ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2441/2008

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

la Tribunalul Brăila, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr.

1103/113/2007,

reclamanții

C.C. și C.E.M. au

chemat în judecată pe pârâta SC G.I. SRL Brăila, solicitând instanței ca, prin

hotărârea ce va pronunța, să constate încetarea contractului de închiriere și

să dispună evacuarea pârâtei - societate comercială din spațiul proprietatea

lor, din orașul Brăila.

Prin sentința nr. 252/F

com din 23 mai 2007, Tribunalul Brăila, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea formulată de C.C. și C.E.M. împotriva pârâtei

S.C. Grividor Impex S.R.L.; a constatat încetarea contractului de închiriere și

a dispus evacuarea pârâtei din spațiul proprietatea reclamanților.

În motivarea

hotărârii, s-a reținut, în esență, că perioada pentru care a fost încheiat

contractul de locațiune a expirat, acesta fiind încheiat pe o durată

determinată, cuprinsă între 12 aprilie 2006 - 15 martie 2007; ori, conform

dispozițiilor art. 1450 - 1451 C. civ., dacă termenul locațiunii a fost

determinat prin convenția părților, locațiunea încetează de drept prin simpla

trecere a timpului, fără să mai fie nevoie de o înștiințare prealabilă.

Împotriva sentinței nr.

252/F com din 23 mai 2007 a declarat apel pârâta SC G.I. SRL Brăila, criticând

hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând, în esență, că hotărârea

a fost dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2),

în referire la art. 92 C. proc. civ., respectiv procedura a fost realizată prin

afișare, nu a avut cunoștință de proces și, în această situație, nu și-a putut

formula apărări.

Prin nerealizarea

unei corecte citări, a fost pusă în imposibilitate de a solicita instituirea

unui drept de retenție asupra imobilului, până la momentul la care ar fi fost despăgubită

cu contravaloarea investițiilor efectuate la imobilul respectiv, sau, mai

exact, cu contravaloarea lucrărilor de modificare a fațadei și consolidare a

acesteia, pe care le-ar fi solicitat pe calea unei cereri reconvenționale.

Prin Decizia comercială

nr. 92 din 19 octombrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă

și fluvială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta SC G.I. SRL Galați

și a obligat apelanta SC G.I. SRL Galați către intimații C.C. și C.E.M. la

plata sumei de 840 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei

decizii, instanța de control judiciar a constatat că, potrivit procesului -

verbal aflat la fila 12 dosar fond, pârâta SC G.I. SRL a fost citată la adresa

sediului social, actul de procedură fiind afișat pe ușa principală a clădirii,

deoarece nici o persoană nu a fost găsită și nu s-a putut afla când persoana

citată (reprezentantul legal, persoana însărcinată cu primirea corespondenței)

poate fi găsită.

A mai reținut instanța

de apel că, cum procesul - verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu

privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat, conform art. 100

alin. (4) C. proc. civ., în cauză procedura de citare a pârâtei pentru termenul

din 23 mai 2007, când s-a judecat cauza, a fost legal îndeplinită, prin

afișare.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs în termen pârâta SC G.I. SRL Brăila, solicitând

admiterea recursului și casarea hotărârii, cu trimitere spre rejudecare la

Tribunalul Brăila.

În recursul său, întemeiat

în drept pe prevederile pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., pârâta a invocat, în

esență, următorul motiv: în cauză, hotărârea a fost dată (hotărârea instanței

de fond) cu încălcarea regulilor de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2) C.

proc. civ., raportat la art. 92 C. proc. civ., respectiv procedura a fost

realizată prin afișare și, ca atare, recurenta nu a avut cunoștință de proces

și nu a putut să-și formuleze apărări.

A mai susținut

recurenta că nu se poate aprecia că nu a fost vătămată prin îndeplinirea

procedurii prin afișare, deoarece în acest mod a fost pusă în imposibilitatea

de a formula cereri și apărări; este, așadar, o nulitate relativă, pe care

înțelege să o invoce.

Examinând recursul

pârâtei, prin prisma motivului invocat, Înalta Curte constată că acesta este

nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Motivul de recurs

invocat de pârâta SC G.I. SRL Brăila nu este fondat, prin hotărârea dată

nefiind încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.

105 alin. (2) C. proc. civ.

În condițiile art. 105

alin. (2) C. proc. civ., „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale

sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta

s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea

lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până

la dovada contrarie”.

Din acest text de

lege, rezultă că nu orice act de procedură făcut cu neobservarea formelor

legale este nul, ci, pentru anularea unui act de procedură, se cer a fi

îndeplinite cumulativ trei condiții: actul de procedură să fi fost întocmit cu

neobservarea formelor legale sau de către un funcționar necompetent; actul de

procedură să fi produs părții o vătămare; vătămarea să nu poată fi înlăturată

decât prin anularea actului.

În speță, prima

condiție nu este îndeplinită, actul de procedură - citația - fiind îndeplinit

cu respectarea cerințelor art. 92 C. proc. civ., căci, așa cum rezultă din

dovada de citare de la fila 12 dosar fond, procedura de citare s-a îndeplinit

prin afișare, în condițiile art. 92 alin. (4) C. proc. civ.

Ori, în atare

situație, împrejurarea că procedura de citare a pârâtei a fost îndeplinită prin

afișare, nu atrage nulitatea actului de procedură, în condițiile art. 105 alin.

(2) C. proc. civ., deoarece, atât timp cât partea a luat cunoștință de termen,

nu se poate considera că i s-ar fi pricinuit o vătămare, cum greșit susține

recurenta.

Vătămarea constă în

însăși imposibilitatea în care s-a găsit partea, care nu a fost încunoștiințată

despre proces, de a-și face apărarea; ori, în cauza de față, de vreme ce citarea

recurentei - pârâte s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie,

nu poate fi primită susținerea acesteia în sensul că nu a avut cunoștință de

proces, și, ca atare, a suferit o vătămare, urmând a fi înlăturată și această

critică.

Față de cele de mai

sus, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă

recursul pârâtei, ca nefondat.

În temeiul art. 274 alin.

(1) C. proc. civ., va obliga recurenta - pârâtă să plătească intimaților -

reclamanți C.C. și C.E.M. suma de 2.400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de

pârâta SC G.I. SRL Brăila

împotriva Deciziei comerciale nr. 92 din 19 octombrie 2007, pronunțată de

Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat.

Obligă recurenta - pârâtă

să plătească intimaților - reclamanți C.C. și C.E.M. suma de 2.400 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi

17

septembrie

2008.