ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1574/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1574/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului negativ
de competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei
Târgoviște la data de 11 februarie 2012 reclamanta Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorilor Dâmbovița a solicitat, în contradictoriu cu SC „O.R.” SA,
în temeiul dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 193/2000 să se dispună sancțiunea
contravențională și măsura contravențională către pârâtă, în temeiul prevederilor
art. 13 din aceeași lege și conform procesului verbal de contravenție din 18
octombrie 2010.
Prin sentința civilă
nr. 5031 din 5 noiembrie 2012, Judecătoria Târgoviște a admis excepția necompetenței
materiale invocată de pârâta SC O.R. SA și a declinat cauza spre soluționare către
Tribunalul București.
A reținut Judecătoria
Târgoviște că la data sesizării instanței erau în vigoare dispozițiile art. 12 din
Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 76/2012 publicată
în M.Of. al României la data de 30 mai 2012, potrivit cărora organele de control
vor sesiza tribunalul.
Cauza fost înregistrată
la Tribunalul București, secția IX-a contencios administrativ și fiscal, sub același
număr de dosar.
Prin sentința civilă
nr. 188 din 14 ianuarie 2014, Tribunalul București a admis excepția necompetenței
materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Târgoviște.
A constatat ivit conflictul
negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.
A reținut Tribunalul București
că dispozițiile de modificare a art. 12 din Legea nr. 193/2000 referitoare la instanța
competentă să soluționeze sesizarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului
au intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2013, după introducerea cererii de chemare
în judecată, astfel încât competența materială de soluționare a cauzei în primă
instanță revine Judecătoriei Târgoviște.
Înalta Curte de Casație
și Justiție, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de
art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să stabilească
instanța competentă a soluționa pricina în raport cu obiectul acesteia și cu dispozițiile
legale incidente ei.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte constată că temeiul de drept al acțiunii introductive de
instanță îl reprezintă dispozițiile art. 12-13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele
abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.
Potrivit dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 193/2000, republicată în 2008, astfel cum acestea erau în
vigoare la data sesizării Judecătoriei Târgoviște – 11 februarie 2012, “Procesul-verbal
se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit
fapta sau în a cărei rază teritorială contravenientul își are domiciliul sau, după
caz, sediul”.
Având în vedere că atât
reclamanta cât și contravenienta su sediul în Municipiul Târgoviște, rezultă că
judecătoria Târgoviște este competentă material să soluționeze cauza în primă instanță.
În ceea ce privește incidența
dispozițiilor Legii nr. 76/2012, prin care s-a modificat art. 12 din Legea nr. 193/2000,
sub aspectul instanței competente să soluționeze sesizarea autorității constatatoare
a clauzelor abuzive din contractele de adeziune, acestea au intrat în vigoare, potrivit
dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 76/2012, la data de 1 octombrie 2013, mult după
introducerea acțiunii pe rolul Judecătoriei Târgoviște și chiar și după pronunțarea
primei hotărâri de declinare a competenței, astfel îcât nu au aplicabilitate în
cauză.
În consecință, având în
vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3)
și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei,
în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Târgoviște.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorilor Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtele SC O.R. SA și SC O.R. SA
– sucursala Târgoviște, în favoarea Judecătoriei Târgoviște.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 26 martie 2014.