ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 854/2015

Deliberând asupra

recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 318/C/2013

pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a de contencios administrativ și

fiscal, în Dosar nr. 5944/62/2011 s-au respins excepțiile prescripției

dreptului la acțiune, a lipsei calității procesuale active și a lipsei

calității procesuale pasive. A fost admisă în parte acțiunea formulată și

precizată de reclamanta SC T.A. SRL în contradictoriu cu pârâtul M.S. și în

consecință: a fost obligat pârâtul să ridice autovehiculul marca M., nr.

înmatriculare xxx1, din service-ul societății pârâte. A fost obligat pârâtul să

plătească pârâtei suma de 8,30 lei cheltuieli de judecată. Au fost respinse

restul pretențiilor. A fost respinsă cererea reconvențională.

Împotriva acestei

sentințe, atât reclamanta SC T.A. SRL, cât și pârâtul M.S. au declarat apel,

iar prin Decizia civilă nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 Curtea de Apel Brașov,

secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și

asigurări sociale, a admis apelul declarat de reclamanta SC T.A. S.R.L., schimbând

în parte Sentința civilă nr. 318/C din 21 octombrie 2013 a Tribunalului Brașov,

în sensul obligării pârâtului de a plăti suma de 5550 și TVA aferent,

reprezentând taxa de staționare în service a autovehiculului, pentru perioada

23 aprilie 2010 - 28 aprilie 2011. Au fost păstrate neschimbate celelalte

dispoziții ale sentinței apelate și a fost respins apelul declarat de pârâtul

M.S. împotriva aceleiași sentințe.

SC T.A. SRL a

formulat cerere prin care a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr.

301/Ap din 3 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări

sociale, în sensul de a cuprinde și obligarea pârâtului M.S. pe lângă suma de

5550 lei și TVA aferent acesteia și la plata sumei de 15 lei/zi plus TVA de la

data de 28 aprilie 2011 până la data preluării efective a autovehiculului,

completarea menționatei decizii și în sensul cheltuielilor de judecată în fond

și apel, precum și îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitiv în

sensul menționării monedei de plată.

Prin Decizia civilă

nr. 599/Ap din 30 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția

civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și

asigurări sociale a fost admisă în parte cererea formulată de apelanta

reclamantă SC T.A. S.R.L. cu privire la dispozitivul Deciziei nr. 301/AP din 03

iunie 2014 a Curții de Apel Brașov și, în consecință, s-a dispus îndreptarea și

completarea dispozitivului deciziei sus amintite, în sensul că alineatul 2 al

deciziei va avea următorul conținut: "Obligă pârâtul să plătească

reclamantei suma de 5550 lei și TVA aferent acesteia, reprezentând plata taxei

de staționare în service a autovehiculului, pentru perioada 23 aprilie 2010 -

28 aprilie 2011 și în continuare, câte 15 lei/zi plus TVA aferent și până la

data preluării efective a autovehiculului din service".

Pentru a decide

astfel, Curtea de Apel Brașov a reținut, în esență, ca fiind îndeplinite

cerințele art. 281 și ale art. 281

2

C. proc. civ.

S-a reținut că nu

sunt îndeplinite condițiile completării hotărârii judecătorești sub aspectul

acordării cheltuielilor de judecată în apel întrucât apelanta nu a solicitat

acest lucru și, de asemenea, s-a arătat că obținerea cheltuielilor de judecată

ce nu au făcut obiectul apelului admis, pe calea completării hotărârii

judecătorești nu îndeplinește criteriile prevăzute de art. 281

2

C.

proc. civ.

În ceea ce privește

eroarea materială constând în neprecizarea monedei obligației de plată, stabilită

în sarcina intimatului-pârât M.S., s-a apreciat că aceasta constituie o eroare

de tehnoredactare, ce urmează a fi complinită în condițiile art. 281 C. proc.

civ.

În termen legal,

împotriva Deciziei civile nr. 599/Ap din 30 septembrie 2014 pronunțată de

Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

de conflicte de muncă și asigurări sociale, pârâtul M.S. a declarat recurs,

apreciind hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală.

În argumentarea

recursului, pârâtul susține, în esență, că în mod greșit s-a admis cererea de

completare a dispozitivului, această schimbare reprezentând în opinia sa, o

schimbare în tot a deciziei civile.

Consideră că instanța

nu a analizat dacă preluarea efectivă a autoturismului din service este

posibilă, acesta fiind și motivul pentru care Curtea de Apel Brașov a admis

doar în parte apelului promovat de reclamantă.

