ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1327/2015

Deliberând, în condițiile art. 395 alin. (1) C.proc.civ., asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 21.53 din data de 17 decembrie 2014 Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă Casa Teritorială de Pensii Giurgiu împotriva Sentinței civile nr. 203/LM din data de 10.04.2014 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D.T. A schimbat, în tot sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea, ca nefondată. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 aprilie 2015, revizuenta D.T.

a solicitat revizuirea deciziei nr.2153 din data de 17 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. În motivarea cererii revizuenta a arătat ca soluția instanței de apel contravine unei Hotărâri C.J.U.E. pronunțată în Dosarul nr. C401/13 Balasz/ Guvernul României la data de 22 ianuarie 2015. În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5, 8 și 10 C. proc. civ. Referitor la cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsa, pentru considerentele ce succed: Potrivit art.509 alin. (1) pct.8 C. proc.

civ., invocat de revizuenta ca temei al demersului judiciar, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi cerută daca există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Se reține că pentru a fi incidență teza cuprinsă în textul de lege menționat se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiții, care însă nu se verifică în cauză. Astfel, este necesar să existe hotărâri potrivnice ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, condiție ce rezultă din dispozițiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ., iar acestea să fie pronunțate în procese diferite și, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată.

Or, câtă vreme în speță, revizuenta afirmă o pretinsă contrarietate invocând o hotărâre C.J.U.E., aceasta nu poate obține anularea deciziei atacate pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Față de cele ce preced, se va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct.8 C. proc. civ. Cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 5 și 10 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că aceasta este tardivă, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce succed: În ceea ce privește competența de soluționare a cererii de revizuire, dispozițiile art. 510 alin. (1) Codul de procedură civilă prevăd că „cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere ” . Așa cum s~a arătat mai sus, revizuenta a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2153 din data de 17 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, situație în care competența materială de soluționare a cauzei revine acestei instanțe, ca instanță care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Numai în situația unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct.8 C. proc. civ. (există hotărâri definitive - potrivnice), aceasta se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, conform art. 510 alin. (2) C. proc. civ. Prin urmare, dispozițiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cuprinzând norme de competență materială imperativă, de la care nu se poate deroga, se va declina competența soluționării cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și 10 C. proc. civ. formulată de revizuenta D.T., în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct.8 Cod procedură civilă, formulată de D.T. împotriva Deciziei nr. 2153 din data de 17 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Declină competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și 10 C. proc. civ. formulată de revizuentul D.T. împotriva Deciziei nr. 2153 din data de 17 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în favoarea Curții de Apel București. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2015.