ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1313/2015

Asupra conflictului negativ de

competență, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, secția civila, înregistrată

sub nr. 183/89/2015, reclamantul V.D.N., în contradictoriu cu pârâtele

C.N.C.I., A.N.R.P. și Comisia locală Ivești, a solicitat:

- anularea (desființarea) Deciziei de

invalidare nr. 517 din 27 februarie 2014, emisă de pârâta C.N.C.I. privind

măsura acordării de despăgubiri stabilită prin Hotărârea Comisiei Județene

Vaslui nr. 29 din 07 februarie 2006 de validare a propunerii Comisiei locale

Ivești privind înscrierea suprafeței de 3,50 ha, reconstituită reclamantului,

după autorul său, V.D., în anexa nr. 23 Ia Regulamentul aprobat prin H.G. nr.

890/2005;

- obligarea pârâtei sa emită decizia

de validare a măsurii acordării, de despăgubiri stabilită prin Hotărârea

Comisiei Județene Vaslui nr. 29 din 07 februarie 2006 de validare a propunerii

Comisiei Locale Ivești privind înscrierea suprafeței de 3,50 ha, reconstituită

reclamantului, după autorul său, V.D. în anexa nr. 23 la Regulamentul aprobat

prin H.G. nr. 890/2005.

- obligarea pârâtei să stabilească cuantumul

despăgubirilor ce i se cuvin pentru suprafața de 3,50 ha teren agricol,

extravilan, ce i-a fost reconstituit în proprietate și care nu i-a fost

atribuit în natură;

- să se dispună repunerea

reclamantului în termenul prevăzut de lege de a completa Dosarul de despăgubiri

înregistrat la A.N.R.P. cu nr. 3188/FFC/2006, cu documentele solicitate de

A.N.R.P., prin adresa din 05 septembrie 2013 a președintelui Comisiei locale

Ivești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a

Județului Vaslui, adresă ce a fost înregistrată la Primăria com. Ivești din 18

septembrie 2013;

- obligarea pârâtei Comisia locală

Ivești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

Jud. Vaslui, să procedeze la completarea Dosarului înregistrat la A.N.R.P. cu

nr. 3188/FFCC/2006, cu toate documentele ce i~au fost solicitate prin adresa din

05 septembrie 2013.

Tribunalul București, secția a IV-a

civilă, prin sentința civilă nr, 1153/2014, a admis excepția necompetențe

teritoriale și a declinat competența în favoarea Tribunalului Vaslui, secția civilă,

competența de soluționare a cauzei civile dedusă judecății de reclamantul V.D.N.

Pentru a pronunța această soluție

Tribunalul București a reținut următoarele:

Prin cererea dedusă judecații,

reclamantul V.D.N., în contradictoriu cu pârâtele C.N.C.I., A.N.R.P. și Comisia

Locală Ivești a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se

dispună anularea (desființarea) Deciziei de invalidare nr. 517 din 27 februarie

2014, emisă de pârâta C.N.C.I., privind măsura acordării de despăgubiri

stabilite prin Hotărârea Comisiei Județene Vaslui nr. 29 din 07 februarie 2006,

de validare a propunerii Comisiei locale Ivești, privind înscrierea suprafeței

de 3,50 ha, reconstituită reclamantului după autorul său, V.D., în anexa nr. 23

la Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005; obligarea pârâtelor să emită

decizie de validare a măsurii acordării de despăgubiri stabilită prin Hotărârea

Comisiei Județene Vaslui nr. 29 din 07 februarie 2006, de validare a propunerii

Comisiei Locale Ivești, privind înscrierea suprafeței de 3,50 ha, reconstituită

reclamantului după autorul său, V.D., în anexa nr. 23 la Regulamentul aprobat

prin H.G. nr. 890/2005.

Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea

nr. 165/2013: „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi

atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a

tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de

30 de zile de la data comunicări".

Prin entitate învestită de lege se au

în vedere structurile cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor

preluate abuziv și de stabilire a măsurilor reparatorii, astfel cum acestea

sunt definite la art. 3 pct. 4 din Legea nr. 165/2013.

Prin Decizia nr. 517 din 27 februarie 2014

ce face obiectul prezentei contestații s-a invalidat măsura acordării de

despăgubiri stabilită prin Hotărârea Comisiei Județene Vaslui nr. 29 din 07

februarie 2006 de validare a propunerii Comisiei locale Ivești privind

înscrierea suprafeței de 3.50 ha teren arabil situat în com. Ivești, sat.

