ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1329/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1329/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată, reclamantul Ț.C. a solicitat instanței, în contradictoriu
cu pârâtul C.N.S.A.S., obligarea acestuia să dea curs cererii sale și să îi
comunice dacă numiții U.P., președinte A.F.D.P.R. Gorj, G.Șt., vicepreședinte A.F.D.P.R.
Gorj și S. Aida, președinte al comisiei de cenzori a A.F.D.P.R. Gorj, au avut
calitatea de lucrător sau colaborator al fostei securități, în termen de 15
zile.
Prin
sentința civilă nr. 6673 din 21 noiembrie 2012, Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea
formulată de reclamantul Ț.C., în contradictoriu cu pârâtul C.N.S:A.S.
Pentru
a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin cererea
înregistrată la C.N.S.A.S. sub nr. s949/12 din 13 martie 2012, reclamantul a
solicitat C.N.S.A.S., în conformitate cu art. 3 lit. t) și y) din O.U.G. nr. 24/2008,
să îi comunice în scris dacă numiții U.P., președinte A.F.D.P.R. Gorj, G.Șt.,
vicepreședinte A.F.D.P.R. Gorj și S.A., președinte al comisiei de cenzori a A.F.D.P.R.
Gorj, au avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei securități, în
termen de 15 zile.
Prin
adresa nr. P 949/12 din 26 martie 2012, pârâtul C.N.S.A.S. a adus la cunoștința
reclamantului că a demarat procedura de verificare a persoanelor menționate de
acesta, urmând ca rezultatul final al acestor verificări să îi fie adus la
cunoștință.
În
aceeași zi, pârâtul i-a încunoștințat pe cei supuși verificării despre acest
aspect, solicitându-le punerea la dispoziție a copiei carnetului de muncă, a
copiei cărții de identitate și a unui curriculum vitae amănunțit
De
asemenea, întrucât reclamantul nu a identificat corespunzător persoanele
vizate, pârâtul C.N.S.A.S. a fost nevoit să transmită solicitările mai sus
menționate la A.F.D.P.R. Gorj, potrivit susținerilor reclamantului.
Neobținând
în acest mod informațiile necesare, inclusiv în vederea identificării
persoanelor vizate pentru efectuarea verificărilor, pârâtul C.N.S.A.S. a fost
nevoit să suplinească el însuși lipsurile cererii reclamantului, făcând
demersuri la A.F.D.P.R. în vederea obținerii datelor de identificare a
persoanelor în cauză (data și locul nașterii, prenumele și prenumele
părinților), sens în care a întocmit adresa nr. P 949 din 18 septembrie 2012.
Prin
adresa nr. S/608/ A din 19 septembrie 2012, C.N.S.A.S. a solicitat către S.R.I.
identificarea și transmiterea către C.N.S.A.S. a tuturor
informațiilor/documentelor/dosarelor privitoare la exercitarea drepturilor
prevăzute de lege în ceea ce privește cele 3 persoane vizate de cererea
reclamantului. De asemenea, s-a solicitat punerea la dispoziție a informațiilor
necesare pentru stabilirea calității de lucrător al securității în sensul O.U.G.
nr. 24/2008, cu precizarea datelor privind activitatea profesională (grad, an,
unitate și funcție), dacă este cazul.
O
adresă similară a fost înaintată S.I.E., cu nr. S/608/ B din 19 septembrie 2012,
respectiv serviciul Istoric al Armatei, cu nr. S/608/ L din 19 septembrie 2012.
Dovada
demersurilor și a diligenței pârâtului reiese și din notele de corespondență
dintre diferitele direcții ale acestuia.
Curtea
de Apel a mai apreciat că cererea reclamantului nu respectă rigorile impuse de
reglementările legale care au tocmai rostul de a permite C.N.S.A.S. demararea
verificărilor prin identificarea corectă și completă a persoanelor supuse
verificării.
Instanța
de fond a mai reținut că, în cauză, nu este întrunită ipoteza normei legale
cuprinsă în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nefiind vorba de
nesoluționarea unei cereri, într-un termen rezonabil.
Împotriva
hotărârii instanței de fond, reclamantul Ț.C. a declarat recurs, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
În
motivarea recursului, recurentul arată că a formulat o cerere la C.N.S.A.S.
prin care solicita ca, în conformitate cu a art. 3 lit. t) și y) a O.U.G. nr. 2/2008,
să i se comunice în scris dacă persoanele nominalizate ca făcând parte din
conducerea A.F.D.P.R. filiala Gorj, U.P., G.Șt., S.A., au avut calitatea de
lucrători sau colaboratori ai securității așa cum sunt definiți de art. 2 lit. a)
și b) din legea C.N.S.A.S.
