ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2801/2014

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele: Tribunalului Iași, prin sentința civilă nr. 1513 din 5 decembrie 2013, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului M.G.; a respins acțiunea formulată de reclamanții B.E. și M.G., în contradictoriu cu pârâtele SC E.O.N.E.R. SA și SC E.O.N.M.D. SA, a respins cererea de chemare în garanție a SC E.O.N.M.D. SA formulată de pârâta SC E.O.N.E.R. SA precum și cererea de chemare în garanție a SC A.Ț.A. SA, formulată de pârâta SC E.O.N.M.D. SA. La darea hotărârii instanța a reținut, în esență, cele ce urmează: Urmare a sesizării reclamantei B.E. din data de 12 august 2011, a fost încheiat procesul verbal din 29 august 2011 prin care reprezentanții pârâtei SC E.O.N.E.R.

SA au constatat în urma verificărilor efectuate la locuința acesteia din sat Piciorul Lupului, com. Ciurea, județul Iași că erau arse aparate electrocasnice, respectiv televizorul, frigiderul și aparatul de electromasaj . Reclamanta B.E. are încheiat cu pârâta SC E.O.N.E.R. SA contractul de furnizare a energiei electrice din 6 decembrie 2011 pe durată nedeterminată, art. 8 din contract obligând pârâta în calitate de furnizor să despăgubească pe consumator în cazul deteriorării unor receptoare electrice în situația în care au apărut tensiuni mai mari decât cele admise în normele tehnice.

Deteriorarea aparatelor menționate din locuința reclamantei a fost cauzată de fluctuații de tensiune, aspect care nu a fost negat de către pârâte, în calitate de furnizor de energie și respectiv prestator al serviciului de distribuție a energiei electrice active, fapt care dă dreptul reclamanților la despăgubiri, în temeiul contractului de furnizare a energiei electrice în cazul reclamantei și în temeiul răspunderii civile delictuale, conform art. 998 C. civ. în cazul reclamantului M.G., urmare a defectării aparatului de electromasaj. În privința daunelor materiale, instanța a reținut că deși prejudiciul material există, suma cuvenită cu titlu de despăgubiri trebuia dovedită. Reclamanții nu au depus documentele de proveniență pentru bunurile arse, pentru a exista un reper obiectiv în stabilirea cuantumului daunelor materiale.

De asemenea, aceștia nu au apelat la operatori service autorizați pentru a se stabili dacă aparatura mai putea fi reparată, pentru evaluarea costului reparației sau dacă dimpotrivă funcționalitatea normală a fost grav afectată, fiind imposibilă remedierea. Instanța a mai constatat că pârâta SC E.O.N.M.D. SA a achitat reclamantului M.G., anterior introducerii acțiunii, suma de 3.226,90 lei, conform extrasului de cont din data de 6 august 2012, sumă reprezentând despăgubiri prin care a înțeles să acopere prejudiciul suferit de reclamanți pentru pagubele constatate prin procesul din 29 august 2011. În aceste condiții s-a constatat că este neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea daunelor materiale în cuantum de câte 2.500 lei.

Referitor la daunele morale, s-a reținut că, în absența unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă, acestea se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamant, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării etc. În prezenta cauză reclamanții au invocat frecventele fluctuații de tensiune, probleme de sănătate în cazul reclamantului M.G. și încadrarea acestuia în grad de handicap grav, situația materială dificilă. Aceste împrejurări nu au legătură concretă cu daunele morale solicitate, având în vedere că modul în care pârâtele și-au îndeplinit în timp serviciile pentru care dețin autorizație nu fac obiectul analizei prezentului litigiu, iar starea de sănătate a reclamantului poate fi supusă atenției organelor competente de specialitate implicate în tratamentul și protecția persoanelor cu nevoi speciale.

Referitor la evenimentul din luna august 2011, s-a arătat că este real faptul că reclamantul nu s-a putut folosi de aparatul de electromasaj, însă aceasta nu a depus acte medicale în sensul că aparatul îi este recomandat ca fiind indispensabil pentru recuperarea funcțională, iar neutilizarea acestuia i-ar fi produs suferințe psihice, de natură a-i afecta semnificativ condițiile de viață. De asemenea, reclamanta B.E. nu a indicat modalitatea în care a fost afectată prin defectarea aparatelor electrocasnice, față de aceasta nefiind vădit un prejudiciu moral care să necesite a fi reparat de către pârâte. Curtea de Apel Iași, secția civilă, învestită cu apelul declarat de reclamanți împotriva hotărârii primei instanțe, prin Decizia civilă nr. 69 din 28 martie 2014, a respins calea de atac pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 167 C. proc. civ., dovezile se pot încuviința numai dacă instanța socotește că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, ceea ce înseamnă că probele trebuie să fie pertinente și concludente cauzei. O probă este pertinentă dacă are legătură cu obiectul cauzei și concludentă dacă este de natură să conducă la soluționarea cauzei. Or, în raport de teza probatorie invocată de apelanți pentru proba cu martori, în mod corect instanța a stabilit că administrarea acesteia nu este pertinentă și concludentă cauzei. Instanța de fond a stabilit, raportat la probele administrate în cauză și la poziția procesuală a pârâților-intimați, că, în urma fluctuațiilor de tensiune existente în zona în care locuiesc apelanții-reclamanți, acestora li s-a defectat un frigider, un televizor și un aparat de masaj, astfel încât au suferit un prejudiciu material.