Ivești, jud. Vaslui.

Cât timp terenul ce face obiect al

deciziei de invalidate se află în județul Vaslui, iar decizia contestată se

referă ia invalidarea unei hotărâri emise de Comisia Județeană Vaslui,

Tribunalul București a apreciat că revine Tribunalului Vaslui competența

soluționării prezentei cauze.

Prin sentința nr. 515 din 5 martie

2015, Tribunalul Vaslui, secția civilă, la rândul său, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și, constatând ivit

conflict negativ de competența, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție

pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această sentință,

Tribunalul Vaslui a reținut următoarele:

Așa cum corect s-a reținut, obiectul

pricinii pendinte îl constituie cererea anularea (desființarea) Deciziei de

invalidare nr. 517 din 27 februarie 2014, emisă de pârâta C.N.C.I., privind

măsura acordării de despăgubiri stabilite prin Hotărârea Comisiei județene

Vaslui nr. 29 din 07 februarie 2006, de validare a propunerii Comisiei Locale

Ivești, privind înscrierea suprafeței de 3,50 ha, reconstituită reclamantului

după autorul sau, V.D., în anexa nr. 23 la Regulamentul aprobat prin H.G. nr.

890/2005 - petit principal, și capătul de cerere accesoriu privind obligarea

pârâtelor să emită decizie de validare a măsurii acordării de despăgubiri

stabilită prin Hotărârea Comisiei Județene Vaslui nr. 29 din 07 februarie 2006,

de validare a propunerii Comisiei Locale Ivești, privind înscrierea suprafeței

de 3,50 ha, reconstituită reclamantului după autorul său, V.D., în anexa nr. 23

la Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005.

Potrivit normei speciale si imperative

din art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competența este determinată de capătul de

cerere principal, în speță, de primul petit.

Conform art. 35 alin. (1) din Legea

nr. 165/2013: „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi

atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a

tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de

30 de zile de la data comunicării". Art. 3 pct. 4 lit. g) din Legea nr.

165/2013 include C.N.C.I. în categoria entităților învestite de lege.

Cum Decizia de invalidare nr. 517 din

27 februarie 2014 ce face obiectul prezentei contestații a fost emisă de o

entitate - C.N.C.I. - care are sediul în București, aliat în circumscripția

Tribunalului capitalei, competența teritorială de soluționare a cauzei revine

în mod evident acelei instanțe, fiind lipsite de relevanță orice aite aspecte.

Înalta Curte, competentă să

soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 133 pct. 2 raportat

la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:

Într-adevăr, norma de competență

incidență raportului juridic litigios este cea invocată de cele două instanțe,

respectiv dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.

Dispozițiile legale sus-menționate

instituie o normă de competență teritorială absolută, ce conferă tribunalului

în a cărui circumscripție se află sediul entității învestite de lege competența

de soluționare a contestației formulate împotriva deciziilor emise de aceasta.

Noțiunea de entitate învestită de lege

este explicitată la art. 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 165/2013 în sensul că

au această semnificație următoarele structuri cu atribuții în procesul de

restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor

reparatorii:

a) unitatea deținătoare, în înțelesul

H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a

Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod

abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările și

completările ulterioare, al O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, precum și al O.U.G. nr. 83/1999, republicată;

b) entitatea învestită cu soluționarea

notificării, în înțelesul H.G. nr. 250/2007, cu modificările și completările

ulterioare;

c) comisia locală de fond funciar,

comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite în temeiul Legii nr.

18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

d) comisia județeană de fond funciar

sau, după caz, C.F.F. a Municipiului București, constituite în temeiul Legii

nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) Comisia specială de retrocedare a

unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și comunităților

cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;

f) A.N.R.P., organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică;

g) C.N.C.I., înființata potrivit

legii.

Întrucât, în cauză, Decizia de

invalidare nr. 517 din 27 februarie 2014, contestată de reclamant, a fost emisă

de C.N.C.I., potrivit art. 3 pct. 4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, rezultă că

în cauza de față, această instituție are calitatea de entitate învestită de

lege, astfel încât, conform art. 35 alin. (1) din același act normativ,

competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul acestei entități.

Având în vedere că sediul C.N.C.I. se

află în circumscripția Tribunalului București, aceasta este instanța competentă

teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

În consecință, Înalta Curte va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului în circumscripția

căreia se află sediul C.N.C.I., respectiv Tribunalul București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,

15 mai 2015.