ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 583/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanței să constate calitatea pârâtului G.N. de lucrător al Securității. În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că, pârâtul a avut gradul de maior și funcția de șef al Serviciului 4 din cadrul Direcției a lll-a (1987,1988), iar în această calitate a pus la dispoziția U.S.L.A patru exemplare din cheile apartamentului unei persoane aflate în urmărirea organelor de Securitate.

A mai arătat reclamantul că, într-un alt caz de urmărire desfășurată de către Securitate pe linia problemei „Învățământ superior", pârâtul a semnalat Securității Municipiului București faptul că o studentă a Facultății de Drept din București „se află în posesia pașaportului pentru a efectua o călătorie turistică în R.F. Germania". în acest context, pârâtul a menționat că, „din datele deținute" de către domnia sa, reiese că aceasta „a luat hotărârea de a nu se mai înapoia din țară". Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, arătând că nu a semnat raportul și nu a întocmit dosarele avute în vedere de reclamant la promovarea acțiunii.

De asemenea, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că nu a desfășurat activități ce au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată. 2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 2013 din 3 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității. A admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul G.N. și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității. Curtea de apel a respins excepțiile invocate de pârât, reținând că aspectele invocate în susținerea acestora sunt elemente de fond, ce țin de temeinicia acțiunii, iar calitatea procesuală activă și pasivă, precum și interesul promovării acțiunii, sunt prezumate de O.U.G.

nr. 24/2008 prin normele ce reglementează procedura de sesizare a instanței. Pe fond, Curtea de apel a constatat că din înscrisul depus la fila 36 din dosar și semnat de pârât în calitate de șef de serviciu, reiese că D.S.S. a transmis U.S.L.A. patru chei de la domiciliul numitului V.S., „obținute prin posibilitățile unității noastre”. Curtea a apreciat că atât modalitatea de obținere a cheilor cât și scopul în care acestea au fost procurate constituie elemente care au îngrădit dreptul persoanei la inviolabilitatea domiciliului, în condițiile în care, așa cum reiese din înscrisul depus la fila 38 din dosar, cheile au fost folosite pentru crearea de „momente operative” constând în ascultarea convorbirilor telefonice.

Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că activitatea pârâtului îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008. 3. Recursul pârâtului Pârâtul G.N. a atacat cu recurs sentința menționată, formulând critici pe care le-a încadrat în prevederile art. 304 pct. 5,7 și 9 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul - reclamant a indicat următoarele elemente de nelegalitate a sentinței: - instanța a respins nelegal excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive, a lipsei de interes în promovarea acțiunii și inadmisibilității acțiunii, fără să le motiveze; - nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii în constatare, prevăzute în art. 1 alin. (7) teza inițială, coroborat cu alin. (8) din O.U.G.

nr. 24/2008. - hotărârea este nemotivată, fiind preluate doar susținerile nefondate ale reclamantului, fără a cerceta și apărările pârâtului. - atât acțiunea în constatare, cât și nota de constatare se bazează pe piese dintr-un dosar ce privește o altă persoană, V.S. și nu pe date din dosarul solicitantului N.H., care nici nu figurează în nota de constatare. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-pârât a depus note scrise. Intimatul-reclamant C.N.S.A.S. nu a formulat întâmpinare în cauză. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, numai în limita și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Intimatul-reclamant C.N.S.A.S.

a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător a recurentului-pârât. Verificările au fost efectuate ca urmare a cererii formulate în acest sens de către N.H. în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. Prima instanță a reținut, pe baza documentației prezentate de C.N.S.A.S., că recurentul-pârât a avut calitatea de ofițer al Securității și că, prin activitatea desfășurată, a îngrădit exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Pentru a răspunde motivelor de recurs, pe care partea nu le-a structurat în acord cu temeiurile de drept invocate în calea de atac, Înalta Curte urmează să le grupeze și să le sistematizeze, analizându-le prin considerente comune, raportate la cazurile de casare sau de modificare în care pot fi încadrate.

Criticile privind, inadmisibilitatea acțiunii și respingerea nelegală a unor excepții privind stabilirea cadrului procesual sunt nefondate, pentru că prima instanță a fost învestită în temeiul normei speciale de competență cuprinsă în art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, intimatul - reclamant acționând potrivit atribuțiilor conferite prin dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 (art. 7 - 11). În optica legiuitorului, acțiunea în constatarea calității de lucrător sau de colaborator al Securității vizează realizarea unui interes general, care se deduce chiar din preambulul O.U.G. nr. 24/2008, în care se menționează că, „în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale.

Aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității”. Criticile privind încadrarea activității recurentului - pârât în prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 sunt, însă, fondate. Potrivit prevederii legale enunțate, este lucrător al Securității „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Așa cum rezultă din cele expuse anterior, verificarea calității pârâtului de lucrător al Securității s-a realizat la cerere, în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008, acesta nefăcând parte dintre categoriile de persoane supuse verificărilor din oficiu, conform art. 3 din aceeași ordonanță. Potrivit art. 1 alin. (7) „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor securității și a colaboratorilor acestora, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”.

Prin urmare, legiuitorul a reglementat procedura verificării, la cerere, a calității de lucrător al securității, doar pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului ce formează obiectul cererii persoanei îndreptățite, astfel că, în optica instanței de control judiciar, nu se poate constata calitatea de lucrător, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în lipsa unor probe concludente în ceea ce privește implicarea recurentului - pârât în desfășurarea unor activități prin care să fi fost afectate drepturile și libertățile fundamentale ale petentului. Interpretarea extensivă a art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 ar rupe echilibrul rezonabil care trebuie asigurat între drepturile subiective ori interesele legitime private ale persoanelor verificate și interesul public pentru protejarea căruia acționează C.N.S.A.S.

Din această perspectivă, Înalta Curte reține că nota de constatare în baza căreia C.N.S.A.S. a formulat acțiunea, în considerarea prevederilor art. 8 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, expune implicarea recurentului - pârât în Dosarul nr. 1203561/1, privindu-l pe petentul N.H., dar probele administrate în dosarul primei instanțe, cu toate că demonstrează activitatea desfășurată de recurentul - pârât în calitatea sa de ofițer al fostei Securități, nu privesc fapte ori demersuri concludente, îndreptate împotriva petentului. În cauză, singurul document în care apare numele petentului N.H este Raportul din 24 martie 1988, aprobat de recurent, (fila 18 ds.fond), în care se propune scoaterea de sub supraveghere informativă a petentului și clasarea materialelor în arhiva secretă, or, acest înscris nu conține nicio informație aptă să suprime sau să îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale omului într-o accepțiune care să intre în câmpul de reglementare al O.U.G.

nr. 24/2008, legată de regimul de dictatură comunistă. Mai mult decât atât, Dosarul nr. 1203561/1 avându-l ca titular pe N.H. nu apare deloc în nota de constatare întocmită de C.N.S.A.S., în care figurează, în schimb, două alte Dosare nr. 22167, titular V.S. și nr. 22498, intitulat Problema,, Învățământ superior” pentru care nu s-a făcut dovada formulării unor cereri în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. În consecință, având în vedere toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte va admite recursul și în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de G.N. împotriva sentinței nr. 2353 din 3 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2014.