ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1395/2014

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 54 din 05 iunie 2013 Tribunalul Sălaj în Dosar nr. 5961/84/2012 a luat act de renunțarea la cererea formulată de inculpat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. în infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. (1) C. pen. în baza art. 11 pe. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.A. pentru comiterea infracțiunii,de omor calificat prev. și ped. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. în baza art. 11 pe. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.A., pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu prev și ped. de art. 192 alin. (2) C. pen. în baza art. 181 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de:- 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe o durată de 3 (trei) ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art. 82 C. pen. în baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni. în baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, în intervalul de timp 29 august 2009 - 25 ianuarie 2010.

S-a constatat că prin încheierea penală din data de 17 ianuarie 2013 a Tribunalului Sălaj s-a dispus revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea Jibou, măsură dispusă față de inculpat prin Decizia penală nr. 47/R din 25 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj. în baza art 109 C. proc. pen., s-a dispus ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conține pete de culoare brun-roșcată, un cărucior pentru copii și o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a Tribunalului Sălaj, căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părților civile P.C. și P.M.M., după rămânerea definitivă a hotărârii.

S-a constatat că moștenitorii părții civile L.l. nu s-au constituit părți civile în proces. A fost obligat inculpatul la plata, către S.J.U. Zalău, a sumei de 1.176,87 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare pentru L.l., sumă ce va fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (27 august 2009) până la data plății integrale.

S-au respins cererile în'despăgubiri civile formulate de S.C.J.U. - Cluj, Serviciul Județean de Ambulanță Sălaj, S.J.U. Zalău, Spitalul Orășenesc Jibou, pentru cheltuielile de transport și spitalizare ale minorului P.N.D., precum și cererile în despăgubiri civile formulate de P.C. și P.M.M.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut ca situație de fapt că, inculpatul Berchiș Augustirr locuiește în localitatea Jibou, într-o zonă destul de îndepărtată de restul localității Jibou. S-a mai reținut că tot aici locuiește și familia părților vătămate L.l., P.C. și P.M.M., între această familie și restul familiilor care locuiesc în zona existând o stare conflictuală mai veche, generată în special de faptul că animalele aparținând familiei părților vătămate sunt lăsate libere și distrug recoltele celorlalte familii care locuiesc pe stradă.

Totodată, s-a reținut că la data de 27 august 2009, inculpatul B.A. s-a deplasat la martorul Talos Ecaterina, unde, pe tot parcursul zilei, a ajutat la efectuarea unor lucrări de construcție și unde a consumat băuturi alcoolice. în jurul orelor 21,00, inculpatul fiind deja într-o stare avansată de ebrietate, și-a amintit că în noaptea de 26/27 august 2009 a găsit caii aparținând părții vătămate L.l. în grădina să și s-a deplasat înspre locuința părții vătămate să îi ceară acesteia socoteala. Locuința părții vătămate L.l. este formată dintr-o curte și două construcții, curtea fiind împrejmuită cu gard dar nefiind prevăzută cu porți la intrare. în seara zilei de 27 august 2009 aici se aflau partea vătămată L.l., care dormea într-o căruță aflată în curte, partea vătămată P.M.M., aflată în casa dinspre drum și martorele L.C. și L.A., însoțite de copii, în casa dinspre pădure. în acest timp în curtea locuinței a intrat inculpatul B.A. care s-a îndreptat spre casă dinspre drum, crezând că aici o va găsi pe partea vătămată L.l. Trecând pe lângă căruța, care se afla în fața casei, inculpatul a observat faptul că partea vătămată doarme în căruța și a început să îi aplice acesteia lovituri repetate cu pumnii și apoi cu o bâtă din lemn.

