ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 8/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 8/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 166/F din 13 decembrie 2012 Curtea de Apel
Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis
sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, având ca obiect
punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 12
decembrie 2012, de autoritățile judiciare franceze, privind persoana solicitată
C.S.
În baza art. 103 alin. (7) și art. 107 din Legea nr. 302/2004
republicată, a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data
de 12 decembrie 2012, de Curtea de Apel din A.E.P., Tribunalul de mare instanță
din N., cu reținerea faptului că, împotriva persoanei solicitate s-a emis
mandat de arestare în Dosarul parchet 11/194 din 21 instrucție 411/24, pentru
săvârșirea infracțiunilor de proxenetism agravat cu pluralitate de autori,
proxenetism asimilat prin nedovedirea veniturilor, asociere de răufăcători și
spălare de bani, pedepsite de Codul penal francez.
În baza art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004
republicată, s-a amânat predarea persoanei solicitate, C.S. până la finalizarea
procedurilor judiciare din Dosarul nr. 2411/109/2012, al Curții de Apel Pitești
respectiv până la terminarea judecății, în această cauză.
În baza art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004
republicată, s-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi
localitatea potrivit art. 145 C. proc. pen., până la finalizarea predării.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei
solicitate C.S., de sub puterea ordonanței de reținere, dacă nu este reținut
sau arestat în altă cauză.
Pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi
localitatea, persoana solicitată se va supune obligațiilor prevăzute de art. 145
alin. (1)
1
după cum urmează:
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau,
după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la poliția localității de domiciliu,
respectiv la Poliția municipiului Pitești, desemnată cu supravegherea privind
persoana solicitată, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori
este chemată;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea
organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio
categorie de arme;
În baza art. 145 alin. (3) C. proc. pen., i s-a atras
atenția persoanei solicitate asupra încălcării cu rea-credință a măsurii
aplicate și a obligațiilor stabilite, situație în care măsura obligării de a nu
părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în
condițiile prevăzute de lege.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută începând
cu data de 12 decembrie 2012.
În baza art. 107 alin. (3) rap. la art. 103 alin. (13), din
Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea pe o perioadă de 29 de
zile a persoanei solicitate C.S., de la data încetării motivelor care au
justificat amânarea.
S-a dispus emiterea mandatului de arestare a persoanei
solicitate C.S., la data încetării motivelor care au justificat amânarea.
Predarea persoanei solicitate către autoritățile
judiciare franceze se va face cu condiția regulii specialității precum și cu
condiția ca, în cazul în care se va pronunța o hotărâre de condamnare la o
pedeapsă privativă de libertate persoana solicitată să fie transferată în
România pentru continuarea executării pedepsei.
Pentru a se hotărî astfel s-a reținut că din conținutul
mandatului european de arestare aflat la dosar, emis la data de 12 decembrie
2012 de Curtea de Apel din A.E.P., Tribunalul de Mare Instanță din N., de către
J.C., substituit al Procurorului Republicii, ca situație de drept, că persoana
solicitată este suspectată de către autoritățile judiciare franceze de
săvârșirea infracțiunilor de proxenetism agravat cu pluralitate de autori,
proxenetism agravat cu pluralitate de victime, proxenetism asimilat prin
nedovedirea veniturilor, asociere de răufăcători și spălare de bani, fapte
prevăzute de codul penal francez în art. 225-7 alin. (9), 225-5; art. 225-7 alin.
(1), 225-20, 225-21, 225-24, 225-25 - proxenetism agravat cu pluralitate de
autori; art. 225-7 alin. (1).9, 225-7 alin. (1), 225-5, 225 -7 alin. (1),
225-20, 225-21, 225-24, 225-25 - proxenetism agravat cu pluralitate de victime;
art. 225-6 alin. 1-3, 225-7 alin. (1), 225-20, 225-21, 225-24, 225-25 -
proxenetism asimilat prin nedovedirea veniturilor; art. 450-1, 450-3 și 450-5, art.
225-7 alin. (1), 225-5 - asociere de răufăcători; art. 324-1; art. 324-2,
324-3, 324-4, 324-5, 324-6, 324-7, 324-8, spălare de bani, conform mandatului
de arestare emis pe data de 12 decembrie 2012 de către M.R., vicepreședinte
însărcinat cu instrucția în dosarul parchetului 11/194/21. instrucție 411/24.
