ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4296/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1378 din 18 aprilie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtul C.N.A., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a analizat conținutul Deciziei nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de C.N.A., reținând că este neîntemeiată critica ce vizează lipsa motivării deciziei contestate în ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina reclamantei, respectiv: "postul de televiziune A. a prezentat în mod repetat, pe parcursul zilei, în emisiunile de știri, declarații ale unor candidați (cu precădere din partea unui singur competitor electoral), fapt de natură să încalce dispozițiile art. 15 lit. b) și c) din Decizia nr. 738/2012". Curtea a reținut că prin decizia contestată au fost prezentate elementele necesare identificării faptelor reținute în sarcina reclamantei, nefiind necesară prezentarea în conținutul deciziei a conținutului declarațiilor sau a identității candidaților, atât timp cât normele legale interzic invitarea sau prezentarea candidaților și/sau a reprezentanților competitorilor electorali, fără a distinge cu privire la conținutul declarațiilor.

În plus, în decizia de sancționare se face trimitere la raportul întocmit de Direcția de Monitorizare, în cuprinsul căruia sunt redate declarațiile care au determinat aplicarea sancțiunii contravenționale. Nu a fost reținută nici critica privitoare la netemeinicia măsurii de sancționare referitoare la faptul că "moderatorii emisiunilor au permis invitaților folosirea unui limbaj jignitor la adresa Președintelui României, fără a le pune în vedere acestora să nu mai folosească termeni injurioși, întrucât o astfel de atitudine prejudiciază imaginea Președintelui României". Conținutul declarațiilor invitaților emisiunii "X1" din ziua de 9 decembrie 2012, exemplificate în cuprinsul deciziei de sancționare, evidențiază cu claritate încălcarea de către reclamantă a prevederilor art. 34 alin. (1) și art. 40 alin. (3) din Codul audiovizualului, aplicarea sancțiunii contravenționale fiind justificată și în privința acestor fapte.

Referitor la critica ce vizează netemeinicia constatării potrivit căreia, în cadrul emisiunii "X1" au fost făcute comentarii lipsite de imparțialitate care au constituit un factor de natură a influența opțiunea de vot a unei părți a electoratului, susținerile reclamantei nu au fost reținute de către prima instanță, întrucât Consiliul a avut în vedere comentariile făcute în cadrul emisiunilor și nu calitatea sau declarațiile Președintelui României. Or, comentariile redate exemplificativ în cuprinsul deciziei contestate denotă lipsa de imparțialitate și pot fi de natură să influențeze opțiunea de vot a unei părți a electoratului. Curtea a apreciat că individualizarea sancțiunii aplicate reclamantei respectă cerințele art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 conform căruia, individualizarea sancțiunii se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an.

Textul arătat nu impune cerința ca sancțiunile anterioare să vizeze aceeași faptă, cum în mod eronat susține reclamanta, iar sancțiunile aplicate reclamantei în ultimul an, respectiv 4 somații, 9 amenzi în cuantum total de 293.500 RON și 2 decizii de acordare a dreptului la replică pentru încălcarea prevederilor din domeniul audiovizual, evidențiază legalitatea deciziei și în privința modalității de individualizare a sancțiunii aplicate. Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamanta SC A. SA a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs s-a arătat în esență că prima instanță nu a răspuns tuturor aspectelor învederate prin acțiune prin raportare la normele reținute a fi încălcate de reclamantă, prin Decizia C.N.A.

nr. X1 din 24 ianuarie 2013, în ziua de 9 decembrie 2012. Criticile aduse sentinței pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au fost structurate astfel: 1. Cu privire la pretinsele abateri constatate în cadrul emisiunilor de știri în cursul zilei de 9 decembrie 2012 Recurenta insistă asupra nemotivării deciziei C.N.A. contestate, condiție esențială a actului administrativ și cauză de nulitate a acestuia, susținând că enunțul generic că "au fost prezentate în mod repetat declarații ale unor candidați" nu poate fi asimilat unei motivări. Demersurile jurnalistice nu pot fi considerate ca reprezentând o încălcare a dispozițiilor art. 16 lit. b) și c) din Decizia nr. 738/2012, sau a dispozițiilor art. 15 lit. b) și c) din aceeași decizie.