Susținând că

autoturismul este indisponibilizat în service-ul aparținând SC T.A. SRL din

culpa acestora, recurentul apreciază că nu poate fi obligat la plata

cheltuielilor de staționare până la data ridicării efective a autoturismului,

mai ales că nu îi sunt imputabile motivele pentru care acest autoturism se află

acolo.

Întrucât nu este

vorba doar de o completare a hotărârii instanței de apel, consideră că nu se

impunea admiterea în parte a cererii de îndreptare și completare a

dispozitivului Deciziei nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 pronunțată de Curtea de

Apel Brașov, motiv pentru care, solicită admiterea recursului și, în consecință,

respingerea cererii de îndreptare și completare a dispozitivului acestei

hotărâri.

Înalta Curte, în

temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate

excepția nulității recursului invocată de intimata-reclamantă SC T.A. SRL,

constată că aceasta nu este întemeiată, motiv pentru care excepția va fi

respinsă, în raport de incidența dispozițiilor art. 304

1

C. proc.

civ., conform cărora: "recursul declarat împotriva unei hotărâri care,

potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de

casare prevăzute de art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate

aspectele".

Examinând decizia

recurată, în raport de criticile formulate, în limitele controlului de

legalitate și temeiul de drept al art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte constată că recursul nu este fondat, motiv pentru care acesta va fi

respins, pentru următoarele considerente:

Prin secțiunea a VI-a

a Codului de procedură civilă, intitulată "îndreptarea, lămurirea și

completarea hotărârii", legiuitorul a instituit proceduri judiciare

simplificate în scopurile anume prevăzute de textele de lege, anume pentru

îndreptarea erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea și

susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale

din hotărâri sau încheieri (art. 281), pentru obținerea unor lămuriri cu

privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori

pentru înlăturarea dispozițiilor potrivnice (art. 281

1

), și

respectiv, pentru completarea, în caz de omisiune de pronunțare, cu soluția

asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri

conexe sau incidentale (art. 281

2

).

Este de necontestat

că obiectul învestirii instanței, l-a constituit obligarea pârâtului M.S. la

plata taxei de staționare în service a autovehiculului de 15 lei/zi+TVA, pentru

perioada cuprinsă între data de 23 aprilie 2010 și până la data preluării

efective a autovehiculului din service, pentru perioada cuprinsă între 23

aprilie 2010 și 28 aprilie 2010 fiind cuantificată la suma de 5550 lei + TVA,

aspect ce rezultă atât din precizarea acțiunii, cât și din cererea de apel.

Așa fiind, contrar

susținerilor recurentului, în mod legal s-a dat eficiență dispozițiilor art.

281 și art. 281

2

C. proc. civ. și s-a dispus îndreptarea și

completarea dispozitivului Deciziei nr. 301/Ap din 3 iunie 2014 pronunțată de

Curtea de Apel Brașov referitor la neprecizarea monedei obligației de plată,

precum și în ceea ce privește obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de

staționare până la data ridicării efective a autoturismului.

Cât privește

susținerile recurentului cu privire la faptul că nu s-a analizat dacă preluarea

efectivă a autoturismului din service este posibilă se reține că acestea

vizează fondul litigiului și, prin urmare, exced analizei instanței de recurs

învestită să verifice doar legalitatea hotărârii prin care s-a dispus

îndreptarea și lămurirea dispozitivului deciziei pronunțate în apel.

De asemenea, este de

reținut că în cadrul procedurilor prevăzute de art. 281 și art. 281

2

C. proc. civ., nu se poate obține o rejudecare a procesului finalizat prin

pronunțarea deciziei a cărei îndreptare se solicită, în sensul celor solicitate

de recurentul-pârât.

Motivul pentru care

instanța de apel a admis doar în parte apelul nu este cel pretins de recurent,

respectiv că nu ar fi avut în vedere obligarea pârâtului la plata taxei de

staționare pentru perioada cuprinsă între data de 23 aprilie 2010 și până la

data preluării efective a autovehiculului din service, ci acela că s-au păstrat

restul dispozițiilor sentinței apelate, respectiv soluțiile date asupra

excepțiilor invocate.

Pentru rațiunile

înfățișate, constatând că decizia recurată este la adăpost de orice critică,

Înalta Curte, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va

respinge recursul declarat de pârâtul M.S. împotriva Deciziei civile nr. 599/Ap

din 30 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări

sociale, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția

nulității recursului invocată de intimata-reclamantă SC T.A. SRL.

Respinge recursul

declarat de pârâtul M.S. împotriva Deciziei civile nr. 599/Ap din 30 septembrie

2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu

minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 martie 2015.

Procesat

de GGC - NN