ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3691/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3691/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta
U.A.T. Oraș N. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P. anularea
Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr.
N1 din 5 aprilie 2012.
Prin Cererea conexă
înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 21 noiembrie 2012,
sub nr. 8675/2/2012, reclamanta U.A.T. Oraș N. a solicitat în contradictoriu cu
pârâtul M.D.R.A.P. anularea Notei de constatare a neregulilor și stabilire a
corecțiilor financiare nr. N2 din 19 aprilie 2012, în esență, pentru aceleași
motive arătate în cuprinsul cererii principale.
Prin Încheierea din
data de 22 martie 2013, Curtea a dispus conexarea cererii înregistrată sub nr.
8675/2/2012, la cererea înregistrată sub nr. 8674/2/2012, invocată de pârât.
Prin Sentința nr.
4.049 din 16 decembrie 2013, Curtea de Apel București a admis în parte cererea
principală și cererea conexă formulată de reclamanta U.A.T. Oraș N., a anulat
Decizia de soluționare a contestației administrative nr. D1 din 1 iunie 2012 și
Decizia de soluționare a contestației administrative nr. D2 din 19 iunie 2012
și a obligat autoritatea pârâtă să soluționeze pe fond contestația administrativă
formulată de reclamantă și îndreptată împotriva Notei de constatare nereguli și
stabilire corecții financiare nr. N1 din 5 aprilie 2012, rectificată prin Nota
de constatare nereguli și stabilire corecții financiare nr. N2 din 19 aprilie
2012.
Împotriva Sentinței
nr. 4.049 din 16 decembrie 2013 a Curții de Apel București a declarat recurs
pârâtul M.D.R.A.P.
Potrivit art. 302
1
C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, (…)
motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau,
după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
A motiva recursul
înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia
dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar și
dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de
judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
Numai indicarea
greșită a motivelor de recurs obligă instanța la o încadrare corectă a
acestora, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., o asemenea obligație
nefiind stabilită în sarcina instanței în situația în care recurentul nu indică
nici un motiv de recurs din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În cauză, recurentul
nu s-a conformat dispozițiilor înscrise în art. 302
1
și art. 304 C.
proc. civ., întrucât în cererea de recurs nu a indicat vreun motiv din cele
prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate
în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.
Așa cum reiese din
conținutul cererii de recurs, criticile formulate vizează alte aspecte decât
cele reținute de instanța de fond.
Pentru a conduce la
casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare de formă a textelor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând
determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt
și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Așa fiind, având în
vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost
constatate motive de ordine publică ce ar fi putut fi invocate din oficiu,
potrivit dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași articol, Curtea urmează a
constata că recursul este nul.
În ceea ce privește
cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimată, urmează a fi respinsă
ca neîntemeiată, aceasta nefăcând dovada cheltuielilor suportate în faza
procesuală a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea
recursului declarat de M.D.R.A.P. împotriva Sentinței nr. 4.049 din 16
decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
Respinge cererea
privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimata-reclamantă,
ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 9 octombrie 2014.
Procesat de GGC - MI