De asemenea, s-a reținut că datorită gălăgiei partea vătămată P.M.M. a ieșit afară din locuința și văzându-l pe inculpatul B.A. lovindu-l cu bata pe L.l. și văzând că inculpatul se afla în partea din spate a căruței chiar lângă căruciorul în care se afla P.N.D., a strigat către inculpat să înceteze deoarece copilul său se afla în cărucior. Inculpatul insă s-a repezit înspre partea vătămată P.M.M. și aceasta de frică a intrat în casa, trăgând ușa după ea Inculpatul a continuat să aplice lovituri cu bâta părții vătămate L.l. lovind cu acea bâtă, prin pânza exterioară și căruciorul în care se afla victima P.N.D. Apoi au ieșit afară din locuința dinspre pădure și martorele L.C. și L.A., martora L.C. strigând către inculpat să nu mai îl lovească pe L.l. După aceea inculpatul s-a îndreptat către ieșirea din curte însă amintindu-și de L.l. s-a întors la căruța unde i-a mai aplicat acestuia câteva lovituri cu bâta, iar inculpatul a aruncat bâta de lemn în curte și a părăsit locuința părții vătămate L.l. deplasându-se la locuința martorului M.D.

S-a mai reținut și faptul că după plecarea inculpatului B.A., partea vătămată P.M.M. a ieșit afară din locuință și s-a deplasat la căruciorul pentru copii unde victima P.N.D. se afla în poziția culcat pe spate fiind însă alb la față, având spasme și nescotând nici un sunet. Partea vătămată a luat victima din cărucior care se afla în poziția normală, pe roți, și Ie-a anunțat pe martorele L.C. și L.A., despre cele întâmplate.

De asemenea, s-a reținut că tot după plecarea inculpatului martora L.C. a ieșit afară din locuință și s-a deplasat la căruța în care se afla L.l. și l-a ajutat pe acesta să se coboare din căruța prin partea din față a acesteia. După ce a coborât din căruță L.l. s-a tot deplasat pe jos, pe lângă pădure, la sediul poliției din Jibou. P.M.M. având în brațe pe P.N.D., împreună cu L.C. s-au deplasat pe drum înspre sediul SC A. SRL unde l-au rugat pe martorul Costea loan, paznic de noapte la această societate, să telefoneze la ambulanță întrucât sugarul P.N.D. a fost lovit de către inculpat. Martorul a telefonat la ambulanță după care P.M.M. împreună cu sugarul P.N.D. au fost transportați la Spitalul Orășenesc Jibou. La scurt timp la fața locului au sosit și organele de poliție care l-au identificat pe inculpat în casa martorului M.D., într-o avansată stare de ebrietate.

Prin sentința penală nr. 57 din 30 septembrie 2010 Tribunalul Sălaj a dispus condamnarea inculpatului B.A. la pedeapsa de 3 trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală, art. 181 alin. (1) C. pen. în baza art. 81 și 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, termen de încercare. A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c), respectiv art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru infracțiunile de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. c) C. pen. respectiv violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

în baza art. 109 C. proc. pen., s-a dispus ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conține pete de culoare brun-roșcată și un cărucior pentru copii respectiv o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în continuare în Camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părților civile P.C. și P.M.M., după rămânerea definitivă a hotărârii.

S-a constatat că S.C.U. pentru Copii - Cluj Napoca și moștenitorii părții vătămate L.l., nu s-au constituit părți civile în proces, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.176,87 lei despăgubiri civile către S.J.U. - Zalău, sumă ce urma a fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (27 august 2009) până la data plății integrale.

S-au respins cererile în despăgubiri civile formulate de S.C.J.U. - Cluj, Serviciul Județean de Ambulanță Sălaj și părțile vătămate P.C. și P.M.M.

Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezintă onorar avocațial din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.

Împotriva sentinței penale nr. 57 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Sălaj, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Prin Decizia penală nr. 9/A din 17 ianuarie 2012 Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, a desființat în parte sentința, în ce privește neaplicarea interzicerii unor drepturi și, judecând în aceste limite, a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a și 71 alin. (5) C. pen. și s-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Împotriva Deciziei penale nr. 9/A din 17 ianuarie 2012 a Curții de Apel Cluj a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Prin Decizia penală nr. 1986 din 12 iunie 2012, Înalta Curte de Casafie și Justiție a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, a casat decizia penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.