De altfel spiritul acestei din urmă norme este acela că în ziua alegerilor este interzisă campania electorală și nicidecum difuzarea de imagini sau declarații care nu au conținutul substanțial al unui demers electoral. În acest context apreciază că în mod greșit s-a aplicat principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguire debemus, câtă vreme norma în discuție reglementează limitarea unor drepturi fundamentale (la libera informare și la exprimare). Cum în decizia de sancționare nu se specifică nici în cea mai mică măsură care declarații au fost avute în vedere la sancționare pentru a se aprecia asupra incidenței art. 15 lit. b) din Decizia C.N.A.

nr. 738/2012 este profund eronată motivarea instanței de fond potrivit căreia "nu este necesară prezentarea în conținutul deciziei a conținutului declarațiilor sau a identității candidaților". 2. Cu privire la pretinsele abateri constatate în cadrul celorlalte emisiuni difuzate în cursul zilei de 9 decembrie 2012 Intimatul C.N.A. a considerat că "moderatorii emisiunilor au permis invitaților folosirea unui limbaj jignitor la adresa Președintelui României, fără a pune în vedere acestora să nu mai folosească termeni injurioși, întrucât o astfel de atitudine prejudiciază imaginea Președintelui". Or, astfel, un terț exterior dreptului la imagine al persoanei apreciază că acest element subiectiv al unei alte persoane a fost vătămat, pornindu-se de la prezumția producerii unei vătămări, ceea ce este greșit.

Totodată, recurenta arată că a invocat lipsa fundamentului legal pentru constatarea C.N.A. că "pornind de la declarațiile Președintelui Traian Băsescu referitoare la votul acordat, în cadrul emisiunii "X1" au fost făcute comentarii lipsite de imparțialitate, ce au constituit un factor de natură a influența opțiunea de vot a unei părți a electoratului", dat fiind că Președintele României nu se încadrează în niciuna din categoriile de politicieni care formează obiectul reglementării în Decizia nr. 738/2012, nefiind participant la procesul electoral parlamentar. 3. Instanța de fond în mod greșit a validat și individualizarea sancțiunii realizată de C.N.A. În lipsa unor dovezi nu trebuia luată în considerare susținerea intimatului potrivit căreia în ultimul an recurenta-reclamantă a mai fost sancționată de 15 ori.

De altfel, subliniază recurenta, o serie de sancțiuni ce i-au fost aplicate, anul anterior, au fost invalidate de Curtea de Apel București, indicându-se 4 din astfel de dosare. Se apreciază că relevanță din punct de vedere al individualizării sancțiunii pot avea numai antecedente privind același tip de abateri contravenționale. În contextul prezentat s-a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei și admiterea contestației, în principal urmând să se dispună anularea deciziei atacate, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a somației publice sau diminuarea spre minimul prevăzut de lege a cuantumului amenzii aplicate. Prin întâmpinare, C.N.A.

a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, excepție respinsă motivat de Înalta Curte prin Încheierea din 13 noiembrie 2014, iar pe fond a apreciat că prima instanță a răspuns corect și legal criticilor de nelegalitate invocate prin acțiune și a concluzionat în consecință, respingând acțiunea ca nefondată, atât în privința solicitării principale, cât și în privința solicitării subsidiare referitoare la individualizarea sancțiunii aplicate. S-a făcut trimitere la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie, prin care s-a statuat că justificat de dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 autoritatea publică are obligația legală de a asigura protejarea demnității umane, iar intervenția sa nu este condiționată de existența unei plângeri formulate de persoana în cauză (Deciziile nr. 2047/2007 și nr. 916/2007).

Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a normelor legale incidente, a probatoriului administrat, precum și a dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat și îl va respinge în consecință pentru cele ce vor fi punctate în continuare. Așa cum rezultă din chiar conținutul sentinței aflate în control judiciar, aspectele redate în cererea de recurs reprezintă de fapt o reiterare a argumentelor pe care reclamanta și-a fundamentat acțiunea în anularea Deciziei nr. X1 din 24 ianuarie 2013 emisă de C.N.A.

