ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1643/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Procedura derulată în fața primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.V. a formulat, în contradictoriu cu pârâta A.N.I., contestație împotriva Raportului de evaluare, emis de pârâtă, solicitând anularea acestuia. Prin cererea de intervenție accesorie depusă la dosar la data de 5 ianuarie 2015, petenții P.E., M.A., R.M., T.P., R.M., Ș.C., P.M. și N.Ș., foști și actuali consilieri locali ai comunei I.C. Brătianu au solicitat să intervină în proces în favoarea reclamantului, căruia înțeleg să-i susțină interesele.

În motivarea cererii, s-a arătat succint că au cunoștință de imputarea ce i se aduce primarului localității și au susținut că implicarea acestuia în încheierea contractelor de închiriere s-a limitat doar la semnarea acestor contracte, reclamantul comportându-se legal și urmărind interesele administrației publice pe care o conduce. Încheierea supusă căii de atac în prezenta cauza Prin Încheierea de ședință din 3 februarie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de petenții P.E., M.A., R.M., T.P., R.M., Ș.C., P.M. și N.Ș. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond că prin intervenția accesorie, terțul participă voluntar la judecată pentru a apăra drepturile uneia dintre părțile inițiale ale procesului, aceasta rezultând din prevederile art. 61 alin. (3) C. proc.

civ., conform căreia intervenția este accesorie când sprijină numai apărarea uneia din părți. Spre deosebire de intervenientul principal, intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unei pretenții proprii, ci urmărește, prin apărările pe care le face, ca instanța să pronunțe o soluție favorabilă părții pentru care a intervenit. Ca atare, natura juridică a intervenției accesorii este aceea de apărare. Totuși, a apreciat că terțul nu devine un simplu apărător al părții în favoarea căreia a intervenit. El are un interes propriu în participarea la judecata procesului care poartă între anume persoane pentru că prin aceasta poate evita să fie acționat ulterior în judecată de partea ale cărei interese le sprijină.

Prima instanță a constatat că, în speță, petenții nu au făcut dovada vreunui interes în promovarea cererii lor și nici a unui prejudiciu personal pe care l-ar suferi, în cazul în care reclamantul ar pierde procesul pe care l-a promovat. Calea de atac exercitată în cauza Împotriva acestei încheieri a declarat recurs P.E., M.A., T.P., R.M., Ș.C. și P.M., solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii în principiu a cererii de intervenție în interes alăturat reclamantului și susținând că au interes în promovarea acestei cereri. Soluția și considerentele instanței de control judiciar Examinând argumentele părților, raportat la înscrisurile cauzei și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În speță, obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea formulată de reclamantul C.V. pentru anularea Raportului de evaluare prin care ANI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. La data de 5 ianuarie 2015, petenții P.E., M.A., R.M., T.P., R.M., Ș.C., P.M. și N.Ș., foști și actuali consilieri locali ai comunei I.C. Brătianu, au formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea reclamantului, care a fost respinsă de Curtea de Apel prin Încheierea din 15 ianuarie 2014, ca inadmisibilă. Instanța de control judiciar reține că, în cauza de față, este vorba de o cerere de intervenție accesorie formulată de terți, astfel încât, în privința cererii de intervenție rămân aplicabile exclusiv dispozițiile art. 61 și urm. din noul C. proc.

civ. Î ontnae nlaCrerțn că o cerere de intervenție voluntară, așa cum sunt cele formulate de recurenți, trebuie să satisfacă, în contextul caracterului său incidental raportat la cererea inițială, cerința implicită a unei conexități, pe lângă criteriul eventualului interes pe care l-ar prezenta participarea procesuală. O,rcrnții sunt străini de raportul juridic dedus judecății, cauza privind anularea unui act prin care se constată existența unui conflict de interese cât privește o altă persoană. Argumentele din recurs privind interesul pe care intervenienții îl au în susținerea apărării reclamantului, nu sunt de natură a contura suficient de convingător această conexitate, un eventual interes sau prejudiciu derivând din soluția care ar urma să se pronunțe în prezenta cauză.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din noul C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.E., M.A., T.P., R.M., Ș.C. și P.M. împotriva Încheierii din 3 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2015. Procesat de GGC - N