ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1678/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă

nr. 4892 din 12 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile inadmisibilității,

lipsei de interes, lipsei calității procesuale active și prematurității

acțiunii, invocate de pârâta Î.S., ca nefondate, a admis acțiunea formulată de

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, și, în

consecință, a constatat calitatea pârâtei Î. (fostă D.) S. de lucrător al

Securității.

Pentru a hotărî

astfel, instanța fondului apreciat că sunt îndeplinite condițiile avute în

vedere de dispozițiile

art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008, reținând, în esență, că pârâta a avut

gradul

de locotenent colonel în cadrul Unității XX București în anii 1985-1989,

calitatea

în care, și ca înlocuitor al șefului de unitate, a procedat la interceptarea

corespondenței unor persoane urmărite întrucât ar avea legături cu persoane din

străinătate și ar urmări să părăsească România.

Excepția inadmisibilității

acțiunii a fost respinsă constatându-se că reclamantul a demarat procedurile de

verificare a pârâtei, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008, raportat la cererea persoanei H.R., subiect al unui dosar din care

rezultă că a fost urmărită de Securitate, de verificare a calității de lucrător

al Securității a persoanelor care au contribuit la instrumentarea acestui

dosar.

Excepțiile lipsei de

interes și lipsei calității procesuale active au fost respinse raportat la

dispozițiile art. 7, art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr.

24/2008, din care rezultă că legea conferă calitate procesuală activă de a

formula acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității,

Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în urma întocmirii

unei note de constatare și aprobării acesteia de Colegiul CNSAS, iar având în

vedere că legea conferă calitate procesuală activă CNSAS, există și o prezumție

legală că această instituție are interes de a formula acțiuni în constatarea

calității de lucrător al Securității, cum este cea de față.

În fine, a mai arătat

că nu se poate reține prematuritatea acțiunii, în condițiile în care sunt

îndeplinite condițiile procedurale de intentare a acțiunii prev. de art. 1 alin.

(7) și art. 6-11 din O.U.G. nr. 24/2008.

Calea de atac

exercitată

Împotriva sentinței

nr. 4892 din 12 septembrie 2012 a formulat recurs pârâta Î.S. solicitând

casarea acesteia, admiterea excepțiilor inadmisibilității, lipsei de interes,

lipsei calității procesuale pasive și prematurității acțiunii, iar pe fond

respingerea cererii reclamantului CNSAS, ca neîntemeiată, pentru motive

încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9, precum și ale art. 304

1

C. proc. civ.

Recurenta a criticat

soluția dată, de către instanța de fond, excepțiilor inadmisibilității, lipsei

de interes, lipsei calității procesuale pasive și prematurității acțiunii.

A susținut că

instanța de fond a dat o interpretare greșită probelor administrate în cauză,

în condițiile în care din înscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezultă

cu certitudine care au fost atribuțiile sale în perioada în care a figurat ca

angajată în cadrul UM ZZ București, că probatoriul, insuficient, ar fi trebuit

completat, că nu a efectuat nici un act de natură a aduce atingere sau a

îngrădi vreun drept sau libertate fundamentală.

Recurenta a mai

argumentat că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a O.U.G.

nr. 24/2008, că aceasta a asimilat activitatea desfășurată de recurentă cu

profilul de activitate al unității, ajungând, astfel, la o soluție netemeinică

și nelegală, că reclamanta nu a probat acțiunea și nu a dovedit că pârâta a

desfășurat activități de natura celor constând în interceptarea corespondenței.

În final, a criticat

hotărârea instanței de fond ca insuficient motivată și conținând, pe de altă

parte, motive contradictorii, fără a se arăta în mod explicit de ce s-au

reținut probele administrate de către reclamant și au fost înlăturate

susținerile pârâtei.

Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând actele și

înscrisurile dosarului, prin prisma criticilor aduse în recurs și raportat la

dispozițiile legale incidente, Înalta Curte apreciază recursul nefondat și îl

va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Intimatul-reclamant

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a învestit instanța

de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu

o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător a

recurentei-pârâte.

