ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4352/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr.

9355/2/2012, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul

P. (M.) B.D., pronunțarea unei hotărâri prin care să se aprecieze asupra

calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe acesta.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul ocupă funcția de director în cadrul

Ministerului Culturii și Patrimoniului Național - Opera Națională București,

iar potrivit prevederilor art. 3 lit. c), coroborate cu art. 5 alin. (1) teza

II din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

293/2008, C.N.S.A.S. verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de

lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au

candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la

art. 3 lit. b) - h

1

).

Prin întâmpinare,

pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată și obligarea

reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Ulterior, pârâtul a

formulat completare la întâmpinare, invocând excepția tardivității formulării

acțiunii, motivat de faptul că pârâtul nu mai deținea de 3 ani funcția de

director la momentul acțiunii de verificare, astfel că verificarea nu se mai

încadra în prevederile art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008; excepția lipsei

calității procesuale, arătând că în cadrul Notei de constatare și în cadrul

acțiunii în constatare, reclamantul invocă în mod nereal faptul că pârâtul este

director în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. A susținut

că nu a fost angajatul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în

funcția de director, ci a deținut funcția de director numai în cadrul Teatrului

liric de operă și balet, intitulat, ca instituție, Opera Națională București,

în perioada 19 aprilie 2001 - 1 septembrie 2010, având contract de muncă,

raporturi contractuale, numai cu Opera Națională București, instituție de cultură

și de artă de sine stătătoare, cu personalitate juridică, independentă, care se

subordonează numai din anumite puncte de vedere Ministerului Culturii și

Patrimoniului Național, ceea ce nu înseamnă că angajații acestei instituții

sunt și angajații ministerului.

Hotărârea instanței

de fond

Prin Sentința nr. 944

din 7 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității acțiunii, invocată de

pârât; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârât

și a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu

pârâtul P. (M.) B.D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate

procesuală pasivă.

Curtea, examinând cu

prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității

acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport de actele și

lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, a reținut că excepția

tardivității acțiunii este neîntemeiată, având în vedere că prevederile O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, nu instituie un

termen în cadrul căruia C.N.S.A.S. să procedeze la sesizarea instanței de

contencios administrativ competente cu acțiunea în constatarea existenței

calității de lucrător sau colaborator al Securității.

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea a reținut că potrivit art.

5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 293/2008, verificarea calității de lucrător al

Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele

care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile

prevăzute la art. 3 lit. b) - h

1

), inclusiv pentru cele aflate în

exercițiul respectivelor demnități ori funcții la data intrării în vigoare a

prezentei ordonanțe de urgență.

În privința pârâtului

P. (M.) B.D., reclamantul C.N.S.A.S. a procedat la verificarea, din oficiu, a

calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în

considerarea prevederilor art. 3 lit. c) din actul normativ menționat, care au

în vedere următoarele demnități sau funcții: "membru al Guvernului,

secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general

adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai

acestor funcții, Comisar european".

Din înscrisurile

depuse la dosarul cauzei de către pârât rezultă însă că acesta nu se încadrează

în dispozițiile art. 3 lit. c), întrucât nu a ocupat și nici nu ocupă vreuna

din funcțiile sau demnitățile expres stipulate de acest text de lege.

Astfel, instanța de

fond a reținut că pârâtul a ocupat funcția de director în cadrul Operei

Naționale București, în perioada 9 aprilie 2001 - 1 septembrie 2010 și nu de

director în cadrul Ministerul Culturii și Patrimoniului Național - Opera

Națională București.

Pârâtul a avut

raporturi de muncă pe durată nedeterminată cu Opera Națională București,

instituția de cultură cu personalitate juridică, și nu cu Ministerul Culturii

și Patrimoniului Național, astfel că C.N.S.A.S. nu era îndreptățit să procedeze

la efectuarea de verificări din oficiu, în privința acestuia, sub aspectul

existenței calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia.

Recursul

Împotriva sentinței

instanței de fond a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea

recursului, recurentul reclamantul a susținut că instanța de fond a interpretat

eronat dispozițiile art. 3 lit. c), coroborate cu cele ale art. 5 alin. (1)

teza a doua din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât intimatul a fost verificat în

virtutea calității sale de director în cadrul Operei Naționale București,

instituție ce funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii, funcția

deținută de intimat fiind asimilată celei de director în cadrul Ministerului

Culturii.

A arătat recurentul

că dispozițiile art. 3 lit. c) nu prevăd exclusiv verificarea persoanelor care

ocupă funcții de director în minister, ci, în egală măsură, a celor asimilați

ai acestor funcții.

În acest sens, a

învederat ca fiind relevantă Adresa Ministerului Culturii și Patrimoniului

Național din 28 iunie 2010 trimisă instituției recurente, important fiind

faptul că în anexa 2 a acestei adrese, la poziția nr. 57, figura numele

intimatului, care deținea funcția de director în cadrul Operei Naționale

București.

Prin aceeași adresă

se arăta în mod explicit că intimatul se încadrează în categoriile prevăzute de

art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008.

Procedura în fața

instanței de recurs

Intimatul pârât P.

(M.) B.D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului

ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și

temeinică.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Înalta Curte,

examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente și față

de criticile recurentului reclamant, circumscrise motivelor de recurs prevăzute

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constată recursul fondat și îl va admite,

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit

dispozițiilor art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul

dosar și deconspirarea Securității, "Pentru a asigura dreptul de acces la

informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau

în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice,

organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile

publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau

inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al

acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile

prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a

persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții: c) membru al

Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar

general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați

ai acestor funcții, Comisar European".

De asemenea, în

conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) teza a doua din ordonanță

"Verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al

acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese

sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h

1

),

inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții

la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență."

Totodată, art. 18 din

H.G. nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și

Patrimoniului Național arată că "(1) Unitățile care funcționează în

subordinea, sub autoritatea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național ori

în coordonarea ministrului culturii și patrimoniului național sunt prevăzute în

anexa nr. 2.

(2) Structurile

organizatorice, regulamentele de organizare și funcționare, precum și statele

de funcții pentru instituțiile publice subordonate se aprobă prin ordin al

ministrului culturii și patrimoniului național, dacă legea nu dispune

altfel.".

În anexa 2 la această

hotărâre figurează și Opera Națională București.

În Adresa din 28

iunie 2010, emisă de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, la cererea

instituției recurente, se arată situația personalului din cadrul instituțiilor

subordonate Ministerului Culturii și Patrimoniului Național care se încadrează

în categoriile prevăzute de art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 24/2008, în anexa 2 a

acestei adrese, la poziția 57, figurând numele intimatului pârât.

Coroborând temeiurile

de drept anterior prezentate cu înscrisurile depuse la dosar de către recurent,

Înalta Curte constată că, în mod eronat, instanța de fond a apreciat că

reclamantul C.N.S.A.S. nu era îndreptățit să procedeze la efectuarea de

verificări din oficiu în privința pârâtului sub aspectul existenței calității

de colaborator al Securității.

Pentru aceste

considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art.

20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa

sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței nr. 944 din 7 martie 2013 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 18 noiembrie 2014.

Procesat

de GGC - AZ