ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 583/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanței să constate calitatea pârâtului G.N.

de lucrător al Securității.

În motivarea în fapt

a cererii, reclamantul a arătat că, pârâtul a avut gradul de maior și funcția

de șef al Serviciului 4 din cadrul Direcției a lll-a (1987,1988), iar în

această calitate a pus la dispoziția U.S.L.A patru exemplare din cheile

apartamentului unei persoane aflate în urmărirea organelor de Securitate.

A mai arătat

reclamantul că, într-un alt caz de urmărire desfășurată de către Securitate pe

linia problemei „Învățământ superior", pârâtul a semnalat Securității

Municipiului București faptul că o studentă a Facultății de Drept din București

„se află în posesia pașaportului pentru a efectua o călătorie turistică în R.F.

Germania". în acest context, pârâtul a menționat că, „din datele

deținute" de către domnia sa, reiese că aceasta „a luat hotărârea de a nu

se mai înapoia din țară".

Prin întâmpinare,

pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția

lipsei de interes, arătând că nu a semnat raportul și nu a întocmit dosarele

avute în vedere de reclamant la promovarea acțiunii.

De asemenea, a invocat

și excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că nu a desfășurat

activități ce au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului,

recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată.

instanțe

Prin sentința nr.

2013 din 3 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei de interes, excepția lipsei

calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive și

excepția inadmisibilității.

A admis acțiunea

formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul G.N. și

a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Curtea de apel a

respins excepțiile invocate de pârât, reținând că aspectele invocate în

susținerea acestora sunt elemente de fond, ce țin de temeinicia acțiunii, iar

calitatea procesuală activă și pasivă, precum și interesul promovării acțiunii,

sunt prezumate de O.U.G. nr. 24/2008 prin normele ce reglementează procedura de

sesizare a instanței.

Pe fond, Curtea de

apel a constatat că din înscrisul depus la fila 36 din dosar și semnat de pârât

în calitate de șef de serviciu, reiese că D.S.S. a transmis U.S.L.A. patru chei

de la domiciliul numitului V.S., „obținute prin posibilitățile unității

noastre”.

Curtea a apreciat că

atât modalitatea de obținere a cheilor cât și scopul în care acestea au fost

procurate constituie elemente care au îngrădit dreptul persoanei la

inviolabilitatea domiciliului, în condițiile în care, așa cum reiese din

înscrisul depus la fila 38 din dosar, cheile au fost folosite pentru crearea de

„momente operative” constând în ascultarea convorbirilor telefonice.

Pentru aceste

considerente, Curtea a constatat că activitatea pârâtului îndeplinește

condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Pârâtul G.N. a atacat

cu recurs sentința menționată, formulând critici pe care le-a încadrat în

prevederile art. 304 pct. 5,7 și 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac, recurentul - reclamant a indicat următoarele elemente de nelegalitate a

sentinței:

- instanța a respins

nelegal excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive, a lipsei de

interes în promovarea acțiunii și inadmisibilității acțiunii,

fără să le motiveze;

- nu sunt îndeplinite

condițiile de admisibilitate a acțiunii în constatare, prevăzute în art. 1 alin.

(7) teza inițială, coroborat cu alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.

- hotărârea este

nemotivată, fiind preluate doar susținerile nefondate ale reclamantului, fără a

cerceta și apărările pârâtului.

- atât acțiunea în

constatare, cât și nota de constatare se bazează pe piese dintr-un dosar ce

privește o altă persoană, V.S. și nu pe date din dosarul solicitantului N.H.,

care nici nu figurează în nota de constatare.

În dezvoltarea

motivelor de recurs, recurentul-pârât a depus note scrise.

Intimatul-reclamant C.N.S.A.S.

nu a formulat întâmpinare în cauză.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, numai în limita

și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Intimatul-reclamant C.N.S.A.S.

a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin.

(1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător a

recurentului-pârât.

Verificările au fost

efectuate ca urmare a cererii formulate în acest sens de către N.H. în temeiul art.

1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Prima instanță a

reținut, pe baza documentației prezentate de C.N.S.A.S., că recurentul-pârât a

avut calitatea de ofițer al Securității și că, prin activitatea desfășurată, a

îngrădit exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Pentru a răspunde

motivelor de recurs, pe care partea nu le-a structurat în acord cu temeiurile

de drept invocate în calea de atac, Înalta Curte urmează să le grupeze și să le

sistematizeze, analizându-le prin considerente comune, raportate la cazurile de

casare sau de modificare în care pot fi încadrate.