Ca situație de fapt, Curtea a reținut, în esență, că
persoana solicitată este acuzată, că în perioada 2010 - 2012, a făcut parte
dintr-un grup criminal organizat de amploare, din care făcea parte și D.D., grup
care efectua multiple acte materiale de proxenetism și trafic de ființe umane,
în orașul Nice și în județul Alpii Maritimi, victime fiind aproximativ 30 de
persoane de sex feminin, exploatând, astfel, aceste persoane în scopul
obținerii de bani.
De asemenea, Curtea a mai reținut că astfel de fapte
sunt prevăzute și ca fapte care dau loc la predare, și anume, infracțiunile de
participare la un grup criminal organizat și trafic de persoane, așa cum se
regăsesc, totodată, și în conținutul mandatului european de arestare, potrivit art.
96 alin. (1) pct. 1 și 3 din Legea nr. 302/2004, fapte, de altfel, incriminate
și de codul penal român.
Așa fiind, sunt întrunite condițiile prevăzute de lege,
pentru executarea mandatului european de arestare, mai exact ale art. 96 alin.
(1) din Legea nr. 302/2004, în care se arată că executarea acestui mandat are
loc dacă faptele prevăzute de acest articol, sunt sancționate, indiferent de
denumirea pe care o au, de legea statului emitent cu o pedeapsă a cărei durată
maximă este de cel puțin 3 ani, în cazul de față faptele reținute în sarcina
persoanei solicitate fiind cele arătate la art. 96 alin. (2) pct. 1 și 3 din
Legea nr. 302/2004, și sancționate în codul penal francez cu pedeapsa de până
la 10 ani, așa cum s-a arătat.
De asemenea, Curtea, a amânat predarea persoanei
solicitate, întrucât, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 112 alin. (1)
din Legea nr. 302/2004 republicată, în care se menționează că atunci când
persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de autoritățile judiciare
române, pentru o faptă diferită de cea care motivează mandatul european de
arestare, autoritatea judiciară de executare română, chiar dacă s-a dispus
executarea mandatului, va putea amâna predarea până la terminarea urmăririi
penale sau până la executarea pedepsei.
Cum legea procesuală penală este de strictă
interpretare, în sensul arătat, Curtea a considerat că, dacă va fi predată, de
îndată, persoana solicitată, persoană care va fi arestată în vederea predării,
atunci soluționarea cauzei pe rolul Curții de Apel Pitești nu s-ar mai putea
face într-un termen rezonabil, așa cum legea procesuală penală română cât și
Convenția Europeană a Drepturilor Omului pretinde, afectându-se, astfel,
celeritatea soluționării cauzei, celeritate atât. de necesară bunei înfăptuiri
a justiției, mai ales într-un proces penal.
Mai mult, eventuale alte măsuri de aducere a
inculpatului din nou în fața autorităților judiciare române, inculpat care s-ar
afla în stare de deținere în Franța, conduce, de asemenea, în opinia Curții, pe
lângă multiple demersuri și costuri, tot la soluționarea cu întârziere a cauzei
de către instanțele române, cu atât mai mult cu cât această cauză se află în
faza apelului și are termen scurt de soluționare, și anume în data de 24
ianuarie 2013, așa cum s-a menționat.
Totodată, Curtea a considerat că, această măsură a
obligării de a nu părăsi localitatea nu are o durată determinată, așa cum
pretind dispozițiile codului de procedură penală. în faza de urmărire penală,
deoarece în opinia Curții, această procedură a executării mandatului european
de arestare, ce are Ioc în fața instanței, estre mai degrabă, asimilată fazei
de judecată, când măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea se
ia pe o durată nedeterminată.
Împotriva acestei sentințe a formulat în termen recurs
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești care a solicitat admiterea
recursului prin înlăturarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi
localitatea potrivit art. 145 C. proc. pen. prin menținerea măsurii arestării
preventive față de persoana solicitată C.S.
Examinând hotărârea atacată atât prin prisma motivelor
invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte constată ca recursul declarat de Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Pitești este fondat pentru următoarele considerente:
Înalta Curtea nu poate împărtășii opinia instanței de
apel că punerea persoanei solicitate în libertate, în acest moment procesual,
prin luarea unei măsuri alternative arestării preventive se justificată,
întrucât acestea trebuiau interpretate în mod corelat cu temeiurile de fapt și
de drept ce justificau menținerea arestării preventive, în continuare, luând în
considerare mai cu seamă natura activității infracționale, condițiile concrete
în care aceasta s-a desfășurat, multitudinea și complexitatea faptelor ilegale
comise, astfel cum au fost expuse în conținutul mandatului european de arestare
aflat la dosar.
