ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Suceava, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal,
reclamanta U.A.T. Municipiul Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. -
Direcția de Control și Verificarea Utilizării de Fonduri Comunitare, a
solicitat:
- Anularea Deciziei
nr. D1 din 24 aprilie 2012 emisă de M.D.R.T. în soluționarea contestației
împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor
financiare nr. N1 din 22 februarie 2012;
- Anularea Notei de
constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. N1 din 22
februarie 2012, emisă de M.D.R.T. - Direcția control și verificare, utilizare
fonduri comunitare și înregistrată la U.A.T. Municipiul Botoșani sub nr. N2 din
5 martie 2012;
- Anularea Notei de
constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. N3 din 18
mai 2012 emisă în baza Deciziei nr. D1 din 24 aprilie 2012;
- Exonerarea de
plata tuturor sumelor stabilite cu titlu de corecție financiară prin actele
contestate;
- Obligarea pârâtei
la restituirea sumelor reținute nelegal în baza actelor administrative emise cu
încălcarea legii.
În prezentarea
situației de fapt, reclamanta a arătat că autoritatea emitentă a procedat la
întocmirea note de constatare, ca urmare a neregulilor constatate de către
autoritatea de audit din cadrul Curții de Conturi, în raportul de audit de
operațiuni pentru P.O.R. nr. R1 din 22 decembrie 2011 privind Contractul de
finanțare nr. C1 din 26 februarie 2009 cod SMIS 973.
În urma verificării
procedurii de atribuire a contractelor C2, C3, C4 din 23 iulie 2009, a
constatat că instituția nu ar fi respectat principiile transparenței, prin
încălcarea obligațiilor de publicitate prin săvârșirea a trei abateri prevăzute
la pct. 1.5, 1.7 și 1.12 din Anexa I la O.U.G. 66/2011.
Hotărârea instanței
de fond
Prin Sentința nr. 58
din 30 ianuarie 2013, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta
U.A.T. - Municipiul Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. - Direcția
de control și verificarea utilizării de fonduri comunitare; a anulat Decizia
nr. D1 din 24 aprilie 2012 emisă de M.D.R.T. București; a anulat Nota de
constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. N1 din 22
februarie 2012; a anulat Nota de constatare a neregulilor de stabilire a
corecțiilor financiare nr. N3 din 18 mai 2012; a exonerat reclamanta de plata
sumei de 1.660.047 RON - corecție financiară stabilită și a obligat pârâtul la
restituirea sumelor reținute în contul corecției.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond a reținut că actele administrative a căror
anulare face obiectul cauzei, au fost emise de urmare a raportului de audit
pentru P.O.R. nr. R1 din 22 decembrie 2011 a Curții de Conturi, cu referire la
Contractul de finanțare nr. C1 din 26 februarie 2009.
În acest context, în
cauză, corecțiile efectuate prin aceste acte administrative în conformitate cu
prevederile O.U.G. nr. 66/2011 sunt nelegale și efectuate cu încălcarea
principiului neretroactivității legii civile, deoarece prevederile O.U.G. nr.
66/2011, se aplicau de la data de 30 noiembrie 2012 și nu puteau fi aplicate la
contractul de finanțare nr. C1 din 26 februarie 2009, motivat doar de data
efectuării controlului.
De altfel, din
examinarea deciziei contestate a constatat că, deși se fac referiri cu privire
la cele trei abateri analizate, nu se stabilește o corecție financiara în
sensul prevederilor cuprinse în anexa, fiind nesocotite dispozițiile art. 4 din
H.G. 85/2011.
A reținut că, deși în
considerente se vorbește despre existența mai multor abateri pentru care nu
s-au propus corecții financiare, dispozitivul deciziei face referire exclusiv
la abaterea prevăzuta de punctul 1.12 din Anexa.
Curtea a mai reținut
că emitentul a procedat la cumularea corecției de 5% aplicată prin Decizia D1
din 24 aprilie 2012 pentru abaterea prevăzuta de 1.12 din anexa, cu corecția de
5% stabilită prin Nota de corecție N4 din 25 noiembrie 2011 pentru altă
abatere, respectiv pentru abaterea prevăzuta la pct. 1.5 din Anexă, modalitate
contrară dispozițiilor art. 4 din H.G. 875/2011 care stabilește că se aplică o
singura corecție, respectiv cea mai mare, nepermițând cumulul corecțiilor.
Deși Decizia D1 din 24
aprilie 2012 aplică aceste corecții nelegale prin referire expresă la
Contractele de lucrări nr. C2, C3, C4 din 23 iulie 2009, Nota de constatare
corecții N3 din 2012 extinde aplicarea corecției și la contractul C5 din 18
octombrie 2010, cât și cu privire la contractul de servicii nr. C6 din 12
decembrie 2007, fără ca în conținutul dispozitivului deciziei să se regăsească
vreo mențiune cu privire la corecțiile aplicate acestor contracte.
Recursul
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs pârâtul M.D.R.A.P., criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
În contextul unei
succinte prezentări a situației de fapt, recurentul a dezvoltat următoarele
critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidența
motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 și pct. 9 C. proc. civ., cu
referire la art. 304
1
C. proc. civ.
Recurentul a
susținut, în principal, că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii
privind introducerea în cauză a Curții de Conturi, prin Autoritatea de audit,
solicitare întemeiată pe dispozițiile art. 16
1
și art. 18 alin. (2)
din Legea nr. 554/2004.
