ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4352/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 9355/2/2012, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P. (M.) B.D., pronunțarea unei hotărâri prin care să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe acesta. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul ocupă funcția de director în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național - Opera Națională București, iar potrivit prevederilor art. 3 lit. c), coroborate cu art. 5 alin. (1) teza II din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, C.N.S.A.S. verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h 1 ). Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Ulterior, pârâtul a formulat completare la întâmpinare, invocând excepția tardivității formulării acțiunii, motivat de faptul că pârâtul nu mai deținea de 3 ani funcția de director la momentul acțiunii de verificare, astfel că verificarea nu se mai încadra în prevederile art. 3 lit. c) din O.U.G.

nr. 24/2008; excepția lipsei calității procesuale, arătând că în cadrul Notei de constatare și în cadrul acțiunii în constatare, reclamantul invocă în mod nereal faptul că pârâtul este director în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. A susținut că nu a fost angajatul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în funcția de director, ci a deținut funcția de director numai în cadrul Teatrului liric de operă și balet, intitulat, ca instituție, Opera Națională București, în perioada 19 aprilie 2001 - 1 septembrie 2010, având contract de muncă, raporturi contractuale, numai cu Opera Națională București, instituție de cultură și de artă de sine stătătoare, cu personalitate juridică, independentă, care se subordonează numai din anumite puncte de vedere Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, ceea ce nu înseamnă că angajații acestei instituții sunt și angajații ministerului.

Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 944 din 7 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității acțiunii, invocată de pârât; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârât și a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul P. (M.) B.D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Curtea, examinând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, a reținut că excepția tardivității acțiunii este neîntemeiată, având în vedere că prevederile O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, nu instituie un termen în cadrul căruia C.N.S.A.S. să procedeze la sesizarea instanței de contencios administrativ competente cu acțiunea în constatarea existenței calității de lucrător sau colaborator al Securității. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea a reținut că potrivit art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h 1 ), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

În privința pârâtului P. (M.) B.D., reclamantul C.N.S.A.S. a procedat la verificarea, din oficiu, a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în considerarea prevederilor art. 3 lit. c) din actul normativ menționat, care au în vedere următoarele demnități sau funcții: "membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar european". Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către pârât rezultă însă că acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 3 lit. c), întrucât nu a ocupat și nici nu ocupă vreuna din funcțiile sau demnitățile expres stipulate de acest text de lege.

Astfel, instanța de fond a reținut că pârâtul a ocupat funcția de director în cadrul Operei Naționale București, în perioada 9 aprilie 2001 - 1 septembrie 2010 și nu de director în cadrul Ministerul Culturii și Patrimoniului Național - Opera Națională București. Pârâtul a avut raporturi de muncă pe durată nedeterminată cu Opera Națională București, instituția de cultură cu personalitate juridică, și nu cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, astfel că C.N.S.A.S. nu era îndreptățit să procedeze la efectuarea de verificări din oficiu, în privința acestuia, sub aspectul existenței calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia. Recursul Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea recursului, recurentul reclamantul a susținut că instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile art. 3 lit. c), coroborate cu cele ale art. 5 alin. (1) teza a doua din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât intimatul a fost verificat în virtutea calității sale de director în cadrul Operei Naționale București, instituție ce funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii, funcția deținută de intimat fiind asimilată celei de director în cadrul Ministerului Culturii. A arătat recurentul că dispozițiile art. 3 lit. c) nu prevăd exclusiv verificarea persoanelor care ocupă funcții de director în minister, ci, în egală măsură, a celor asimilați ai acestor funcții.

În acest sens, a învederat ca fiind relevantă Adresa Ministerului Culturii și Patrimoniului Național din 28 iunie 2010 trimisă instituției recurente, important fiind faptul că în anexa 2 a acestei adrese, la poziția nr. 57, figura numele intimatului, care deținea funcția de director în cadrul Operei Naționale București. Prin aceeași adresă se arăta în mod explicit că intimatul se încadrează în categoriile prevăzute de art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008. Procedura în fața instanței de recurs Intimatul pârât P. (M.) B.D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Considerentele și soluția instanței de recurs Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente și față de criticile recurentului reclamant, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., constată recursul fondat și îl va admite, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 3 lit. c) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, "Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții: c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European". De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) teza a doua din ordonanță "Verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h 1 ), inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență." Totodată,

art. 18 din H.G. nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național arată că "(1) Unitățile care funcționează în subordinea, sub autoritatea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național ori în coordonarea ministrului culturii și patrimoniului național sunt prevăzute în anexa nr. 2. (2) Structurile organizatorice, regulamentele de organizare și funcționare, precum și statele de funcții pentru instituțiile publice subordonate se aprobă prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național, dacă legea nu dispune altfel.". În anexa 2 la această hotărâre figurează și Opera Națională București. În Adresa din 28 iunie 2010, emisă de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, la cererea instituției recurente, se arată situația personalului din cadrul instituțiilor subordonate Ministerului Culturii și Patrimoniului Național care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 3 lit. c) din O.U.G.

nr. 24/2008, în anexa 2 a acestei adrese, la poziția 57, figurând numele intimatului pârât. Coroborând temeiurile de drept anterior prezentate cu înscrisurile depuse la dosar de către recurent, Înalta Curte constată că, în mod eronat, instanța de fond a apreciat că reclamantul C.N.S.A.S. nu era îndreptățit să procedeze la efectuarea de verificări din oficiu în privința pârâtului sub aspectul existenței calității de colaborator al Securității. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței nr. 944 din 7 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2014. Procesat de GGC - AZ