ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6944/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

S.D., în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Iași, a solicitat anularea hotărârii nr. 1100 din 29 august

2003, emisă de pârâtă, în ce privește data acordării drepturilor, în loc de 1

iulie 2003, anul 1999 sau data stabilită fratelui său.

Curtea de Apel Iași, prin sentința

civilă nr. 156/C/A din 3 noiembrie 2003, a respins acțiunea, reținând

legalitatea actului contestat.

Considerând hotărârea nelegală,

reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea și modificarea sentinței,

în sensul că beneficiază de dispozițiile Legii nr. 189/2000, pentru perioada 20

septembrie 1942 – 23 august 1944, din 1999, sau așa cum i s-a recunoscut și

fratelui său.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana,

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice.

În conformitate cu art. 5 din H.G. nr.

127/2002, indemnizațiile se acordă, începând cu luna următoare depunerii

acestora, și nu retroactiv, cum se solicită în cauză.

Nici susținerea făcută că fratelui

său i s-a recunoscut drepturile solicitate cu altă dată și deci, și lui trebuie

să i se aplice același tratament, nu poate fi primită, întrucât nu corespund

datele, perioada reținută fiecăruia și data cererii acestor drepturi.

Recurentul-reclamant a solicitat

recunoașterea perioadei 20 septembrie 1942 – 23 august 1944, pe care a și

dovedit-o, în timp ce fratele său, conform deciziei nr. 3292 din 1 noiembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, a dovedit perioada 14

septembrie 1942 – 6 martie 1945, cererea sa fiind făcută la 1 aprilie 2001.

Întrucât la stabilirea datei de la care

reclamantul-recurent poate beneficia de Legea nr. 189/1990, s-au respectat

dispozițiile legale, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul

urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.D.

împotriva sentinței civile nr. 156/CA din 3 noiembrie 2003 a Curții de Apel

Iași, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 septembrie 2004.