Prin Decizia penală nr. 176/R din 17 octombrie 2012 Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva sentinței penale nr. 57 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Sălaj, care a fost desființată în întregime și a trirnis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Sălaj. S-a mai dispus ca, instanța de fond să facă o analiză detaliată a probelor administrate în cauză în raport și cu cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată, reaudiind în cazul în care va considera necesar inculpatul, părțile vătămate și martorii și cu privire la aspectele noi apărute, cu atât mai mult cu cât depozițiile acestora, date în cursul cercetării judecătorești, nu sunt complete și detaliate

Împotriva sentinței penale nr. 54 din data de 05 iunie 2013, pronunțată în Dosar nr. 5961/84/2012 al Tribunalului Sălaj, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, care a solicitat desființarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului B.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1)1ii d, art. 192 alin. (2) C. pen. și art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

Prin decizia penală nr. 198/A din 17 octombrie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva sentinței penale nr. 54 din 05 iunie 2013 a Tribunalului Sălaj.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că, potrivit art. 6 din C.E.D.O. și 23 alin. (1) din Constituția României inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție. Conform dispozițiilor art. 66 C. proc. pen., coroborate cu dispozițiile art. 65 C. proc. pen., inculpatul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, iar sarcina administrării probelor revine, în cursul procesului penal, organului de urmărire penală și instanței de judecata. Orice soluție pronunțată de către instanță nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate și convingătoare, așa cum a statuat și C.E.D.O. în cauza Telfner c. Austriei, scopul procesului penal fiind că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să.fie pedepsită conform vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasa la răspundere penală. S-a mai reținut că materialul probator administrat de instanța de fond a permis în mod pertinent adoptarea unei soluții de achitare a inculpatului. Astfel, din depozițiile martorilor audiați în cauză nu a rezultat o stare de fapt care să permită stabilirea în mod cert a vinovăției inculpatului ca atare în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că operează principiul de drept in dubio pro reo.

De asemenea, s-a reținut că soluția pronunțată în cauză se circumscrie limitelor legalității și temeiniciei și sub aspectul reținerii vinovăției inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen., precum și sub aspectul achitării inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 C. pen.

Totodată, s-a reținut că soluția este legală și temeinică și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și a modalității de executare a acesteia, pedeapsa aplicată de instanța de fond fiind de natură să asigure realizarea scopului preventiv al pedepsei reglementat de dispozițiile art. 52 C. pen.

Împotriva Deciziei nr. 198/A din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 172 al C. proc. pen.

Examinând recursul declarat de reprezentantul Ministerului Public prin raportare la dispozițiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj. secția penală și de minori, la data 17 octombrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 2 din Lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteza care, însă, nu se regăsește în speță.

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial, intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

În ce privește cazul de casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., invocat de reprezentantul Ministerului Public, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013.

Potrivit art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Ținând cont de regulile stricte ce reglementează soluționarea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin invocarea art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., ce are în vedere situația în care „hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii", nu are posibilitatea de a examina această critică în condițiile în care art. 385

9

alin. (1) C. proc. pen. anterior, în forma aplicabilă prezentei cauze, reglementează doar motive de casare care vizează chestiuni de drept, astfel încât criticile parchetului privind schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1), lit. d) C. pen., în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. (1) C. pen., prin reanalizarea situației de fapt reținută de către instanțele de fond si apel, excede cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior/întrucât se referă la aspecte de fapt ale cauzei.

Cu privire Ia soluția dispusă de instanța de fond și menținută în apel, legea penală mai favorabilă este Codul penal anterior.

Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, și împrejurarea că în cauză nu este incident nici unul din cazurile de casare care pot fi invocate din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 198/A din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, privind pe inculpatul B.A.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIV

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 198/A din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, privind pe inculpatul B.A.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22 aprilie 2014.