ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 23/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 23/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului negativ de competență de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin
cererea înregistrată la data de 22 august 2013 pe rolul Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 5812/2/2013,
reclamanta SC D.O.I. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâții M.A.D.R. - A.P.D.R.P.,
O.J.D.R.P., M.C.T., C.O. și G.O.T., ca, în temeiul art. 51 alin. (2) din O.U.G.
nr. 66/2011, cu aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
554/2004, art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f) și art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a
neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 25
februarie 2013 și înregistrat din 04 martie 2013, comunicat la 12 martie 2013,
precum și a Notei de descoperire a unei nereguli întocmit de expert C.O. din
cadrul O.J.P.D.R. Ilfov înregistrată din 21 ianuarie 2013, a deciziei de
soluționare a contestației formulate și înregistrate la A.P.D.R.P. din 30 aprilie
2013, să se constate refuzul nejustificat de a soluționa cererea înregistrată
din 04 februarie 2013 la O.J.P.D.R.P., la care s-a revenit cu adresa
înregistrată din 19 aprilie 2013 și să fie obligată A.P.D.R.P. să dea eficiență
dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (3) din Contractul de finanțare, astfel cum a
fost adiționat la data de 08 aprilie 2011, prin prezentarea la locul
implementării proiectului pentru efectuarea constatărilor privind operațiunile
de remediere a deficiențelor constatate inițial, să fie obligate A.P.D.R.P. și
O.J.D.R.P. în solidar cu funcționarii publici menționați la plata sumei de
100.000 lei daune morale pentru prejudiciul cauzat imaginii societății, în
subsidiar, dacă cererea de anulare a actelor administrative este respinsă, obligarea
funcționarilor publici, vinovați de avizarea documentației de accesare a
fondurilor și de avizare la plată, la suportarea în solidar a contravalorii
sumei de 832.282,85 lei și a dobânzilor și penalităților de întârziere
calculate, pentru culpa acestora în avizarea celor două documentații pretins a
încălca dispozițiilor comunitare; cu cheltuieli de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul
negativ de competență.
2.1. Prin sentința nr. 34 din 09 ianuarie 2014,
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a
admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare
a cauzei în favoarea Tribunalului București, pe motiv că actul a cărei anulare
se solicită, respectiv procesului-verbal de constatare a neregulilor și de
stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 25 februarie 2013 și înregistrat la
04 martie 2013 a fost emis de o autoritate organizată la nivel județean -
O.J.D.R.P. Ilfov.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei
instanțe la data de 05 martie 2014 sub nr. 7776/3/2014.
2.2. Prin sentința nr. 3823 din 22 mai 2014, Tribunalul
București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a admis
excepția privind necompetența materială a instanței și a declinat competența de
soluționare a cererii formulată de reclamanta SC D.O.I. SRL în contradictoriu
cu pârâții M.A.D.R. - A.P.D.R.P., O.J.D.R.P., M.C.T., C.O. și G.O.T. în favoarea
Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Constatând ivit conflictul negativ de
competență, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la Înalta Curte
de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
La pronunțarea acestei soluții, tribunalul a reținut
că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare încheiat la 25 februarie 2013 și înregistrat din 04 martie 2013 este
un act al autorității centrale -
A.P.D.R.P., iar nu
al autorității organizate la nivel județean - O.J.P.D.R.P. Ilfov
.
Conform art. 10 alin. (1)
1
din
Legea nr. 554/2004, toate cererile privind actele administrative emise de
autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea
nerambursabilă din partea U.E., indiferent de valoare, se soluționează în fond
de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
În cauză, deși creanța bugetară stabilită
prin procesul-verbal încheiat la data de 25 februarie 2013 și înregistrat la 04
martie 2013 este mai mică de 1.000.000 de lei, actul administrativ este emis de
o autoritate publică centrală și are ca obiect recuperarea unor sume
reprezentând finanțare nerambursabilă din partea U.E.
Considerentele Înaltei Curți asupra
conflictului negativ de competență
Înalta Curte constată că obiectul litigiului
dedus judecății îl constituie anularea procesului-verbal de constatare a
neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 25
februarie 2013 și înregistrat din 04 martie 2013, comunicat la 12 martie 2013,
precum și a Notei de descoperire a unei nereguli întocmit de expert C.O. din
cadrul O.J.P.D.R. Ilfov înregistrată din 21 ianuarie 2013.
Potrivit art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004,
sunt de competența curților de apel cererile privind actele administrative
emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând
finanțare nerambursabilă din partea U.E., indiferent de valoare.
În speță, actul contestat nu a fost emis de o
autoritate publică de nivel central, astfel că devin incidente dispozițiile art.
10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.
Competența materială a instanței de
contencios administrativ este determinată de apartenența organului emitent al
actului la categoria autorităților publice centrale sau locale, neavând
relevanță dacă acestea au sau nu au personalitate juridică.
Reținând, pe de o parte, că autoritatea
emitentă a deciziei este un centru regional, structură aflată în cadrul
A.P.D.R.P. și, pe de altă parte, că în materia contenciosului administrativ nu
prezintă relevanță personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea
ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative
în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public,
Înalta Curte constată că nu curții de apel, ci tribunalului, prin secția
specializată, îi revenea competența de soluționare a cauzei.
Astfel, este suficientă capacitatea
administrativă a autorității, respectiv posibilitatea emiterii de acte
administrative, ce determină și eventuala calitate procesuală pasivă într-un
litigiu de contencios administrativ și, în final, determinarea instanței
competente în raport cu rangul autorității publice pârâte.
În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca
obiect anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică județeană
(regională), competența materială a instanței de contencios administrativ se
stabilește în funcție de criteriul rangului organului emitent și, astfel,
aceasta revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.
Pe cale de consecință, având în vedere
considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și
(4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei,
în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios
administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei
privind pe SC D.O.I. SRL prin lichidator judiciar B.A., M.A.D.R. - A.P.D.R.P., O.J.D.R.P.
Ilfov, O.C.C. și T.G.O. în favoarea Tribunalului București, secția contencios
administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13
ianuarie 2015.