Din actele aflate la dosar se reține că persoana
solicitată C.S. este autorul infracțiunile de participare la un grup criminal
organizat și trafic de persoane, așa cum se regăsesc, totodată, și în
conținutul mandatului european de arestare, potrivit art. 96 alin. (1) pct. 1 și
3 din Legea nr. 302/2004, fapte, de altfel, incriminate și de codul penal
român.
Temeiurile care au determinat emiterea mandatului
european de arestare de autoritățile franceze nu s-au schimbat, astfel că având
în vedere modalitatea și împrejurările în care au fost comise aceste fapte,
instanța de fond a dispus în mod neîntemeiat că punerea de îndată în libertate
a persoanei solicitate C.S., de sub puterea ordonanței de reținere, instituind
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea nu prezintă pericol
pentru ordinea publică.
înalta Curte constată că mandatul european de arestare
conține toate informațiile prevăzute in art. 8 din Decizia - cadru a
Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 si cele cuprinse in art. 79 alin.
(1) din Legea nr. 302/2004 si ca pedeapsa pentru care mandatul european s-a
emis și pentru care se solicită predarea cetățeanului român a fost aplicată
pentru fapte incriminate și de legislația română, iar în cauză nu este incident
niciunul din temeiurile de refuz a executării mandatului european de arestare
prevăzute în art. 88 din Legea nr. 302/2004.
Față de aceste considerente, înalta Curte de Casație și
Justiție constată că sentința primei instanțe este nelegala, întrucât s-a
dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea
potrivit art. 145 C. proc. pen., până la finalizarea predării, în condițiile în
care nu .există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de față
și întrucât, prin punerea lui în executare, nu se aduce nici o,atingere;”„dreptului
la
:
un,proces echitabil al persoanei solicitate.
În consecința, in temeiul art. 385
15
pct. 2 lit.
d) C. proc. pen., recursul va fi admis, sentința recurată casata în parte si,
rejudecând, înalta Curte de Casație si Justiție, va înlătură dispoziția privind
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi, localitatea și va menține
dispoziția privind. arestarea preventivă pe 29 de zile a persoanei solicitate
stabilind ca dată de începere ziua de 3 ianuarie 2013 până la 31 ianuarie 2013
inclusiv, cu consecința emiterii, de îndată a mandatului de arestare preventivă
a persoanei solicitate.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., persoana solicitată
C.S. va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat conform
dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Pitești împotriva sentinței penale nr. 166/F din 13 decembrie 2012 a Curții de
Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind persoana
solicitată C.S.
Casează, în parte, sentința penală atacată și rejudecând,
înlătură dispoziția privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
localitatea.
Menține dispoziția privind arestarea preventivă pe 29
de zile a persoanei solicitate stabilind ca dată de începere ziua de 3 ianuarie
2013 până la 31 ianuarie 2013 inclusiv, cu consecința emiterii, de îndată a
mandatului de arestare preventivă a persoanei solicitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Onorariul pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 125
lei, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 ianuarie 2013.
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr.
1047/46/2012
Încheiere
f.n.
Ședința din 4 ianuarie 2013
Constatând că în conținutul minutei deciziei nr. 4262 din 3
ianuarie 2013, pronunțată de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și
Justiție în Dosarul nr. 1047/46/2012, s-a strecurat o eroare materială
evidentă, constând în aceea că s-a trecut „minuta deciziei nr. 4262 în loc de „minuta
deciziei nr. 8”.
În baza art. 195 C. proc. pen.,
D I S P U N E
Îndreptarea erorii materiale evidente strecurată în
minuta deciziei nr. 4262 din 3 ianuarie 2013 pronunțată de Secția Penală a Înaltei
Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. 1047/46/2012, la data de 3 ianuarie
2013, în sensul că se va trece „minuta deciziei nr. 8” în loc de „minuta
deciziei nr. 4262”.
Prezenta încheiere face parte integrantă din minuta a cărei
îndreptare de eroare s-a dispus.
Pronunțați în ședință publică, astăzi 4 ianuarie 2013.