În ceea ce privește cuantumul prejudiciului material produs, apelanții-reclamanți au solicitat obligarea pârâților la suma de 5.000 lei, fără însă a produce dovezi în legătură cu valoarea reală a acestor bunuri, dacă acestea au fost într-adevăr deteriorate în asemenea măsură încât nu au mai putut fi reparate. Așa fiind, instanța de fond corect a avut în vedere la stabilirea contravalorii bunurilor deținute suma de 3.226,90 lei, sumă pe care pârâții-intimați au achitat-o apelanților-reclamanți la data de 6 august 2012. Aceasta deoarece, pârâții-intimați au dovedit că la stabilirea acestei sume s-a avut în vedere prețul de vânzare din magazinele de specialitate a unor bunuri de același gen, respectiv a unei combine frigorifice, a unui televizor și a unui aparat masaj.

Curtea a notat că, din argumentele folosite de instanță în motivarea respingerii acestui capăt de acțiune, rezultă în mod elocvent și explicit că instanța s-a pronunțat în raport cu ambii reclamanți și față de ceea ce s-a cerut, respectiv obligarea pârâților la plata daunelor materiale în cuantum de 5.000 lei, respectiv câte 2.500 lei pentru fiecare reclamant. Nici criticile vizând greșita respingere a capătului de acțiune vizând daunele morale nu a fost găsită întemeiată. În ceea ce privește capătul de acțiune vizând obligarea pârâților la plata daunelor morale către reclamanți în cuantum de 100.000 lei, reclamanții au susținut că fluctuațiile de tensiune ce au dus la deteriorarea televizorului, combinei frigorifice și aparatului de masaj, au produs consecințe și pe plan psihic ce le-au afectat viața de zi cu zi, iar în ceea ce-l privește pe reclamantul-apelant M.G.

acesta este încadrat într-un grad de handicap grav, iar faptul că nu a mai putut folosi aparatul de masaj i-au accentuat suferințele fizice și psihice, iar lipsa celorlalte două electronice i-au afectat traiul zilnic. Chiar dacă rolul daunelor morale este acela de a compensa suferințele pe plan psihic prin care au trecut persoanele vătămate, acestea trebuie să fie dovedite și se apreciază în raport de legătura de cauzalitate între faptele prejudiciabile și consecințele negative suferite, trebuind să fie apreciate în echitate, respectiv să nu fie niciun izvor de îmbogățire fără justă cauză pentru cel ce le solicită, și nicio o amendă excesivă pentru cel ce urmează a le plăti.

Or, în cauză, chiar dacă s-a creat un disconfort ca urmare a fluctuațiilor de tensiune și a deteriorării aparatelor electrocasnice, această situație nu poate fi caracterizată ca fiind atât de traumatizantă încât să fi produs suferințe puternice pe plan fizic, psihic și social de natură a fi acoperite prin plata unei sume de bani cu titlu de daune morale.

Astfel, în ceea ce privește pe reclamanta-apelantă B.E., nu s-a putut reține nicio modalitate concretă, prin care situația creată ar fi afectat-o pe plan psihic, iar în ceea ce-l privește pe apelantul M.G., acesta deși a invocat că lipsa aparatului de masaj i-a afectat grav starea fizică, pe fondul handicapului grav pe care îl are, nu a dovedit că acest aparat era indispensabil în recuperarea funcțiilor vitale și nefolosirea lui i-ar fi produs suferințe, iar disconfortul creat prin deteriorarea aparatelor electrocasnice a avut un impact atât de puternic, de natură a-i afecta viața pe plan psihic, fiind astfel nevoit să se afle în situația în care se impune o reparație bănească cu titlu de daune morale.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul M.G., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul constatării prejudiciului și a culpei pârâtelor, având drept consecință acordarea daunelor materiale și morale în cuantumul solicitat prin cererea introductivă, precizată, precum și acordarea cheltuielilor de judecată. Prin dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea nu este convingătoare sub aspectul exonerării pârâtelor în condițiile în care din înscrisurile existente la dosar rezultă că s-au produs prejudicii și că întreruperile de energie electrică sunt frecvente. Se mai arată că susținerile apelanților sunt redate pe două pagini, iar cele ale intimatelor se rezumă la o frază.

O altă critică se referă la împrejurarea că instanța s-a rezumat doar la examinarea înscrisurilor din dosar, respingând probele testimoniale solicitate de recurent, fără însă a motiva hotărâre luată. Faptul menținerii sentinței nu reprezintă o motivare propriu-zisă întrucât, prin respingerea probei testimoniale, s-a aflat în imposibilitate de a demonstra prejudiciul solicitat de recurent și mama sa cu privire la valoarea bunurilor. Recurentul arată că instanța a greșit atunci când nu a analizat culpa pârâtei.

