ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1678/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 4892 din 12 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile inadmisibilității, lipsei de interes, lipsei calității procesuale active și prematurității acțiunii, invocate de pârâta Î.S., ca nefondate, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, și, în consecință, a constatat calitatea pârâtei Î. (fostă D.) S. de lucrător al Securității. Pentru a hotărî astfel, instanța fondului apreciat că sunt îndeplinite condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, reținând, în esență, că pârâta a avut gradul de locotenent colonel în cadrul Unității XX București în anii 1985-1989, calitatea în care, și ca înlocuitor al șefului de unitate, a procedat la interceptarea corespondenței unor persoane urmărite întrucât ar avea legături cu persoane din străinătate și ar urmări să părăsească România. Excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă constatându-se că reclamantul a demarat procedurile de verificare a pârâtei, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, raportat la cererea persoanei H.R., subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, de verificare a calității de lucrător al Securității a persoanelor care au contribuit la instrumentarea acestui dosar.

Excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active au fost respinse raportat la dispozițiile art. 7, art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, din care rezultă că legea conferă calitate procesuală activă de a formula acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în urma întocmirii unei note de constatare și aprobării acesteia de Colegiul CNSAS, iar având în vedere că legea conferă calitate procesuală activă CNSAS, există și o prezumție legală că această instituție are interes de a formula acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității, cum este cea de față. În fine, a mai arătat că nu se poate reține prematuritatea acțiunii, în condițiile în care sunt îndeplinite condițiile procedurale de intentare a acțiunii prev. de art. 1 alin. (7) și art. 6-11 din O.U.G.

nr. 24/2008. Calea de atac exercitată Împotriva sentinței nr. 4892 din 12 septembrie 2012 a formulat recurs pârâta Î.S. solicitând casarea acesteia, admiterea excepțiilor inadmisibilității, lipsei de interes, lipsei calității procesuale pasive și prematurității acțiunii, iar pe fond respingerea cererii reclamantului CNSAS, ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9, precum și ale art. 304 1 C. proc. civ. Recurenta a criticat soluția dată, de către instanța de fond, excepțiilor inadmisibilității, lipsei de interes, lipsei calității procesuale pasive și prematurității acțiunii.

A susținut că instanța de fond a dat o interpretare greșită probelor administrate în cauză, în condițiile în care din înscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezultă cu certitudine care au fost atribuțiile sale în perioada în care a figurat ca angajată în cadrul UM ZZ București, că probatoriul, insuficient, ar fi trebuit completat, că nu a efectuat nici un act de natură a aduce atingere sau a îngrădi vreun drept sau libertate fundamentală. Recurenta a mai argumentat că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a O.U.G. nr. 24/2008, că aceasta a asimilat activitatea desfășurată de recurentă cu profilul de activitate al unității, ajungând, astfel, la o soluție netemeinică și nelegală, că reclamanta nu a probat acțiunea și nu a dovedit că pârâta a desfășurat activități de natura celor constând în interceptarea corespondenței.

În final, a criticat hotărârea instanței de fond ca insuficient motivată și conținând, pe de altă parte, motive contradictorii, fără a se arăta în mod explicit de ce s-au reținut probele administrate de către reclamant și au fost înlăturate susținerile pârâtei. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând actele și înscrisurile dosarului, prin prisma criticilor aduse în recurs și raportat la dispozițiile legale incidente, Înalta Curte apreciază recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător a recurentei-pârâte. Verificările au fost efectuate ca urmare a cererii formulate în acest sens de către H.R., în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. Prima instanță a reținut în mod corect, pe baza documentației prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, că recurenta-pârâtă avut calitatea de ofițer al Securității și că, prin activitatea desfășurată, a îngrădit exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, aceasta fiind și concluzia instanței de recurs. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității are calitate procesuală activă de a promova acțiunea în constatarea calității de „lucrător” al securității împotriva pârâtei, fiindu-i conferită această calitate de dispozițiile O.U.G.

nr. 24/2008, art. 9-11. Se constată că intimatul a demarat procedurile de verificare a recurentei, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, raportat la cererea persoanei H.R., subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de Securitate, de verificare a calității de lucrător al Securității a persoanelor care au contribuit la instrumentarea acestui dosar, printre care figurează și recurenta (dosar fond informativ nr. I163208) . Dispozițiile art. 7, art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 11 din O.U.G.

nr. 24/2008 conferă calitate procesuală activă de a formula acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în urma întocmirii unei note de constatare și aprobării acesteia de Colegiul CNSAS, iar având în vedere că legea conferă calitate procesuală activă CNSAS, există și o prezumție legală că această instituție are interes de a formula acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității, cum este cea de față. În aceste condiții, în mod corect a respins instanța de fond excepțiile inadmisibilității, lipsei de interes, lipsei calității procesuale active și prematurității acțiunii, invocate de pârâta Î.S., ca nefondate.

În continuare, analizând cele prezentate de recurent prin prisma dispozițiilor legale indicate de acesta, se constată că nu sunt incidente cauzei dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., întrucât sentința recurată este corespunzător și temeinic motivată, fără a cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii, în sensul acestui text. Instanța de fond a motivat hotărârea pronunțată, atât în fapt cât și în drept, expunând în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, potrivit art. 261 C. proc. civ., făcând o corectă aplicare a prevederilor legale la situația de fapt, respectiv prin raportare la activitatea desfășurată de recurentă ca ofițer al Securității.

Nu poate fi reținută nici incidența motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., anume hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 „lucrător al securității” este orice persoană care, având calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Recurenta – pârâtă Î.S. îndeplinește prima din aceste condiții, deoarece a avut gradul de locotenent colonel în cadrul Unității Speciale „S” (UM YY – București) în perioada 1985-1989.

Înscrisurile depuse la dosar dovedesc imixtiunile recurentei în viața privată a numitului R.H., titularul cererii de verificare, recurenta realizând, pe lângă traducere, și interceptarea, respectiv reținerea corespondenței acestuia, acțiune de natură a încălca dreptul la viață privată și dreptul la secretul corespondenței al persoanei vizate. Din această perspectivă, cele reținute de reclamanta CNSAS, precum și de instanța de fond, privind activitatea recurentei, prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, reprezintă un „minim necesar de gravitate” pentru a intra în domeniul de aplicare a art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008. În fine, din examinarea cauzei sub toate aspectele, conform art. 304 1 C. proc.

civ., a rezultat că nu subzistă în cauză nici un alt motiv de nelegalitate care să impună casarea sau modificarea hotărârii atacate. În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de pârâta Î. (fostă D.) S. împotriva sentinței civile nr. 4892 din 12 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2014.