Important este și faptul că potrivit Încheierii de dezbateri din 18 aprilie 2013 reclamanta SC A. SA a precizat că nu contestă ceea ce s-a reținut din punct de vedere faptic prin decizia atacată și, în special, prin Raportul de monitorizare, iar în aceste condiții, judecătorul fondului a răspuns motivelor de nelegalitate care au vizat lipsa motivării actului administrativ, nesuprapunerea ipotezei avute în vedere de autoritate cu ipoteza legală și, nu în ultimul rând, caracterul disproporționat al sancțiunii aplicate, raportat la valoarea socială care se pretinde că ar fi fost protejată prin actul contestat. Prin Decizia nr. X1 din 24 ianuarie 2013 C.N.A.

a sancționat radiodifuzorul SC A. SA pentru postul TV A. cu amendă în cuantum de 30.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, a art. 34 alin. (1), art. 40 alin. (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, precum și a art. 8 alin. (1), art. 15 lit. b) și c) și art. 16 lit. b) și c) din Decizia nr. 738/2012 privind principii și reguli de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, prin intermediul serviciilor media audiovizuale. Faptele pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale au fost săvârșite în ziua de 9 decembrie 2012, fiind redate în detaliu în considerentele sentinței recurate.

Analizând criticile reclamantei față de actul administrativ individual instanța de fond a conchis că acțiunea nu este întemeiată nici sub aspectul principal al anulării Deciziei C.N.A., nici sub aspectul subsidiar al înlocuirii amenzii sau al reducerii ei spre minimul prevăzut de lege. În privința lipsei motivării deciziei contestate, în mod judicios prima instanță a observat că pe de o parte dispozițiile art. 15 lit. b) și c) din Decizia nr. 738/2012 sunt clare, fiind prevăzute expres activitățile interzise prin intermediul serviciilor media audiovizuale, începând cu 24 de ore înainte de începerea votării și până la încheierea votării, iar pe de altă parte în decizie sunt prezentate elementele necesare identificării faptelor reținute în sarcina reclamantei, făcându-se trimitere la raportul întocmit de Direcția de Monitorizare în cuprinsul căreia sunt redate declarațiile care au determinat aplicarea sancțiunii.

De asemenea, conținutul declarațiilor invitaților emisiunii "X1" din ziua de 9 decembrie 2012 au fost exemplificate în decizia de sancționare, acestea demonstrând fără echivoc încălcarea art. 34 alin. (1) și art. 40 alin. (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual.

Este pertinentă și observația intimatului că potrivit art. 10 alin. (3) lit. e) și l) din Legea nr. 504/2002 (Legea audiovizualului) și potrivit jurisprudenței cristalizate la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, autoritatea publică are obligația de a asigura protejarea demnității umane, a dreptului la propria imagine, de a monitoriza serviciile de programe și a serviciilor media audiovizuale, în vederea respectării de către acestea a prevederilor legale în materie; această obligație fiscală nu este condiționată de existența unei plângeri formulate de persoana căreia i-a fost afectată demnitatea sau i-au fost aduse prejudicii de imagine prin difuzarea unei emisiuni (Decizia nr. 2047 din 18 aprilie 2007 și Decizia nr. 916/2007, secția de contencios administrativ și fiscal - Înalta Curte de Casație și Justiție, spre exemplificare).

Privitor la susținerea recurentei-reclamante că s-a constatat în mod netemeinic că în cadrul emisiunii "X1" au fost făcute comentarii lipsite de imparțialitate care au constituit un factor de natură a influența opțiunea la vot a unei părți a electoratului, în mod corect instanța fondului a înlăturat această critică, observând că aceste comentarii, redate exemplificativ în cuprinsul deciziei, denotă lipsa de imparțialitate și pot fi de natură a influența opțiunea la vot a unei părți a electoratului.

Sancțiunea aplicată prin Decizia nr. X1/2013 a fost individualizată după criteriile legale oferite de art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, așa cum reține și judecătorul fondului, iar împrejurarea invocată prin cererea de recurs că 4 din sancțiuni nu au fost confirmate de Curtea de Apel București este nerelevantă cu atât mai mult cu cât textul legal invocat se referă la "sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an" și nu rezultă nici dacă sentințele amintite au rămas irevocabile. Se apreciază, așadar, că în raport de gravitatea faptelor și de efectele lor, sancțiunea a fost corect individualizată. Față de cele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, și art. 90 alin. (3) din Legea nr. 504/2002, modificată și completată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC A. SA împotriva Sentinței civile nr. 1378 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2014. Procesat de GGC - AZ