejate, dar nu
poartă dovada înregistrării la această autoritate.
Cu
privire la excepția tardivității acțiunii, instanța a apreciat că și aceasta
este întemeiata, susținând că reclamanții nu au parcurs procedura prevăzută de
art. 8 alin. (2) și urm. din Metodologie.
Împotriva
acestei sentințe au declarat recurs reclamantele Primăria și Consiliul Local
Baia de Fier, jud. Gorj și Comuna Baia de Fier.
În
motivarea recursului formulat, recurenții-reclamanți au susținut în esență că,
în mod greșit instanța de fond a admis excepțiile invocate de pârâte, respectiv
excepția inadmisibilității cererii, întemeiate pe dispozițiile art. 7 din Legea
nr. 554/2004, privitoare la plângerea prealabilă, precum și cea a tardivității
acțiunii, în raport de prevederile art. 8 din Metodologia din 27 noiembrie 2008
aprobată prin Ordinul nr. 1533 din 2008.
Consideră
recurenții-reclamanți că instanța a admis în mod nelegal această excepție, fără
a avea în vedere faptul că notificarea din 13 ianuarie 2011, înregistrată la
Primăria Baia de Fier sub nr. 278, s-a făcut înainte de introducerea cererii de
chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 379 înregistrat pe rolul
Curții de Apel Craiova la data de 16 februarie 2011.
Totodată,
susțin recurenții că instanța putea asimila procedurii prealabile corespondența
purtată de părți.
În
ceea ce privește excepția tardivității, recurenții au criticat sentința
instanței de fond, susținând în mod greșit că procedura de afișare pe site-ul
ministerului a situației finale s-a realizat la 26 februarie 2010 fără a exista
o astfel de dovadă.
Pe
de altă parte, recurenții au susținut că tardivitatea acțiunii nu poate fi
raportată la termenul prevăzut prin Ordinul nr. 1533/2003, întrucât termenul
prevăzut pentru contestație vizează participanții la licitație, și nu la o
acțiune în sensul Legii nr. 554/2004.
În
drept au fost invocate dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportate
la prevederile art. 304
1
C. proc. civ.
Intimatul
Ministerul Mediului și Pădurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat
respingerea recursului formulat de reclamanți și menținerea ca legală și
temeinică a hotărârii instanței de fond.
Examinând
sentința atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale
incidente în cauză, cât și în temeiul art. 304
1
C. proc. civ.,
Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat.
În
fapt, reclamantele Primăria Baia de Fier și Consiliul Local Baia de Fier s-au
adresat instanței la data de 24 august 2010 solicitând anularea documentației -
Convenția de Custodie nr. 0058 din 24 februarie 2010 prin care s-a atribuit în
custodie Situl de importanță comunitară ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est,
precum și ariile protejate care se suprapun cu situl de mai sus.
Criticile
recurenților reclamanți vizează modul de soluționare al excepțiilor invocate de
intimatul-pârât Ministerul Mediului și Pădurilor, respectiv excepția lipsei
plângerii prealabile cât și excepția tardivității formulării în raport de
Metodologie.
Potrivit
art. 7 intitulat "Procedura prealabilă" alin. (1) "Înainte de a
se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un
act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente
sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de
zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia".
Din
perspectiva acestor dispoziții legale rezultă că una din condițiile de
admisibilitate ale promovării unei acțiuni în contencios administrativ este
aceea a îndeplinirii procedurii prealabile, în condițiile și în termenul
stabilite de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Examinând
soluția instanței de fond, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut
în raport de probatoriul administrat în cauză, faptul că recurenții-reclamanți
au formulat cererea de anulare a convenției de custodie nr. 58 din 24 februarie
2010 la data de 24 august 2010 fără a face dovada îndeplinirii procedurii
prealabile.
Susținerile
recurenților potrivit cărora îndeplinirea acestei proceduri s-a efectuat prin
notificarea din 13 ianuarie 2011 sub nr. 278 sunt nefondate, întrucât pe de o
parte, aceasta este ulterioară promovării acțiunii, iar pe de altă parte, în
cauză, nu s-a făcut dovada înregistrării acestei adrese la Ministerul Mediului
și Pădurilor - Direcția Generală Protecția Mediului și Managementul Ariilor
Naturale Protejate, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
În
ceea ce privește criticile formulate de recurenți cu privire la tardivitate,
Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, instanța de fond pronunțându-se
cu privire la acest aspect, în raport de prevederile art. 8 din Metodologia
aprobată prin Ordinul nr. 1533/2008 cât și a datei la care a fost publicată
situația finală respectiv 26 februarie 2010 în cadrul procedurii de atribuire
în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de
structuri administrative, din care face parte și situl de importanță comunitară
ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est.
De
altfel, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 invocat
de recurenți curge în cazul contractelor administrative, de la data încheierii
procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, conform art. 11 alin.
(1) lit. c) din lege și nu de la data încheierii contractului cum în mod greșit
se susține prin recursul formulat.
Pe
de altă parte, instanța de control judiciar constată că întrucât
recurenții-reclamanți nu au făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile
prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, această procedură
reprezentând o condiție de exercițiu a acțiunii în contencios administrativ, în
mod corect s-a reținut prin sentința atacată, faptul că acțiunea este
inadmisibilă și în consecință considerațiile cu privire la tardivitate sunt
irelevante.
Având
în vedere aceste considerente, Înalta Curte reținând că sentința pronunțată de
instanța de fond este legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) C.
proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de reclamantele Primăria Baia de Fier, Consiliul Local Baia
de Fier și Comuna Baia de Fier împotriva Sentinței civile nr. 373 din 4 iulie
2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2012.
Procesat
de GGC - GV