ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 938/2015

Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 13 august 2013 pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, reclamanta B. E., în contradictoriu cu pârâta A.J.O.F.M. Hunedoara, a solicitat instanței să dispună anularea deciziei de imputare nr. 3866 din 20 iulie 2013, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 2.695 lei, reprezentând indemnizație de șomaj încasată necuvenit pentru perioada 11 august 2012 din 12 februarie 2013. Prin sentința civilă nr. 103/ LM din 15 ianuarie 2014 a Tribunalului Hunedoara, secția litigii de munca și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. 6421/97/2013, acțiunea reclamantei a fost respinsă. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta B.E., ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin decizia civilă nr. 418/ A din 11 septembrie 2014 a Curții de Apel Alba lulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. 6421/97/2013, a fost admis apelul reclamantei B.E. declarat împotriva sentinței civile nr. 103/ LM din 15,01.2014 a Tribunalului Hunedoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale; a fost schimbată în tot sentința atacată, în sensul că a fost admisă acțiunea reclamantei și, în consecință, a fost anulată decizia de imputare nr. 3866 din 11 iulie 2013 emisă de pârâta A.J.O.F. M. Hunedoara; de asemenea, a fost obligată pârâta la plata sumei de 300 lei în favoarea apelantei-reclamante, reprezentând cheltuieli de judecată la fond.

Împotriva acestei decizii pârâta A.J.O. F.M. Hunedoara a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație la data de 5 ianuarie 2015. Prin rezoluția din 07 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția l civilă, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu, având în vedere că, decizia civilă nr. 418/ A din 11 septembrie 2014 a Curții de Apel Alba lulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. 6421/97/2013, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Completul de filtru nr. 7, la data de 19 ianuarie 2015, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ. ; comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la dosar recurs, însă părțile nu au formulat un punct de vedere. Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 27 martie 2015, fără citarea părților. Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. , în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte urmează a-l respinge, ea inadmisibil, pentru următoarele considerente: Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc.

civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice. Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală. Din dispozițiile Codului de procedură civilă rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, nedevolutivă și, ca regulă, nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul judiciar privind conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, hotărârile pronunțate în cererile privitoare ia asigurări sociale nu simt supuse recursului^ fiind supuse numai apelului la curtea de apel.

Obiectul prezentului dosar îi reprezintă un litigiu de asigurări sociale privind anularea unei decizii de imputare emisă de A.J.O.F.M. Hunedoara. Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 rezultă că decizia civilă nr. 418/ A din 11 septembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. 6421/97/2013, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. ( 5) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta A. J.O.F.M. Hunedoara , în contradictoriu cu intimata- reclamantă B.E., împotriva deciziei nr. 418/ A din 11 septembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților. Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2015.