- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 15 septembrie 2004
Decizia nr. 6944/2004 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: S.D., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Iași, a solicitat anularea hotărârii nr. 1100 din 29 august 2003, emisă de pârâtă, în ce privește data acordării drepturilor, în loc de 1 iulie 2003, anul 1999 sau data stabilită fratelui său. Curtea de Apel Iași, prin sentința civilă nr. 156/C/A din 3 noiembrie 2003, a respins acțiunea, reținând legalitatea actului contestat. Considerând hotărârea nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea și modificarea sentinței, în sensul că beneficiază de dispozițiile Legii nr. 189/2000, pentru perioada 20 septembrie 1942 – 23 august 1944, din 1999, sau așa cum i s-a recunoscut și fratelui său.
Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice. În conformitate cu art. 5 din H.G. nr. 127/2002, indemnizațiile se acordă, începând cu luna următoare depunerii acestora, și nu retroactiv, cum se solicită în cauză. Nici susținerea făcută că fratelui său i s-a recunoscut drepturile solicitate cu altă dată și deci, și lui trebuie să i se aplice același tratament, nu poate fi primită, întrucât nu corespund datele, perioada reținută fiecăruia și data cererii acestor drepturi.
Recurentul-reclamant a solicitat recunoașterea perioadei 20 septembrie 1942 – 23 august 1944, pe care a și dovedit-o, în timp ce fratele său, conform deciziei nr. 3292 din 1 noiembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, a dovedit perioada 14 septembrie 1942 – 6 martie 1945, cererea sa fiind făcută la 1 aprilie 2001. Întrucât la stabilirea datei de la care reclamantul-recurent poate beneficia de Legea nr. 189/1990, s-au respectat dispozițiile legale, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de S.D. împotriva sentinței civile nr. 156/CA din 3 noiembrie 2003 a Curții de Apel Iași, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2004.