Deoarece
C.N.S.A.S. nu i-a comunicat, într-un termen rezonabil, răspuns la această solicitare
a formulat plângere la instanță, în care a solicitat să fie obligat pârâtul să-i
trimită datele solicitate în termen de 15 zile de la pronunțare .
Recurentul
mai arată că a solicitat instanței de judecată să judece cauza și în lipsa sa.
La
primul termen de judecată din data de 10 octombrie 2012 instanța a dispus
comunicarea către reclamant a unui exemplar din înscrisurile depuse la dosar de
către pârât. Pentru aceste motive, urmând a fi acordat un nou termen de
judecată.
Recurentul
a mai arătat că, datorită faptului că instanța nu i-a comunicat în copie un
exemplar din înscrisurile depuse la dosar de către pârât la primul termen de
judecată, a fost pus în imposibilitatea de a-și formula apărarea în
conformitate cu această nouă situație și a contat atunci când i-a fost respinsă
acțiunea, fiind astfel îndreptățit să solicite admiterea cererii de recurs
.
Pe
de altă parte, recurentul arată că susținerile instanței cum că „reclamantul nu
a identificat corect persoanele vizate” nu-i sunt imputabile deoarece consideră
că nu este obligat de lege să comunice și alte date de identificare decât nume,
prenume și funcția deținută de persoanele a căror verificare o solicită. Respingându-i
acțiunea recurentul consideră că instanța de judecată a procedat la o greșită
interpretare a legii și a pronunțat o soluție greșită .
Se
mai precizează că pârâtul C.N.S.A.S. a fost favorizat de soluția dată de prima
instanță lucru care l-a făcut să nu continue investigațiile pentru soluționarea
cererii nici la aproape un an de la data solicitării.
Examinând
cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului precum și
cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru
a ajunge la această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în
continuare arătate.
Potrivit
art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și
deconspirarea Securității: „Pentru a asigura dreptul de acces la informații de
interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate,
precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile
neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au
dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența
calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul
prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale,
generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care
ocupă următoarele demnități sau funcții:
y)
persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de
administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți
comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum
și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe
teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora”.
Potrivit
art. 35 alin. (1) din Hotărârea C.N.S.A.S. nr. 2/2008 privind adoptarea
Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.: „(1) Pentru
exercitarea dreptului de acces la informațiile de interes public, persoanele
îndreptățite potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 293/2008, se adresează C.N.S.A.S. printr-o cerere.
Aceasta trebuie să conțină, în afară de datele de identificare ale
solicitantului, numele și prenumele persoanei verificate, funcția/demnitatea
publică deținută sau pentru care candidează persoana verificată și, dacă este
posibil, alte date de identitate (data și locul nașterii, prenumele părinților,
nume anterioare, dacă este cazul)”.
Având
în vedere textele de lege sus citate precum și actele și lucrările dosarului,
Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că în cauză
nu este întrunită ipoteza normei cuprinse în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În
cauză, pârâtul a încercat să complinească lipsurile cererii, astfel că nu ne
aflăm în ipoteza nesoluționării cererii reclamantului sau în cazul refuzului nejustificat
de a soluționa o cerere.
Atunci
când are de analizat caracterul justificat sau nejustificat al refuzului de
rezolvare a unei cereri, instanța de contencios administrativ nu se limitează
la un control de legalitate formală, ci trebuie să evalueze conduita autorității
din perspectiva scopului legii, printr-o interpretare rațională a acesteia, pentru
că principiul proporționalității măsurilor administrative individuale în raport
cu interesul public ocrotit, impune ca actele administrative să nu depășească limitele
a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit.
Or,
în cauză, recurentul-reclamant este cel care a avut o atitudine culpabilă,
aceasta neidentificând persoanele vizate.
Nici
susținerile potrivit cărora instanța de fond nu i-a comunicat înscrisurile
depuse de intimatul-pârât nu pot fi primite, deoarece la termenul de judecată
din 10 octombrie 2012 instanța a amânat cauza tocmai pentru acest motiv, astfel
că recurentul-reclamant nu poate invoca faptul că nu a avut cunoștință de
conținutul acestor acte.
Prin
urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate
și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
În
consecință, în raport cu cele reținute și cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.
proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamantul Ț.C. împotriva sentinței civile nr. 6673 din 21
noiembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 martie 2014.