ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 316/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 385/2013 din 26 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul lași, secția a ll-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de repunere a cauzei pe rol. A fost admisă acțiunea formulata de reclamantul D.V. în contradictoriu cu pârâții SC A.A.S.A.R. SA și SC A.A.S.A.R. SA Sucursala lași. Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 318.853 RON, reprezentând despăgubiri civile, suma actualizată conform ratei inflației, de la data de 20 ianuarie 2010 și dobânzile aferente calculate de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective.

Au fost obligați pârâții să achite reclamantului suma de 9.434 RON, din care suma de 2.000 RON reprezintă onorariul de avocat din oficiu și sumele de 3.006 RON și respectiv 4.428 RON onorariile experților. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut, în esență, că în urma unui incendiu, cele 2 corpuri de clădiri C1 și C2 ale casei de vacanță aparținând reclamantului, situate în P., județul Neamț, asigurate de SC A.A.S.A.R. SA, au ars, că din cauza degradării avansate a fundației nu mai există posibilitatea refolosirii acesteia și implicit nu se poate reconstrui imobilul folosindu-se această fundație, valoarea de deviz exclusiv a fundației cabanei turistice, corp principal amenajat fiind de 27.216,09 RON, respectiv suma de 6.000,02 euro.

A avut în vedere instanța de fond că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, valoarea totală a bunurilor evaluate la preț de cost de achiziție, după scăderea uzurii avute înainte de producerea evenimentului, este de 83.454 RON, că dauna a fost constatată prin procesul-verbal din 22 ianuarie 2010 și că urmare a cererii în despăgubire, pârâta l-a despăgubit pe reclamant cu suma de 351.147 RON, din suma totală de 670.000 RON. Cererea de repunere a cauzei pe rol a fost respinsă, considerându-se că nu este vreun motiv temeinic de repunere a cauzei pe rol, după închiderea dezbaterilor. În conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ. a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel SC A.A.S.A.R. SA București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de apel se arată că instanța de fond a admis cererea reclamantului prin insuficienta coroborare a probatorilor administrate și o aplicare greșită a legii, susținându-se că sentința pronunțată de instanța de fond nu este motivată, în înțelesul legii. Curtea de Apel lași, secția civilă, prin decizia nr. 135 din 11 noiembrie 2013, a respins apelul pârâtei ca nefondat și a obligat apelanta să plătească intimatului D.V. suma de 3.000 RON cheltuieli cu titlu de cheltuieli de judecată. În fundamentarea acestei decizii instanța de control judiciar a reținut în esență, că prima instanță a motivat sentința, acest aspect neputând oricum atrage anularea hotărârii, în calea devolutivă a apelului Curtea putând completa considerentele de la fond și răspunde tuturor argumentelor pârâtei.

Curtea a constatat că lămuririle pe care apelanta Ie-a solicitat experților erau nepertinente și că în cuprinsul expertizei de evaluare au fost avute în vedere prețurile de achiziție și gradul de uzură prezumat. Curtea a apreciat că nu este întemeiată critica privind neclaritatea soluției vizând valoarea de despăgubire, tribunalul neacordând o despăgubire mai mare decât suma asigurată, de 20.000 euro. În ce privește constatările din expertiza în construcții, instanța de apel a reținut că nu există un element de subevaluare, care să atragă diminuarea proporțională a despăgubirii, acest aspect nefiind invocat la fond și neputând fi pus pentru întâia dată în discuție în calea de atac.

A mai avut în vedere instanța de control judiciar că și cumulul dobânzii cu actualizarea s-a realizat corect, având în vedere temeiul juridic diferit al celor două, temeiul legal al actualizării fiind reprezentat de principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 C. civ., riscul devalorizării leului fiind astfel plasat în sarcina debitorului. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A.A.S.A.R. SA, prin Sucursala Iași solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii apelului împotriva sentinței nr. 385 a Tribunalului lași și respingerea acțiunii. Recurenta-pârâtă își subsumează criticile motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc.

civ., aducând în susținere următoarea argumentație. Referindu-se la apărările privind valoarea totală a despăgubirii formulate prin întâmpinare, recurenta-pârâtă arată că instanța de fond nu a precizat motivele pentru care apărările sale au fost înlăturate, instanța limitându-se doar la a menționa parțial concluzii ale raportului de expertiză și a preciza că cererea este întemeiată. Având în vedere faptul că au fost respinse obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, recurenta-pârâtă consideră că era imperios necesar a se argumenta, în primul rând, motivele pentru care obiecțiunile au fost respinse și, în al doilea rând, rațiunea în baza căreia apărările au fost înlăturate, cu raportare la părerea experților exprimată în raportul de expertiză.

Precizează recurenta că instanța de apel s-a limitat în a menționa faptul că hotărârea este motivată, însă nu a complinit lipsurile sentinței și nu a explicat rațiunea pentru care acțiunea a fost admisă doar în temeiul concluziilor raportului de expertiză și motivul pentru care suma acordată cu titlu de despăgubire de către recurentă, pe cale amiabilă, a fost insuficientă, raportat la modalitatea de calcul aplicată. Intimatul-reclamant D.V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Înalta Curte, examinând decizia recurată prin prisma motivului de nelegalitate invocat, prin raportare la art. 261 pct. 5 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Instanța de apel a analizat criticile formulate de apelanta-pârâtă care vizau caracterul lapidar al hotărârii instanței de fond motivat de faptul că în cuprinsul acesteia nu se regăsesc decât cu titlu enunțiativ apărările formulate de pârâtă în cadrul întâmpinării, reținând că hotărârea apelată este motivată sub aspectul semnalat, fiind pronunțată în temeiul unei situații de fapt corect stabilite și cu aplicarea judicioasă a dispozițiilor legale relevante. Situația de fapt proprie cauzei a fost cea relevată de materialul probatoriu administrat în cauză, instanța fiind suverană în a aprecia asupra pertinenței probelor din perspectiva utilității acestora în dezlegarea pricinii. Așadar, din perspectiva cerințelor impuse de art. 261 pct. 5 C. proc.

civ. hotărârea instanței de apel este motivată, aceasta răspunzând argumentat criticilor formulate de apelanta-pârâtă. Respingerea de către instanță a obiecțiunilor formulate de recurenta-pârâtă în apărarea sa, la raportul de expertiză au fost supuse examinării instanței în contextul larg al administrării probatoriului din perspectiva concludentei sale în cauză. În considerarea celor ce preced Înalta Curte, constatând că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi cenzurată prin prisma motivelor de nelegalitate, reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SC A.A.S.A.R. SA, prin Sucursala Iași împotriva deciziei nr. 135 din 11 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi, 3 februarie 2015.