În al doilea rând, a
învederat faptul că a solicitat respingerea ca rămasă fără obiect a capătului
de cerere privind anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a
corecțiilor financiare nr. N1 din 22 februarie 2012, dat fiind că aceasta a
fost anulată pe cale administrativă.
Apoi, cu privire la
faptul că O.U.G. nr. 66/2011 a fost aplicată retroactiv, a apreciat pârâtul că
raportat la dispozițiile art. 66 din ordonanță, ar fi fost incidente
dispozițiile O.G. nr. 79/2003 numai în situația în care controlul ar fi fost în
derulare la data intrării acesteia în vigoare.
S-a arătat că cele
două acte normative conțin și norme de procedură fiscală, astfel că, sub
efectul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare, legea nouă este de imediată aplicare, cu excepția situației
tranzitorii reglementată de art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
A mai arătat
recurentul că, în condițiile în care prin contractul de finanțare s-a prevăzut
obligația respectării legislației din domeniul achizițiilor publice, cu
posibilitatea aplicării unei corecții financiare, nu se poate reține în speță
nerespectarea principiului neretroactivității legii.
Procedura în fața instanței
de recurs
Reclamanta - intimată
a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A
arătat reclamanta că un fapt născut anterior O.U.G. 66/2011 nu poate fi
sancționat în temeiul acestei legi, înfrângându-se astfel principiul neretroactivității
legii.
Considerentele și
soluția instanței de recurs
Examinând sentința
atacată prin prisma motivelor de recurs, dar și sub toate aspectele, în baza
art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este
fondat.
Înalta Curte apreciază,
în acord cu susținerile recurentului - pârât și contrar interpretării dată de
prima instanță, că în cauză sunt incidente prevederile O.U.G. nr. 66/2011
întrucât, aplicabilitatea normei în discuție este atrasă de data la care se
desfășoară activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a
creanțelor bugetare, nefiind vorba despre o aplicare retroactivă a legii, cum
s-a susținut.
Potrivit art. 66 din
O.U.G. nr. 66/2011, "activitățile de constatare a neregulilor și de
stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu
aplicarea prevederilor O.G. nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr.
529/2003, cu modificările și completările ulterioare".
Interpretarea normei
tranzitorii cuprinsă în textul de lege sus-arătat, conform argumentației per a
contrario, conduce la concluzia potrivit cu care, în situația în care
activitățile de constatare și de stabilire a neregulilor se desfășoară la o
dată ulterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, concluziile acesteia
se vor finaliza și valorifica cu aplicarea prevederilor acestui act normativ.
Cum O.U.G. nr.
66/2011 a fost publicată în M. Of. nr. 461/30.06.2011, iar potrivit mențiunilor
cuprinse în nota de constatare, reiese că verificarea soldată cu reținerea
neregulilor s-a desfășurat începând cu data de 14 februarie 2012, este evident
că la momentul intrării în vigoare a noului act normativ nu se afla în
desfășurare nicio operațiune de stabilire a creanțelor bugetare, în sarcina
autorității recurente.
Rezultă așadar că,
aplicarea prevederilor noului act normativ a fost realizată în virtutea normei
tranzitorii sus-arătate, astfel că nu se poate aprecia că în cauză a fost
încălcat principiul neretroactivității legii civile, de natură a atrage
nulitatea actului de constatare, ci, dimpotrivă, stabilirea unor posibile
nereguli s-a realizat în mod just prin raportare la legislația în vigoare la
momentul verificării, conform art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
În opinia Înaltei
Curți, contrar celor reținute de judecătorul fondului, incidența O.U.G. nr.
66/2011 este atrasă și are legătură cu momentul demarării activității de
control efectuată și nu cu data încheierii contractului de finanțare nr. C1 din
26 februarie 2009.
Față de cele ce
preced, hotărârea instanței de fond fiind nelegală, urmează a se admite
recursul declarat de către recurentul-pârât M.D.R.A.P., a se casa hotărârea
atacată, cu trimiterea cauzei, pe temeiul arătat, spre rejudecare, pornind de
la justa stabilire a actului normativ aplicabil în cauză și pentru respectarea
efectivă a dreptului părților la dublul grad de jurisdicție.
Cu ocazia
rejudecării, instanța de fond urmează ca, reținând aplicabilitatea O.U.G. nr.
66/2011, să examineze și celelalte susțineri și apărări ale părților, formulate
cu ocazia recursului de față, ca apărări de fond, dispunând și admiterea
suplimentară a oricăror probe, în măsura în care se va aprecia necesar și util
cauzei.
Pentru motivul de
casare astfel reținut, Înalta Curte nu va analiza celelalte critici din recurs
ce vizează fondul cauzei, precum și cererea de introducere în cauză a Curții de
Conturi prin Autoritatea de audit, conform art. 161 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de M.D.R.A.P. împotriva Sentinței nr. 58 din 30 ianuarie 2013 a Curții
de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 18 noiembrie 2014.
Procesat de GGC - MI