Motivarea instanței de apel cu privire la criticile formulate în ce privește lipsa legăturii de cauzalitate între furnizarea defectuoasă a energiei și problemele resimțite de reclamanți ignoră îngreunarea activităților cotidiene și la creșterea cheltuielilor familiei din cauza alterării alimentelor pe care nu le pot păstra într-un frigider nealimentat electric, din cauza deplasărilor care trebuiesc făcute în municipiul Iași pentru cumpărarea altor alimente ceea ce presupune din nou cheltuieli de deplasare și pentru hrană, cheltuieli pe care nu le-ar fi suportat dacă frigiderul ar fi funcționat; alterarea stării de sănătate a reclamantului, dependent de electromasajul efectuat zilnic cu aparatul Infraslim și nevoit, prin urmare, să suporte durerea fizică și depresia cauzată de acest lucru; stresul implicit și grija mereu crescândă a mamei sale pentru sănătatea sa fizică și psihică, văzând cum încearcă să reziste durerilor fizice, cum depune eforturi suplimentare pentru a-și menține tonusul muscular.

Intimata SC E.O.N.E.R. SA, prin întâmpinarea formulată, invocă excepția netimbrării cererii de recurs precum și excepția nulității recursului. Pe fondul cererii solicită respingerea recursului cu motivarea, în esență, că reclamanții nu au putut produce dovezi cu privire la valoarea reală a bunurilor deteriorate și la daunele morale solicitate. Se mai arată că instanța a analizat corect elementele răspunderii civile delictuale. Înalta Curte, analizând decizia prin raportare la criticile formulate constată caracterul nefondat al recursului pentru argumentele ce succed. Înalta Curte, constată că recursul declarat de reclamantul M.G., cu toate că motivele invocate nu sunt pe deplin structurate juridic, poate fi analizat pe fond, întrucât se invocă, pe de o parte, lipsa argumentelor referitoare la culpa pârâtei, precum și greșita respingere a cererii privind acordarea daunelor morale, pe de altă parte.

Cu alte cuvinte, excepția nulității recursului invocată de intimată este nefondată. Prioritar, Înalta Curte învederează că, urmare a faptului că recursul a fost declarat doar de reclamantul M.G., statuările instanței superioare de fond cu privire la pretențiile reclamantei B.E. au putere de lucru judecat. Drept urmare, criticile recurentului referitoare la daunele morale solicitate de reclamantă precum și cele privind criteriile avute în vedere de instanță la respingerea cererii de acordare a unui cuantum superior valori de 1.929,89 lei acordate de pârâtă pentru aparatele deteriorate (combină frigorifică -1.299,99 lei și televizor - 629,90 lei) nu pot face obiect al recursului câtă vreme titulara drepturilor deduse judecății nu a exercitat calea extraordinară de atac a recursului.

Recurentul invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proC. civ. cu referire la neanalizarea culpei pârâtei la producerea daunelor materiale și morale pretinse prin acțiune. Contrar opiniei recurentului, decizia este redactată cu respectarea dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. cât privește analizarea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998-999 C. civ. Astfel, instanța pornește de la premisa întrunirii cumulative a condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale atunci când menționează că intimata a achitat contravaloarea aparatului pentru masaj (1.297,01 lei - 295 euro), proprietate recurentului, defectat în urma apariției unor tensiuni electrice mai mari decât cele admise.

Cu alte cuvinte, se reține culpa pârâtei la producerea prejudiciului material. Însă, ceea ce contestă recurentul este cuantumul despăgubirii materiale, ce reprezintă un element de fapt, ce nu poate face obiect al recursului față de dispozițiile art. 304 alin. (1) C. proc. civ., ce permit cenzurarea deciziei pronunțate în apel doar pentru nelegalitate nu și pentru netemeinicie. Acesta este și motivul pentru care nu pot fi analizate în această etapă procesuală criticile referitoare la modul în care instanța superioară de fond a administrat și interpretat probatoriul din cauză.

Cât privește prejudiciul moral pretins de reclamant, constând în aceea că imposibilitatea folosirii aparatului de masaj i-au accentuat suferințele fizice și psihice, instanța, nu neagă existența unor stări de disconfort, apreciind însă că situația nu este atât de traumatizantă încât să fi produs suferințe puternice pe plan fizic, psihic și social de natură a fi compensate prin plata unei sume de bani. Cele reținute prin decizie sunt corecte, întrucât existența unui prejudiciu moral, oricât ar fi de plauzibil, nu rezultă ex re, reclamantul având obligația să probeze, așa cum se reține, prin decizie prejudiciul suferit. Așa fiind, nici critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. nu este fondată. Înalta Curte, pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă SC E.O.N.M.D. SA Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul M.G. împotriva Deciziei nr. 69 din data de 28 martie 2014 a Curții de Apel Iași, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2014.