Verificările au fost

efectuate ca urmare a cererii formulate în acest sens de către H.R., în temeiul

art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Prima instanță a

reținut în mod corect, pe baza documentației prezentate de Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității, că recurenta-pârâtă avut calitatea de

ofițer al Securității și că, prin activitatea desfășurată, a îngrădit

exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, aceasta fiind și

concluzia instanței de recurs.

Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității are calitate procesuală activă de a

promova acțiunea în constatarea calității de „lucrător” al securității

împotriva pârâtei, fiindu-i conferită această calitate de dispozițiile O.U.G.

nr. 24/2008, art. 9-11.

Se constată că

intimatul a demarat procedurile de verificare a recurentei, în conformitate cu

dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, raportat la cererea

persoanei H.R., subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de

Securitate, de verificare a calității de lucrător al Securității a persoanelor

care au contribuit la instrumentarea acestui dosar, printre care figurează și

recurenta (dosar fond informativ nr. I163208) .

Dispozițiile art. 7,

art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 conferă calitate

procesuală activă de a formula acțiuni în constatarea calității de lucrător al

Securității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în

urma întocmirii unei note de constatare și aprobării acesteia de Colegiul

CNSAS, iar având în vedere că legea conferă calitate procesuală activă CNSAS,

există și o prezumție legală că această instituție are interes de a formula

acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității, cum este cea de

față.

În aceste condiții,

în mod corect a respins instanța de fond excepțiile inadmisibilității, lipsei

de interes, lipsei calității procesuale active și prematurității acțiunii,

invocate de pârâta Î.S., ca nefondate.

În continuare,

analizând cele prezentate de recurent prin prisma dispozițiilor legale indicate

de acesta, se constată că nu sunt incidente cauzei dispozițiile art. 304 pct. 7

C. proc. civ., întrucât sentința recurată este corespunzător și temeinic

motivată, fără a cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii, în

sensul acestui text.

Instanța de fond a

motivat hotărârea pronunțată, atât în fapt cât și în drept, expunând în mod

corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, potrivit

art. 261 C. proc. civ., făcând o corectă aplicare a prevederilor legale la

situația de fapt, respectiv prin raportare la activitatea desfășurată de

recurentă ca ofițer al Securității.

Nu poate fi reținută

nici incidența motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., anume hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu

încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Potrivit art. 2 lit.

a) din O.U.G. nr. 24/2008 „lucrător al securității” este orice persoană care,

având calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau al Miliției cu

atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 –

1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și

libertăți fundamentale ale omului.

Recurenta – pârâtă Î.S.

îndeplinește prima din aceste condiții, deoarece a avut gradul de locotenent

colonel în cadrul Unității Speciale „S” (UM YY – București) în perioada

1985-1989.

Înscrisurile depuse

la dosar dovedesc imixtiunile recurentei în viața privată a numitului R.H.,

titularul cererii de verificare, recurenta realizând, pe lângă traducere, și

interceptarea, respectiv reținerea corespondenței acestuia, acțiune de natură a

încălca dreptul la viață privată și dreptul la secretul corespondenței al

persoanei vizate.

Din această

perspectivă, cele reținute de reclamanta CNSAS, precum și de instanța de fond,

privind activitatea recurentei, prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și

libertăți fundamentale ale omului, reprezintă un „minim necesar de gravitate”

pentru a intra în domeniul de aplicare a art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

În fine, din

examinarea cauzei sub toate aspectele, conform art. 304

1

C. proc.

civ., a rezultat că nu subzistă în cauză nici un alt motiv de nelegalitate care

să impună casarea sau modificarea hotărârii atacate.

În consecință, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de pârâta Î. (fostă D.) S. împotriva sentinței civile nr. 4892 din 12

septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 aprilie 2014.