Criticile privind,

inadmisibilitatea acțiunii și respingerea nelegală a unor excepții privind stabilirea

cadrului procesual sunt nefondate, pentru că prima instanță a fost învestită în

temeiul normei speciale de competență cuprinsă în art. 11 alin. (1) din O.U.G.

nr. 24/2008, intimatul - reclamant acționând potrivit atribuțiilor conferite

prin dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 (art. 7 - 11).

În optica

legiuitorului, acțiunea în constatarea calității de lucrător sau de colaborator

al Securității vizează realizarea unui interes general, care se deduce chiar

din preambulul O.U.G. nr. 24/2008, în care se menționează că, „în perioada de

dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea

comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a

poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor

și libertăților lor fundamentale. Aceasta îndreptățește accesul la propriul

dosar și deconspirarea Securității”.

Criticile privind

încadrarea activității recurentului - pârât în prevederile art. 2 lit. a) din

O.U.G. nr. 24/2008 sunt, însă, fondate.

Potrivit prevederii

legale enunțate, este lucrător al Securității „orice persoană care, având

calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu

atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 -

1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și

libertăți fundamentale ale omului”.

Așa cum rezultă din

cele expuse anterior, verificarea calității pârâtului de lucrător al

Securității s-a realizat la cerere, în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008,

acesta nefăcând parte dintre categoriile de persoane supuse verificărilor din

oficiu, conform art. 3 din aceeași ordonanță.

Potrivit art. 1 alin.

(7) „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de

Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor securității

și a colaboratorilor acestora, care au contribuit cu informații la completarea dosarului,

și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru

ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor

din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”.

Prin urmare,

legiuitorul a reglementat procedura verificării, la cerere, a calității de

lucrător al securității, doar pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit

la instrumentarea dosarului ce formează obiectul cererii persoanei

îndreptățite, astfel că, în optica instanței de control judiciar, nu se poate

constata calitatea de lucrător, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008,

în lipsa unor probe concludente în ceea ce privește implicarea recurentului -

pârât în desfășurarea unor activități prin care să fi fost afectate drepturile

și libertățile fundamentale ale petentului.

Interpretarea

extensivă a art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 ar rupe echilibrul

rezonabil care trebuie asigurat între drepturile subiective ori interesele

legitime private ale persoanelor verificate și interesul public pentru

protejarea căruia acționează C.N.S.A.S.

Din această

perspectivă, Înalta Curte reține că nota de constatare în baza căreia C.N.S.A.S.

a formulat acțiunea, în considerarea prevederilor art. 8 lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008, expune implicarea recurentului - pârât în Dosarul nr. 1203561/1,

privindu-l pe petentul N.H., dar probele administrate în dosarul primei

instanțe, cu toate că demonstrează activitatea desfășurată de recurentul -

pârât în calitatea sa de ofițer al fostei Securități, nu privesc fapte ori

demersuri concludente, îndreptate împotriva petentului.

În cauză, singurul

document în care apare numele petentului N.H este Raportul din 24 martie 1988,

aprobat de recurent, (fila 18 ds.fond), în care se propune scoaterea de sub

supraveghere informativă a petentului și clasarea materialelor în arhiva

secretă, or, acest înscris nu conține nicio informație aptă să suprime sau să

îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale omului într-o accepțiune

care să intre în câmpul de reglementare al O.U.G. nr. 24/2008, legată de

regimul de dictatură comunistă.

Mai mult decât atât,

Dosarul nr. 1203561/1 avându-l ca titular pe N.H. nu apare deloc în nota de

constatare întocmită de C.N.S.A.S., în care figurează, în schimb, două alte Dosare

nr. 22167, titular V.S. și nr. 22498, intitulat Problema,, Învățământ

superior” pentru care nu s-a făcut dovada formulării unor cereri în temeiul art.

1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

În consecință, având

în vedere toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte va admite recursul

și în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1)

- (3) C. proc. civ., va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii, ca

nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de G.N. împotriva sentinței nr. 2353 din 3 aprilie 2012 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., ca

nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 februarie 2014.